Incredibilele sume restante pe care le au de primit magistrații ieșeni. Totalul, cât o tranșă BERD ● Firma la care toți românii sunt obligați să își asigure casa dă sume uriașe pe reclamă, cu rezultate incerte dar „secrete” ● Mustangii. Cîmpeanu: „Îmi este teamă de cifrele pe abandon şcolar după această criză sanitară” ● Cum a pierdut România încă un proces la CEDO ● 5 boli infecțioase cu care omenirea s-a confruntat în timpurile moderne ● S-a digitalizat sau nu Fiscul? ● Adrian Vasilescu, BNR: Dobânda-cheie: de ce 2 şi nu 10%?!…● Proprietarii de mașini vechi ar putea primi un bonus de 3.000 de lei ● Fuziunea PNL cu ALDE, dar fără Tăriceanu. Bătălie pentru funcții în PNL ● România și hidrogenul ●Cele mai spectaculoase hoteluri care vor fi deschise in 2022 ● 18 produse cool anunțate la CES 2022.
Incredibilele sume restante pe care le au de primit magistrații ieșeni. între 200.000 și 800.000 de lei. Totalul, cât o tranșă BERD. 30 de judecători de la Curtea de Apel Iași au de încasat de la Ministerul Justiției peste 13 milioane de lei restanțe salariale și penalități. O treime dintre ei trebuie să primească între 500.000 și 800.000 de lei. Întârzierea plății unor drepturi salariale pentru mai mulți judecători din Iași s-a transformat, în decursul a 15 ani, într-o gaură la bugetul de stat, păgubiți fiind contribuabilii. Această situație a avut loc în toată țara, REPORTER prezentând un studiu de caz: situația de la Curtea de Apel Iași, unde 30 de judecători sunt în procedură de executare silită a angajatorului Ministerul Justiției pentru suma de 13,4 milioane lei. Banii reprezintă restanțe salariale și penalități calculate din 2007 încoace. Există 10 cazuri în care este iminent ca magistrați de la Curtea de Apel să încaseze, dintr-un foc, între 500.000 și 800.000 de lei, scrie ReporterIS.
Firma la care toți românii sunt obligați să își asigure casa dă sume uriașe pe reclamă, cu rezultate incerte dar „secrete”. Acționarii dau executivului PAID bugete la care propriile firme nu visează. Cel mai mare cumpărător de publicitate, advertoriale și proiecte speciale de presă din piața locală a asigurărilor este, în ultimii ani, nu una dintre multinaționalele care fac parte din grupuri financiare puternice, ci societatea la care toți românii sunt obligați prin lege să se asigure împotriva cutremurelor și inundațiilor. Invocând acționariatul privat (deși funcționează în baza unei legi care nu doar că prevede amenzi pentru cei care nu au asigurare PAD, dar condiționează chiar și autoritățile locale și pe toți românii care vor o asigurare facultativă), firma refuză să facă publice sumele pe care le cheltuiește și, cu atât mai puțin, să explice care a fost impactul campaniilor plătite asupra numărului de polițe vândute, adică scopul pentru care PAID a fost creat prin lege. Datele de piață obținute de Economica arată, totuși, fără putință de tăgadă, că rezultatele campaniilor duse de Pool au fost mediocre în cel mai bun caz. Între timp, pe pagina PAID apar texte cu ode pentru directorul general Nicoleta Radu, scrie Economica.net.
Mustangii. Primul lucru care îți vine în minte atunci când auzi „Mustang” are legătură cu Ford și cu modelul sport lansat în 1964. Dar numele a fost utilizat de-a lungul anilor și de alte companii direct implicate în industria auto: de la producători de motociclete până la mașini de off-road fabricate în Nepal. Aceasta e povestea celorlalți Mustangi. Dacă ar fi fost lansat în România, probabil că s-ar fi numit Murg. Sau Lipițan. În mod sigur nu Mustang. Și pe bună dreptate, doar folclorul nostru e plin de balade și cântece cu cai. Nu știu dacă ar fi prins vreodată la publicul din afară un astfel de nume, dar sunt convins că românii și l-ar fi amintit cu drag. Și totuși, Mustang e un nume internațional, pe care și românii, dar și bulgarii, italienii sau francezii îl pot pronunța cu destulă ușurință. În rândurile următoare o să vă spun cum a devenit el celebru, dar mai ales câte feluri de mustangi s-au perindat de-a lungul anilor în viețile pasionațiolor de roți, motoare sau șenile, scrie Autocritica.ro
Cîmpeanu: „Îmi este teamă de cifrele pe abandon şcolar după această criză sanitară” . Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că se teme de momentul în care va afla cifrele privind rata abandonului şcolar, având în vedere că în anul 2020, care nu a fost în totalitate afectat de pandemie, unu din patru copii din mediul rural a abandonat înainte de vreme şcoala. Ministrul Educaţiei a afirmat, marţi seară, că rata abandonului şcolar era, în anul 2020, de 23% în mediul rural, unu din patru elevi renunţând la şcoală înainte de vreme.
