​Business report ​​Români în Kazahstan: Ce a mai rămas din comunitatea deportată în secolul XX. Este posibil ca plafonările la energie să fie prelungite. Gaura neagră, ocolită de toate guvernele. Spiritul AUR, cazul Djokovic și sindromul delirant al țărilor răstignite

de DP     HotNews.ro
Luni, 10 ianuarie 2022, 4:25 Economie | Finanţe & Bănci


Business report
Foto: Colaj foto
​Români în Kazahstan: Ce a mai rămas din comunitatea deportată în secolul XX Am întrebat zece elevi ce fac cu banii de bursă: meditații, navetă sau își ajută părinții Spiritul AUR, cazul Djokovic și sindromul delirant al țărilor răstignite Dumitru, Raiffeisen: Este posibil ca plafonările la energie să fie prelungite, altfel vom avea o inflație de peste 9-10% O gaură neagră, ocolită de toate guvernele: Miliardul anual cu care termoficarea Capitalei bate pierderile faliților legendari ai statului Momentul adevarului pentru “aurul digital” Studenţii domnului Kapiţa Tractoare la arat, controlate de acasă, prin telefon. Cele mai noi tehnologii agricole prezentate la Las Vegas Scriitorul de azi, o celebritate doar între prieteni Cum este economia Kazahstanului: un PIB de 171 miliarde de dolari şi vaste resurse de petrol şi uraniu. Salariul minim pe economie este de 84 de dolari pe lună Cum a rămas Florin Cîțu singur împotriva PSD și de ce îl ironizează social-democrații O explicație pentru revenirea inflației în țările dezvoltate Cum arată conducerea Ministerului Culturii în epoca PSD-PNL-UDMR Mașinile electrice din România în 2022.

​Români în Kazahstan: Ce a mai rămas din comunitatea deportată în secolul XX. Peste 21 de mii de cetățeni kazahi se declară, în 2021, de naționalitate română sau moldovenească. Alți 40 de mii au legături cu România pe linie maternă, deși poartă nume kazah, rus sau bielorus. În ultimele decenii, numărul românilor din Kazahstan s-a redus constant după ce oficialii de la București au permis acordarea cetățeniei celor care au rămas abuziv fără ea în perioada comunistă. Karaganda este regiunea care a adăpostit cel mai mare lagăr sovietic, dar și casa celei mai mari comunități românești din Kazahstan. Nikolay Plushkis, liderul Asociației Culturale Românești „Dacia” este doar pe jumătate român, din mamă româncă și tată lituanian. E motorul care se încăpățânează să țină vii limba și obiceiurile românești, la peste 4.000 de km de casă. Spune că nu poți înțelege comunitatea de români din Kazahstan dacă nu îi știi istoria, scrie Europa Liberă.

Am întrebat zece elevi ce fac cu banii de bursă: meditații, navetă sau își ajută părinții. Cu 35% mai puțini elevi vor lua bursă de merit după schimbarea criteriilor pentru acordarea acestora. Practic, vor primi cei 200 de lei lunar doar elevii cu media peste 9.50. Anul trecut, pentru prima dată, s-a stabilit ca elevii să primească minimum 100 de lei bursă, ca o reacție a faptului că multe autorități locale ofereau sume derizorii, inclusiv de 6 sau 8 lei pe lună. Am fost curioși să aflăm cum își gestionează acest mic buget bursierii. Pe ce au cheltuit anul trecut cei 100 de lei primiți în fiecare lună de școală? Ana Maria beneficiază și ea de bursă de merit și banii îi economisește pentru un telefon nou, pentru a o ajuta la liceu. Nu va mai beneficia de acești bani odată cu aplicarea noilor criterii. Maria îi folosește pentru cheltuielile personale „fiind niște bani de care îi scutesc pe părinți să mi-i dea”, dar cunoaște cazuri de elevi care contribuie la cheltuielile gospodărești. David Iulian este elev în clasa a XI-a și se folosește de orice ban economisit pentru pasiunea sa. „Sunt sigur ca toți avem câte o pasiune, a mea este ciclismul, sunt ciclist și ca orice vehicul, are nevoie de piese și de mentenanță, toți banii mei se duc pe aceste lucruri, dacă îmi mai rămân câțiva, cumpăr o carte.” Nu este singurul care alege să investească în pasiunile lui. Larisa Guriță, elevă tot în clasa a XI-a pictează și își dă banii de bursă pe materiale pentru pictat și desenat, iar restul sunt cheltuiți pentru cealaltă pasiune a acesteia, literatura. Alexandru Sîngerean se gândește la viitor. “Eu îi depun într-un cont bancar de economii pentru ca mai târziu să fie folosiți în scopuri educaționale", scrie Scoala9.

