Laureatul Premiului Nobel pentru economie, Robert Shiller, vede un mare pericol în creșterea dramatică a ratelor inflației. El spune ca „piețele sunt puternic supraevaluate – mai ales în SUA” și că bursele s-ar putea prăbuși cu până la 50 %, potrivit interviului de joi, pentru Handelsblatt. Și noul președinte al Bundesbank avertizează cu privire la inflația constant în creștere. Banca Centrală Europeană (BCE) îți menține însă politica monetară a banilor-fluviu și a dobânzilor mici.

InflatieFoto: Dreamstime.com

Shiller a prezis prăbușirea piețelor, după euforia internetului de la începutul mileniului. La fel și izbucnirea crizei financiare, care a început pe o piață imobiliară din SUA complet supraevaluată. Scepticismul lui i-a adus un renume de “profet al prăbușirii”, care are însă adesea dreptate.

Robert James Shiller este un economist american și profesor de economie la Universitatea Yale. În 2013 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Economie, împreună cu Lars Peter Hansen și Eugene Fama.

Riscurile inflației văzute la vârful Bundesbank

Și noul președinte al Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei, cu sediul la Frankfurt am Main), Joachim Nagel, a avertizat asupra unei inflații persistent ridicate. El vede „în prezent un risc mai mare ca rata inflației să rămână mai mare, pentru mai mult timp decât se așteaptă în prezent”.

Declarația a fost făcută marți, la o ceremonie difuzată pe internet, cu ocazia preluării funcției de la predecesorul sau, Jens Weidmann.

Weidmann a demisionat la începutul anului din funcția de președinte al Bundesbank, din motive personale. El criticase, în mod repetat, politica monetară „ultra-lejeră”.

În discursul său de rămas bun, el a spus că politica monetară a BCE nu a ieșit niciodată complet din criză, după criza financiară globală și cea a datoriilor Euro: "Starea de urgență permanentă și-a lăsat amprenta. Sistemul de coordonate s-a schimbat", a declarat el, citat de Sueddeutsche.de.

Ratele inflației au crescut brusc la nivel mondial, în ultimul an. În SUA cu aproape 7%, în Marea Britanie cu aproximativ 5%. Pe o bază anuală, prețurile din Zona Euro au crescut cu cinci procente în decembrie - aceasta fiind cea mai mare valoare, de când au început măsurătorile inflației pentru uniunea monetară, în 1997.

În Germania, prețurile de consum în decembrie au fost cu 5,3 la sută mai mari decât în aceeași lună a anului trecut. Rata inflaţiei din cea mai mare economie a Europei a atins, astfel, cel mai ridicat nivel, din iunie 1992.

Principalele motive sunt blocajele aprovizionării la nivel mondial, ca urmare a lockdown-urilor datorate pandemiei Covid, ca și cererea globală puternică, de materii prime.

Banca Centrală a Germaniei urmăreşte o ţintă de inflaţie de două procente, pe termen mediu. „Oamenii din Germania se așteaptă pe bună dreptate ca Bundesbank să fie o voce pregnantă, în cultura stabilității”, a spus Nagel, noul președinte al Bundesbank. „Pot să vă asigur: așa va rămâne”, a adaugat el.

Nagel a descris perspectiva prețurilor pe termen mediu, drept „extraordinar de incertă”. În ședința Consiliului BCE, unde președintele Bundesbank are acum un loc, el a pus întrebarea dacă „orientarea liberă a politicii monetare este încă adecvată”, avertizând: „În orice caz, politica monetară trebuie să fie în gardă”.

BCE, fără abatere de la cursul știut

În ciuda creșterii prețurilor, BCE își continuă politica de dobândă zero. Banca Centrală Europeană încă presupune că rata inflației va scădea din nou, în acest an. Președinta BCE, Christine Lagarde, a anunțat, vineri, la conferința comisiilor pentru afacerile Uniunii, ale parlamentelor UE: „Vom lua toate măsurile necesare, pentru a ne asigura că atingem ținta de inflație de două procente, pe termen mediu”, a spus ea, citată de publicația economică Wirtschaftswoche.

Banca Centrală Europeană își menține cu fermitate obiectivul de stabilitate a prețurilor. Este de așteptat ca motoarele inflației să tureze mai lent, pe parcursul anului. La recenta reuniune, Consiliul guvernatorilor BCE a ajuns la concluzia că este necesară o orientare liberă a politicii monetare, pentru a permite inflației să se stabilească, în timp, la nivelul-țintă.

Directoarea in cadrul BCE, Isabel Schnabel, a apărat si ea politica monetară a Bancii Centrale Europene, avertizțnd împotriva creșterii rapide a ratei dobânzilor. În previziuni, inflația va scădea chiar sub ținta BCE de două procente, pe termen mediu, a declarat sâmbătă economista germană.

„De aceea, nu trebuie să creștem dobânzile prea devreme. Pentru că asta ar putea duce la stagnarea creșterii.” Ea a adăugat că „organele de pază monetare ar reacționa rapid și decisiv, dacă ar ajunge la concluzia că inflația ar putea rămâne peste pragul de două procente”.

Inflația din Zona Euro a crescut în mod surprinzător la un nou record, în decembrie. Având în vedere energia scumpă, bunurile și serviciile au costat în medie cu 5,0% mai mult decât în 2020.