"Îmi este efectiv teamă de momentul în care vom avea cifrele pe abandon şcolar după această perioadă de criză sanitară. Dacă era unu din patru, ne putem imagina cam unde suntem. Şi atunci, programul naţional de abandon şcolar, care este primul lucru care se face cu adevărat palpabil în România Educată, care presupune 543 de milioane de euro pentru finanţarea a 2.500 de şcoli care sunt cele mai vulnerabile din perspectiva abandonului şcolar, care presupun granturi de până la 200.000 de euro într-o şcoală înseamnă o finanţare de circa 2000 de euro per elev”, a declarat Cîmpeanu, la B1 Tv, potrivit Newsweek.ro
Cum a pierdut România încă un proces la CEDO, intentat de o familie agresată de Poliție. România a mai pierdut încă un proces la CEDO. De această dată, autoritățile statului au fost găsite vinovate că nu le-au făcut dreptate mai multor persoane care au reclamat faptul că au fost agresate chiar de polițiștii pe care îi chemaseră în ajutor. Este vorba, mai exact, despre un caz de violență domestică petrecut în 2016, care a degenerat în violența polițiștilor față de cei care au sunat la 112. Cazul reclamanților a fost susținut la CEDO de APADOR-CH, prin avocata Nicoleta Popescu.
Un caz de violență domestică petrecut în 2016, care a degenerat în violență a polițiștilor la adresa celor care au sunat la 112, a fost soluționat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în favoarea celor bătuți de poliție și în defavoarea statului român. Cazul S. și alții împotriva României, susținut la CEDO de APADOR-CH, prin avocata Nicoleta Popescu, se adaugă seriei de condamnări ale statului român la CEDO pentru brutalitatea poliției și lipsa unor anchete efective în legătură cu aceste comportamente, scrie RFI.
5 boli infecțioase cu care omenirea s-a confruntat în timpurile moderne. Nu au trecut decât șapte ani de când Organizația Mondială a Sănătății declara că rezistența crescândă a agenților patogeni la antibioticele cunoscute reprezintă un risc major pentru întreaga populație a planetei. Avertismentele cu privire la posibilitatea unei epidemii globale au fost privite, la rândul lor, ca o amenințare ipotetică, puțin probabilă. Și totuși, epidemia de COVID-19 a demonstrat fără doar și poate că astfel de pericole sunt cât se poate de reale. Mai mult, a demonstrat că sistemele politice și medicale ale țărilor dezvoltate sunt, în realitate, mult mai puțin eficiente decât se credea. A fost ca și cum omenirea a uitat, sau a învățat prea puțin, din experiența luptei cu bolile infecțioase. Iar mișcările anti vaccinare din întreaga lume o dovedesc cu prisosință. Vă propun, în această ordine de idei, să enumerăm doar câteva dintre cele mai periculoase maladii pe care omenirea le-a înfruntat chiar în timpurile noastre., scrie pictofapte.ro
S-a digitalizat sau nu Fiscul? „După 100 de ani“, 450.000 de case de marcat sunt conectate la Fisc, dar Fiscul nu ştie/nu spune cu ce efect pe încasări. Peste 450.000 de case de marcat cu jurnal electronic sunt conectate la serverele ANAF în acest moment, dintr-un total de 600.000.
Saga caselor de marcat cu jurnal electronic s-a întins pe aproape 8 ani, până când ANAF a conectat aparatele, pe care contribuabilii erau obligaţi să le aibă din 2018, la propriile servere.
Care este beneficiul? Cât speră statul să colecteze în plus? Care a fost valoarea încasărilor zilnice? ANAF nu a răspuns la aceste întrebări adresate de ZF, deşi datele sunt/ ar trebui să fie transmise în timp real.
„Ar trebui în primul rând să vedem rezultate de la ANAF şi de la Ministerul de Finanţe, să vedem o analiză asupra rezultatelor“, spune Anca Dragu, care a fost ministru de finanţe în cabinetul Cioloş în 2016 şi a avut în gestionare proiectul caselor de marcat cu jurnal electronic.
ANAF nu a răspuns până la închiderea ediţiei Ziarului Financiar de astăzi solicitărilor legate de stadiul implementării caselor de marcat şi de analiza de impact asupra încasărilor la bugetul de stat, deşi analiza de impact ar fi trebuit să o fi avut înainte de implementare, iar datele de la casele de marcat cu jurnal electronic sunt transmise în timp real, scrie ZF.