Spiritul AUR, cazul Djokovic și sindromul delirant al țărilor răstignite. Două întâmplări petrecute la început de an au pus reflectorul pe amenințarea latentă care zace în naționalismul etnic. Celor care au ochi să vadă, urechi să audă și minte (adică educație) să înțeleagă li se reamintește, încă o dată, ce urmări poate avea patriotismul mărginit și bănuitor care schimonosește adesea istoria (adică faptele) în partea noastră de lume. Acest fel nociv de a idealiza națiunea și de a o crede fără prihană riscă, la fiecare nouă generație, să recidiveze în mințile oamenilor. O istorie interpretată permanent în cheie eroică, punctată mereu de propriile fapte glorioase și de conspirațiile infame ale celorlalți, va produce întotdeauna monștri. Simplificările radicale cu care operează naționalismul etnic nu sunt doar un artefact al trecutului. Pot fi oricând și combustibilul prezentului. Dar fundătura istorică a acestui fel inept de a vedea și interpreta lumea va fi mereu aceeași, scrie Dela0.

Dumitru, Raiffeisen: Este posibil ca plafonările la energie să fie prelungite, altfel vom avea o inflație de peste 9-10%. ”Este posibil ca Guvernul să prelungească perioada de plafonare a prețurilor la energie și de acordare de compensații și după martie 2022, când va expira, altfel rata inflației va depăși 9% sau chiar 10%, potrivit lui Ionuț Dumitru, Economist-șef al Raiffeisen Bank. „Din informațiile pe care le avem acum, din ianuarie vor fi creșteri foarte mari de prețuri la energia electrică, unii consumatori sunt deja notificați de furnizorii lor. Creșteri de genul 38%, ceea ce va crea o presiune suplimentară”, potrivit economistului. Pe moment nu se va simți acea creștere, pentru că prețul este plafonat la un leu pe kW, dar în aprilie se va vedea. Pe lângă scumpirile la gaze și la electricitate, în România au mai crescut prețurile la materiile prime agricole – grâu, porumb și floarea soarelui, care au condus la rândul lor la creșterea prețurilor produselor alimentare prelucrate, a mai explicat Ionuț Dumitru pentru Wall-Street.ro.

O gaură neagră, ocolită de toate guvernele: Miliardul anual cu care termoficarea Capitalei bate pierderile faliților legendari ai statului. Sistemul de termoficare al Bucureștiului bate, la nivel de pierderi și subvenții bugetare, până și legendarele companii falimentare ale statului: de nu mai puțin de un miliard de lei are nevoie Primăria Capitalei să primească de la guvern, pentru a evita o explozie a prețului gigacaloriei la consumatorul casnic. Asta în condițiile în care prețul energiei nu dă semne că-și va reveni prea curând. Sistemul de termoficare al Bucureștiului se numără printre cele mai extinse din lume, furnizând agent termic și apă caldă pentru peste 1,2 milioane de persoane. Numai termoficarea Capitalei produce, astfel, pierderi și consumă subvenții de o valoare mai mare decât companiile de stat abonate la subvenții și scutiri de datorii de zeci de ani, scrie Curs de Guvernare.

