Vaccinarea anti-COVID în România pe grupe de vârstă: unde stăm cel mai prost ● Generalul din cartea căruia ar fi plagiat premierul Ciucă: „Putea să fie mai atent, că era băiat deștept” ● Tot ce a spus Klaus Iohannis despre plagiate de când e în funcție: „Dacă un politician este dovedit ca plagiator, trebuie să dispară din politică” ● Ce a fost greșit cu plafonarea și compensarea creșterii facturilor la energie ● Știință versus Hollywood: The Expanse, serialul care a făcut din știință personaj principal ● Emilia Șercan: Teza de doctorat a lui Ciucă este un plagiat de tip copy-paste extins. Și notele de subsol sunt copiate ● O nouă companie aeriană românească se lansează anul acesta. Cine sunt membrii fondatori şi unde vor zbura avioanele acesteia ● Anomalia centrelor de evaluare Covid: Pacientul infectat merge singur la evaluare ● Calitatea revenirii economice a României: -22 mld ● ​Pledoarie pentru consorțiile școlare rurale, o soluție că să scăpăm de sărăcirea educațională de la sat ● Bucuria reușitei.

Business reportFoto: Colaj foto

Vaccinarea anti-COVID în România pe grupe de vârstă: unde stăm cel mai prost. România stă foarte prost la vaccinarea anti-COVID a persoanelor vulnerabile, doar 25,75% dintre bătrânii cu vârste de peste 80 de ani de la noi din țară fiind vaccinați cu cel puțin o doză. Cu alte cuvinte, aproape 690.000 de bătrâni cu vârste de la 80 de ani în sus rămân neprotejați în fața celui de-al cincilea val al pandemiei de coronavirus, pe care România îl traversează în acest moment. Copiii și tinerii sunt și ei vaccinați într-o mai mică măsură decât adulții cu vârste de peste 20 de ani, arată datele transmise de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) la solicitarea GreatNews. Doar 16,51% dintre copiii din grupa de vârstă 12 – 15 ani au primit cel puțin o doză, în timp ce procentul celor vaccinați din grupa de vârstă 16 – 19 ani este de 39,18%, scrie Greatnews.

Generalul din cartea căruia ar fi plagiat premierul Ciucă: „Putea să fie mai atent, că era băiat deștept”. Una dintre lucrările pe care premierul Nicolae Ciucă le-ar fi plagiat în lucrarea sa de doctorat este „Forțe și tendințe în mediul de securitate european”. Europa Liberă a vorbit cu unul dintre autorii acesteia. Apărută în 2003 la Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, cartea este semnată de doi generali în rezervă. Ambii i-au fost șefi lui Nicolae Ciucă pe când acesta era activ în Armata Română. Eugen Bădălan a fost șef de Stat Major al Armatei, iar Teodor Frunzeti a ocupat funcția de șef de Stat al Forțelor Terestre și, ulterior, a ocupat și funcția de rector al Universității Naționale de Apărare „Carol I”(UNAp). 365 de rânduri din lucrarea semnată de Bădălan și Frunzeti ar fi fost copiate în lucrarea de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, a dezvăluit marți Pressone. Teodor Frunzeti i-a fost șef generalului Ciucă atât la Statul Major al Forțelor Terestre, cât și în timpul operațiunilor din Irak și Afganistan, potrivit Europei Libere.

Tot ce a spus Klaus Iohannis despre plagiate de când e în funcție: „Dacă un politician este dovedit ca plagiator, trebuie să dispară din politică”. Ultimul update Marți, 18 ianuarie 2022, 21:38 Libertatea a analizat, în contextul dezvăluirilor făcute de pubicația PressOne despre plagiatul din teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, ce alte luări de poziție a avut șeful statului privind plagiatul în cei șapte ani de mandat. „Președintele Klaus Iohannis își menține poziția reiterată în nenumărate declarații publice privind combaterea fenomenului plagiatului și importanța integrității academice”, se arată în răspunsul Administrației Prezidențiale la solicitarea Europa Liberă. Reacția Cotroceniului vine după ce jurnalista Emilia Șercan a scris marți, în publicația PressOne, că premierul Nicolae Ciucă ar fi devenit doctor în Științe militare cu o teză din care sunt plagiate cel puțin 42 de pagini din totalul de 138. Așa cum menționează și Administrația Prezidențială, șeful statului a criticat în repetate rânduri și în termeni duri practica plagiatului, declarând că eradicarea acestui fenomen este una dintre prioritățile proiectului „România Educată”, scrie Libertatea.