Adrian Vasilescu, BNR: Dobânda-cheie: de ce 2 şi nu 10 la sută?!… În şedinţa din 10 ianuarie 2022, CA al BNR a decis să mişte în sus dobânda de politică monetară, de la 1,75 la 2 la sută. Decizie prefaţată de dezbateri aprinse în spaţiul public, o provocare pentru media şi pentru analişti să comenteze si să parieze.
S-au făcut trimiteri la strategiile altor bănci centrale. Dar, sub acest aspect, poziţiile sunt accentuat diversificate. Flancul european estic, deşi alcătuit in corpore din ţări ce au ca numitor comun cele mai mari rate ale inflaţiei din întreaga Uniune Europeană, este împărţit în trei categorii distincte. România, singura din acest flanc cu o rată armonizată a inflaţiei sub 7 la sută, e plasată în celălalt pluton, cu Germania, Olanda şi Spania. Ţările baltice, cu rate între 7,4 şi 9,3 la sută, sunt în zona euro şi depind de politica monetară a Băncii Centrale Europene. Cehia, cu o inflaţie de sub 5 la sută, este sub media europeană. Iar Polonia şi Ungaria, cu rate mari, de 7,4 şi respectiv 7,5 la sută, au întârziat prea mult în zona dobânzilor de politică monetară apropiate de zero şi s-au trezit obligate să intre într-un galop de recuperare. Era limpede: decizia BNR avea să depindă de alte criterii, scrie Adrian Vasilescu în Ziarul Financiar.
Proprietarii de mașini vechi ar putea primi un bonus de 3.000 de lei. Proprietarii de mașini vechi ar putea primi un bonus de 3.000 de lei. Este un proiect pe care Ministerul Mediului vrea să îl implementeze împreună cu autorităţile locale, pe modelul care a avut succes la Sfântu Gheorghe: pune jumătate statul, jumătate primăria, iar cel care renunţă la maşina veche câştigă nişte bani.
Coaliţia a decis ca în 2022 să nu fie nicio taxă nouă, niciun impozit nou, astfel că pentru a avea un mediu mai curat Ministerul de resort încearcă eficientizarea programului Rabla, dar şi alte metode pentru a scoate din piaţă sau din circulaţie cât mai multe maşini poluante, potrivit Aleph News.
Ce modificări au apărut de la începutul anului la furnizarea de electricitate, gaze naturale și la serviciile de canalizare. Începutul acestui an a adus mai multe schimbări în domeniul furnizării de curent electric, gaze naturale sau al serviciilor de canalizare. Printre altele, au fost modificate regulile branșării gratuite la electricitate și gaze naturale pentru clienții casnici, s-a stabilit că regularizarea consumului trebuie făcută la cel mult trei luni, iar cei ce riscă debranșarea de la curent trebuie să primească alternative înainte de sistarea serviciilor. Vezi articolul complet pe avocatnet.ro
Fuziunea PNL cu ALDE, dar fără Tăriceanu. Bătălie pentru funcții în PNL . Conducerea PNL a decis să demareze procedurile pentru fuziunea cu ALDE, iar negocierile cu PMP se află într-un stadiu avansat. Biroul Permanent Național al PNL a împărțit funcțiile de secretar de stat, mai multe organizații fiind nemulțumite de blocajul existent.
„Le mulțumesc celor de la PNL pentru invitație, iar dacă acest dialog politic va merge spre o fuziune, asta vom vedea ulterior”, a spus președintele ALDE, Daniel Olteanu, pentru Europa Liberă. El a precizat că din noua conducere nu mai fac parte Călin Popescu Tăriceanu sau Daniel Chițoiu. Olteanu a precizat că fostul premier Tăriceanu nu mai este membru ALDE.
ALDE a rămas fără subvenție după alegerile locale și parlamentare de anul trecut. Liderii partidului au preferat să meargă pe lista Pro România la parlamentare, dar nici așa nu au trecut pragul de 5%. După scurta escapada la Pro România, Tăriceanu nu a mai a revenit în ALDE, scrie Europa Liberă.
Cum vrea Klaus Iohannis să-i învețe pe toți elevii despre schimbările climatice. România Educată, proiectul de suflet al președintelui Klaus Iohannis aflat în desfășurare, va avea un „frate” – un proiect național prin care elevii vor învăța despre schimbările climatice.
Prin acesta, profesorii de geografie și biologie vor preda noțiuni despre schimbări climatice și mediu, iar elevii vor avea o „Săptămâna Verde”, alta decât „Școala Altfel”, începând cu anul școlar 2022-2023.
Proiectul nu are, deocamdată, un buget propriu. Unele dintre activitățile cuprinse în el vor fi finanțate prin PNRR. În acest an școlar, elevii vor învăța despre schimbările climatice în cadrul programului „Școlii Altfel”. Doar că ea nu a mai avut loc în multe dintre școli din cauza săptămânii de vacanță forțată din octombrie 2021, scrie Europa Liberă.