Momentul adevarului pentru “aurul digital”. Fanii criptomonedelor, dar si analisti sofisticati ai pietelor financiare, au de ceva vreme o noua teorie. Bitcoin-ul este noul “aur”, motiv pentru care au etichetat criptomoneda ca fiind “aurul digital”. Explicatia are la baza, pe langa un interes evident de marketing, si observatia conform careia inflatia peste asteptari din marile economii ale lumii nu a antrenat o crestere a pretului aurului conform traditiei. In schimb, valoarea Bitcoin a explodat in ultimii ani, avand in vedere imposibilitatea tiparirii acestuia intr-un mod discretionar, o analogie cu aurul a carei cantitate existenta deasupra pamantului creste cu doar 1% pe an. Evolutia mai sus aminita a fost pentru unii dovada ca protectia la inflatie nu o mai asigura investitiile in aur, ci cele in Bitcoin, acesta fiind activul catre care se indreapta fonduri care pana acum cativa ani s-ar fi indreptat catre aur. Cred ca este o concluzie, care, chiar presupunand ca este corecta, este departe de a justifica eticheta de “aur digital”, eticheta care poate induce in eroare publicul larg de o maniera periculoasa, scrie Radu Craciun pe blogul personal.

Studenţii domnului Kapiţa. Fiind la unul dintre cele mai bune licee de matematică-fizică din ţară, şi apoi la cea mai grea facultate, cele mai dificile probleme de matematică şi de fizică la noi ajungeau prima dată. De fapt, de la noi şi plecau, fiindcă le concepeau cei mai mari profesori pe care îi avea România. Aveam şi culegeri străine de probleme la bibliotecă, dar erau la fel ca acelea făcute de profesorii noştri. Şi ca structură, formulare, mod de a pune problema, şi ca nivel de dificultate. Practic, la nivel de studenţi buni (şi nu de mari profesori şi savanţi ori studenţi geniali) de la facultăţile serioase din lume, acela părea să fie nivelul maxim care putea să fie atins. Dar într-o zi un profesor ne-a adus o carte mai ciudăţică. Era o culegere de probleme de fizică a lui Piotr Kapiţa. Kapiţa era un fizician cu părinţi basarabeni, el însuşi vorbitor de română, care conducea Institutul de Fizică de la Moscova şi care luase şi premiul Nobel cu câţiva ani înainte. Scria că e o culegere de probleme pe care le născocise ca subiecte de examen pentru studenţii lui, scrie George Butunoiu pe blogul său din Adevarul.

Tractoare la arat, controlate de acasă, prin telefon. Cele mai noi tehnologii agricole prezentate la Las Vegas. Noi generații de utilaje automate, diverse tipuri de utilaje fără pilot, inclusiv tractoare pentru aratul de mari suprafețe, pentru culesul legumelor și chiar pentru smulgerea buruienilor: marii producători mondiali de utilaje agricole, precum venerabilul John Deere dar și start-up-uri de succes, precum compania franceză producătoare de roboți agricoli Naïo și-au prezentat săptămâna aceasta la Salonul mondial de la Las Vegas noile tehnologii, scrie France24. Pentru agricultorii care trebuie să se lupte în același timp cu deficitul de forță de muncă, cu schimbările climatice și cu protecția mediului, pentru a hrăni o populație mondială în creștere, producătorii dezvoltă o nouă generație de mașini autonome. Pentru cea mai recentă mașină agricolă marca John Deere, alcătuită din cunoscutul tractor 8R, un plug, un GPS și noile tehnologii, nu este nevoie să fie nimeni în cabină și nici măcar în apropiere: fermierul poate controla totul cu ajutorul smartphone-ului său. Odată ce mașina este adusă pe teren, fermierul trebuie pur și simplu să meargă în jurul acesteia pentru a se asigura că totul este în regulă și poate începe controlul prin telefon. Echipat cu douăsprezece camere și capacități de inteligență artificială, dispozitivul se oprește automat de îndată ce percepe un obstacol, după care trimite un semnal, scrie RFI.

Scriitorul de azi, o celebritate doar între prieteni. „Scriitorul de astăzi trebuie să-și redobândească respectul de sine, statutul său în societate. Trăim o confuzie a valorilor în societate, dar și o confuzie a valorilor în noi înșine", spune scriitorul Ioan Groșan. În anii „obsedantului deceniu“, figuri precum Dan Deșliu, care a comis celebrele versuri „Clipă, stai, oprește-ți zborul! / Se prăvale compresorul“, și împreună cu el o pleiadă întreagă de autori de sonete închinate regimului comunist s-au bucurat de beneficii materiale și politice uriașe, precum și de admirația unei populații îndoctrinate de sistem. În zilele noastre scriitorii, cu puține excepții, nu mai au nici prestigiu, nici mijloace materiale care să le permită să trăiască din scris. Același lucru se aplică, de fapt, artiștilor în general. Ancheta jurnalistică de față caută răspunsuri din partea mai multor scriitori, intervievați în mod aleatoriu.
Mircea Mihăieș – scriitor, critic literar, profesor universitar la Universitatea de Vest din Timișoara, redactor-șef al revistei „Orizont“: Trebuie să definim ce înseamnă statutul scriitorului. Dacă ne referim la valoare, aceasta este stabilită de critici literari, de profesori universitari, de cititorii profesioniști. Dacă ne referim la imagine, aici putem aduce multe exemple de scriitori care au cunoscut și celebritatea publică, de la George Bernard Shaw, ale cărui vorbe de spirit erau citate în toate cafenelele, așa cum cu câteva decenii în urmă erau citate și cuvintele lui Mark Twain sau cele ale lui Oskar Wilde. Lucrul ăsta se întâmpla și la noi, unde exista o adevărată cultură a cafenelei și care era capabilă să creeze peste noapte celebrități, scrie DW.

Ai primit scrisoare că ai consumat energie electrică peste puterea aprobată și poți fi deconectat temporar. Ce trebuie să faci și cât costă obținerea unui spor de putere. Mai mulți clienți casnici de energie electrică au primit de la operatorul rețelei de distribuție, prin intermediul furnizorilor cu care clienții au în derulare contractul de furnizare de energie electrică, notificări referitoare la depășirea puterii electrice contractate la locul lor de consum, în ultima vreme. În cazul în care sunteți în situația în care nu vă puteți limita consumul pentru a rămâne sub nivelul maxim al puterii contractate, pentru că aveți nevoie să puneți în funcțiune concomitent mai multe aparate electrice mari consumatoare, rămâne soluția de a solicita un spor de putere. Mai jos, cum se face și cât costă, aproximativ, acest lucru, cu mențiunea că un cost final este imposibil de oferit la modul general, pentru că fiecare consumator este o situație particulară. Așadar, doriți un spor de putere! Mai întâi, depuneți o cerere pe site-ul operatorului de distribuție (se poate și pe cel al furnizorului) pentru obținerea unui spor de putere. Veți plăti pentru actualizarea ATR (avizul tehnic de racordare), 55 de lei plus TVA, suma care asigură creșterea puterii până la maximum 30 kW (mai mult decât suficient pentru orice loc de consum casnic) în baza unei facturi care vă va fi emisă. Puteți plăti prin bancă sau la paypoint, fără să mergeți fizic la un sediu. Detalii cu modalitățile de plată găsiți în factură, scrie Economica.net.