România și hidrogenul: Proiectele energetice deja desenate chiar în lipsa unei strategii. Companiile energetice mari și mici ale României, ca și cercetătorii din domeniu au inițiat deja proiecte care au în obiectiv hidrogenul, ca resursă energetică și ca mijloc de stocare. În lipsa unei strategii guvernamentale, însă, cererea de hidrogen verde este prea mică. Guvernul promite să aibă o strategie finalizată abia în 2023.
Hidroelectrica, Romgaz (simbol bursier SNG), OMV Petrom (SNP), Liberty Galați, mai mulți producători de energie eoliană și chiar Lukoil, prin filiala sa Petrotel din Ploiești, pun la punct planuri pentru producția de hidrogen verde. Adică acel hidrogen produs prin electroliza apei, dar cu un consum exclusiv de energie regenerabilă.
De asemeni, operatorul sistemului național de gaze naturale, Transgaz (TGN) urmează să se asocieze cu Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (I3M) într-o companie de proiect pentru construcția conductelor magistrale de hidrogen, scrie cursdeguvernare.ro
Banking Trends: Băncile tatonează noi alternative la serviciile tradiţionale pe fondul unei creşteri rapide a creditării în ultimele 12 luni. Pe măsură ce serviciile bancare trec printr-o schimbare profundă pe fondul dezvoltării tehnologiei și al schimbării preferințelor consumatorilor către noi mijloace de plată, un nou concept se conturează și revoluționează industria financiară: open banking. Utilizarea algoritmilor a dus serviciile bancare mobile la un nivel fără precedent, făcându-l pe Ivo Grigorov - CEO, Credefi Ltd din Italia să estimeze la 300 de miliarde numărul de tranzacții online alternative (în afara serviciilor bancare tradiționale) la nivel mondial anul trecut, cu o prognoză de dublare până în 2026, scrie FinEco24News.
Piața criptomonedelor s-a prăbușit. Investitorii scapă de ele „în turmă”. Piața criptomonedelor și Bitcoin au suferit pierderi grele. Investitorii scapă de ele „în turmă”. Bitcoin a atins valori de peste 65.000 USD în 2021 (65.467 USD/BTC în 8 noiembrie 2021). De atunci, vedem o scădere constantă, astăzi fiind 42.082 USD/BTC. O scădere de 35,72% în câteva luni.
ETH a atins o valoare record tot în 2021, fix în aceași zi cu BTC (4.626 USD/ETH în 8 noiembrie 2021). De atunci, la fel, o scădere constantă, astăzi fiind cotat la 3.112,8 USD/ETH. O scădere de 32,7%, scrie project-e.ro
18 produse cool anunțate la CES 2022. Varianta hibridă a celui mai mare show de electronice din SUA a fost scurtată și lăsată fără expozanți de Omicron. Desfășurat în Las Vegas, CES a fost ultimul mare șhow de electronice care s-a petrecut fără a fi încurcat de pandemie. Se întâmpla în ianuarie 2020, când puțini luau în serios acea epidemie ciudată dintr-un oraș chinez despre care nu se știa mare lucru. Nici două luni mai târziu, MWC-ul din Barcelona rămânea fără expozanți, pentru că virusul era deja o amenințare reală.
Anul trecut, CES s-a ținut exclusiv digital și a fost, eufemistic vorbind, plicticos. Motiv pentru care organizatorii și-au propus ca în 2022 să profite de faptul că s-a vaccinat atât de multă lume și să încerce o variantă hibridă, cu o prezență fizică mai limitată și cu păstrarea părții digitale pentru cei care nu puteau fi la fața locului dintr-un motiv sau altul. Omicron a avut altă părere, scrie mindcraftstories.ro
Cele mai spectaculoase hoteluri care vor fi deschise in 2022. Dupa ce si-au petrecut o mare parte a anului trecut fara calatorii internationale, majoritatea celor pasionati de turism si descoperirea de locuri spectaculoase ar putea avea un an mai optimist in 2022. Specialistii din companiile de ospitalitate si agentiile de turism estimeaza ca granitele si restrictiile vor fi relaxate dupa valul pandemic care domina intreaga lume in acest moment.
Studiile arata ca in ultimii 2 ani, pasionatii de calatorii au fost mai reticenti in alegerea viitoarelor destinatii insa au devenit mult mai dispusi sa cheltuie mai mult pentru a-si asigura o experienta de vacanta memorabila. Se calatoreste mai putin dar mai bine, cu atentia la alegerea unui hotel care poate oferi siguranta, protectie si un standard exceptional al calitatii. Pentru cei care isi doresc sa experimenteze noile hoteluri care vor fi deschise in acest an, va prezentam mai jos cele mai spectaculoase proiecte arhitecturale hoteliere care sunt asteptate sa devina favorite in urmatorii ani, scrie urban.ro.