Cum este economia Kazahstanului: un PIB de 171 miliarde de dolari şi vaste resurse de petrol şi uraniu. Salariul minim pe economie este de 84 de dolari pe lună. Kazahstanul, cea mai importantă economie din Asia Centrală şi fostă ţară sovietică, are un Produs Intern Brut de 171 de miliarde de dolari, exporturi în valoare de 51 miliarde de dolari şi vaste resurse de uraniu, zinc, cupru, aluminiu şi petrol, conform datelor publicate de Banca Mondială. Ca nivel de trai, salariul minim pe economie este de 84 de dolari, de aproape 4 ori mai mic decât în România. Kazahstanul este cea mai mare dintre republicile din Asia Centrală şi a noua ţară ca mărime din lume, cu o suprafaţă de aproximativ 2,7 milioane de kilometri pătraţi. Se învecinează cu Rusia la nord, Marea Caspică la sud-vest, Turkmenistan, Uzbekistan şi Republica Kârgâză la sud şi China la est. Kazahstanul şi-a câştigat independenţa faţă de fosta Uniune Sovietică la 16 decembrie 1991. În 1998, capitala a fost mutată din sud-estul ţării, de la Almaty, în nord, la Astana. La 23 martie 2019, capitala a fost redenumită „Nur-Sultan”, după numele preşedintelui Nursultan Nazarbayev, cel care a condus ţara cu o mână de fier timp de 30 de ani, scrie ZF.

Cum a rămas Florin Cîțu singur împotriva PSD și de ce îl ironizează social-democrații. Rămas în afara guvernului Ciucă și relativ izolat în fruntea Senatului, președintele PNL încearcă să joace rolul Opoziției față de acțiunile PSD. Neînțelegerile în Coaliție pornesc de la abordări diferite despre certificatul verde, prețul energiei sau alocările bugetare. Surse din conducerea PSD au declarat pentru Europa Liberă că strategia partidului este de a-l ignora pe Florin Cîțu și poziționările acestuia. Singurii parteneri viabili de dialog, în măsură să decidă acțiunile guvernamentale, sunt considerați președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă. Marcel Ciolacu l-a ironizat de mai multe ori în declarațiile sale pe președintele PNL, lucru făcut recent și de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Liderul PSD a dat și un avertisment că această Coaliție va rezista până în 2024, fie că „le convine unora sau nu”, iar despre relația cu Florin Cîțu a spus că nu are dispute majore. „Cîțu nu mai contează în jocul mare de putere. Asta e realitatea. Negocierile reale sunt peste voința lui, direct cu Iohannis sau Ciucă. El încearcă să atragă atenția asupra sa, dar puterea sa a scăzut până și în PNL. De ce l-ar lua în serios PSD?”, este opinia unui membru din conducerea social-democraților, scrie Europa Liberă.

72% dintre companiile din România au adoptat munca hibrid. Prezența la birou este încă redusă, dar peste jumătate estimează o revenire masivă pe termen lung. Aproape trei sferturi (72%) dintre companiile participante la sondajul HR Barometru, realizat de PwC România, au implementat munca hibrid, acordând libertate de alegere angajatului și echipei asupra prezenței la birou. Prezența rămâne încă scăzută, de sub 25% din personal, arată 45% dintre respondenți, însă pe termen lung mai mult de jumătate dintre aceștia (56%) estimează creșterea semnificativă a ponderii celor care vor lucra de la birou, între 50 și peste 75% din totalul angajaților, scrie FinEco24News.

O explicație pentru revenirea inflației în țările dezvoltate. Anul 2021 a fost anul revenirii inflației în țările dezvoltate la niveluri ce nu au mai fost întâlnite în ultimii 35-40 de ani și al accelerării inflației în țările emergente, inclusiv în România și în alte țări din regiune, cum ar fi Cehia, Polonia și Ungaria. Revenirea inflației la niveluri peste cele dorite în țările dezvoltate necesită explicații, nu în ultimul rând pentru a înțelege în ce măsură aceasta are un caracter tranzitoriu sau nu. Una dintre întrebările adresate se referă la ce anume s-a întâmplat deosebit în perioada recentă care să fi reușit să ducă la creșterea inflației după ce relaxările cantitative practicate pentru mai mult de un deceniu urmând crizei din 2008 nu au reușit, scrie Lucian Croitoru pe bloogul personal.

Cum arată conducerea Ministerului Culturii în epoca PSD-PNL-UDMR. Zilele acestea, premierul Nicolae Ciucă (PNL) a semnat mai multe decizii privind numirea în funcții de conducere în ministere a unor personaje controversate în spațiul public, dar afiliate celor 3 partide aflate la guvernare: PSD – PNL – UDMR. Demersul nu este suprinzător, căci în ultimii 30 de ani fiecare partid de la putere și-a instalat în funcții proprii membrii de partid sau persoane de încredere. Iar de fiecare dată când se schimbă componența unui guvern, se schimbă automat și echipa care înconjoară premierul sau un ministru. În cele ce urmează, vă vom prezenta posturile cheie din ministerul culturii, dar și celelalte poziții importante de stat care decid destinul domeniului cultural din România. Lucian Romașcanu (PSD), ministrul Culturii: A mai fost ministrul Culturii între iunie 2017 și ianuarie 2018, în guvernul Tudose, perioadă în care s-a ocupat de organizarea Centenarului României. Lucian Romașcanu are studii economice și a lucrat în prima parte a anilor ‘90 în industria vinului, apoi și-a început cariera în media ca director de vânzări al trustului Mediapro (1997-1999). A continuat să aibă funcții de conducere în presă, la grupul Ringier, Kanal D și la Cancan. A devenit senator PSD de Buzău în 2016, obținând în 2020 și al doilea mandat de parlamentar, scrie Cultura la Dubă.

Mașinile electrice din România în 2022. Piața românească de mașini electrice adună în anul 2022 peste 30 de reprezentanți: de la hatchback-uri mici până la SUV-uri premium mari, de la Dacia Spring până la luxoasele BMW iX și Mercedes EQS. Facem cunoștință cu mașinile electrice disponibile în România în 2022. Poate ai fi tentat să crezi că pe piața din România lucrurile nu se mișcă atât de repede ca în Europa de Vest. Doar că datele raportate arată o transformare importantă a pieței locale. Mai precis, cota de piață a electricelor înmatriculate în România a crescut de la 2% la peste 5%. Pe tot parcursul anului 2020, în România au fost înmatriculate 2.846 de mașini electrice, iar anul trecut, pe piața locală au fost înmatriculate 6.338 de exemplare. Creșterea nu se datorează doar subvențiilor venite din partea statului, ci și mulțumită ofertei constructorilor, scrie Autocritica.

Noul val de turism și complicata nișă premium de experiențe autentice: lux, dar nu și opulență. Intri în curtea unei case săsești din Râșnov ca și cum pătrunzi într-un film dintr-o altă eră. Arată ca miniatura unui orășel de pe vremuri. E intim, e plin de culori, dar nu țipător, îți ia ochii cu fiecare detaliu asupra căruia se vede că proprietarii și-au aplecat atenția, să ți-l facă special. De la pietrele din pavaj la plantele atent îngrijite din grădină. De la arhitectura casei, la tipurile de tacâmuri de la masă, și de la ospitalitatea nemimată a chelnerilor până la atenția bucătarilor pentru fiecare picătură pe care ți-o aranjează în farfurie. E o atmosferă care transformă vizita ta acolo într-o experiență. Experiență în care tu nu mai ești un simplu turist aflat în vacanță, numai bun de stors de bani, ci un participant care plătește să ia parte la o experiență autentică, de lux, dar nu de opulență proastă. E casa în care Anamaria Schally, parteneră în cadrul studioului de arhitectură HTO Architecture & Engineering, și-a petrecut multe din verile copilăriei. Îi aparține tatălui ei, dar antreprenoarea este cea care a transformat-o în Das Fort Boutique, un loc de care nu se mai bucură doar familia ei, ci și orice turist în căutare de așa ceva. Spune că este felul ei de a-și reedita copilăria și de a îmbina asta cu experiențele pe care le-a acumulat în călătoriile sale, dar și cu talentul arhitecților și designerilor cu care lucrează, scrie Panorama.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





9274 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by