Ce a fost greșit cu plafonarea și compensarea creșterii facturilor la energie. Acum, se pot vedea mai ușor greșelile făcute în criza facturilor la energie. Primul lucru este că plafoanele de consum și de preț au fost greșit stabilite. La energie electrică, de exemplu, limita de 300 de kwh a scos mulți consumatori de sub incidența legii. La gaze naturale, avem un exemplu al furnizorului Engie România. Astfel, firma a emis în luna noiembrie facturi pentru 1.742.544 de clienți casnici. Dintre aceștia, 795.772 nu s-au calificat pentru a beneficia de compensare sau plafonare, fie pentru că prețul de facturare era mai mic decât cel din lege, fie pentru că nivelul consumului era mai redus. Mai exact, 460.907 facturi aveau prețul mai mic decât cel de referință, respectiv 0,125 lei Kwh, iar pentru 334.865 de facturi nu s-au aplicat măsurile de sprijin pentru că nu s-au încadrat în categoriile de consum eligibile. Am ales să citez cifrele foarte exact pentru a înțelege amploarea fenomenului. Și, totodată, pentru a înțelege perdeaua de fum care se aruncă. Este adevărat că, aseară târziu, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că un milion de facturi au fost transmise greșit către consumatori, evident, în defavoarea acestora. Este posibil. Cei care au greșit trebuie să răspundă și mai ales este nevoie să existe o rambursare a sumelor incorect facturate și plătite de consumatori, scrie RFI.

Știință versus Hollywood: The Expanse, serialul care a făcut din știință personaj principal. Săptămâna trecută a apărut ultimul episod al sezonului 6 din The Expanse, cel mai cunoscut serial care abordează hard-SF-ul în acest moment. Oficial, este și sfârșitul seriei, sau cel puțin ultimul episod produs sub egida studiourilor Amazon, iar felul în care se termină pare să fi fost unul destul de definitiv. Neoficial, ar mai exista material pentru câteva sezoane. Producția este bazată pe o serie de nouă cărți ale autorilor Ty Franck și Daniel Abraham, publicate sub pseudonimul James S.A. Corey, iar serialul a folosit doar șase dintre acestea. În plus, a mai supraviețuit unei anulări. Produs inițial de SyFy, The Expanse a fost preluat de Amazon Studios după sfârșitul sezonului al treilea, la cererea expresă a lui Jeff Bezos. O ipotetică continuare ar fi însă dificil de filmat, din cauza unui salt în viitor al poveștii, care ar necesita îmbătrânirea multora dintre personaje. Sub premisa că acesta chiar este ultimul episod din The Expanse, ce lasă în urmă seria care a impresionat chiar și cea mai bogată persoană din lume?, scrie mindcraftstories.ro.

Emilia Șercan: Teza de doctorat a lui Ciucă este un plagiat de tip copy-paste extins. Și notele de subsol sunt copiate. Jurnalista Emilia Șercan a fost invitata lui Marcel Bartic în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Emilia Șercan a publicat marți, 18 ianuarie 2022, ancheta prin care demonstrează că teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, susținută în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, este plagiat. Jurnalista a explicat la Europa FM că plagiatul premierului Ciucă este unul de tip „copy-paste extins”, unde până și notele de subsol sunt copiate: „Atunci când notele de subsol sunt și ele plagiate, avem o confirmare mai mult decât evidentă”. „În primul rând, putem să vorbim despre un plagiat copy-paste extins. Eu am identificat 42 de pagini, însă nu am certitudinea că există și alte pagini plagiate. Pentru că nu am avut acces la toate sursele pe care eu le-am suspectat a fi fost plagiate. Și dincolo de faptul că vorbim despre un plagiat de tip copy-paste cu porțiuni extinse – pagini întregi luate dintr-un singur autor – putem să vorbim și despre câteva modalități prin care s-a încercat mascarea plagiatului”, a spus Emilia Șercan la Europa FM.

Autostrada Sibiu – Pitești: Depunerea ofertelor pentru cel mai mare contract de autostradă, prelungită până pe 7 februarie. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a prelungit până pe 7 februarie termenul de depunere a ofertelor la licitația pentru secțiunea 3 Cornetu - Tigveni din Autostrada Sibiu - Pitești. Înainte de această prelungire, ofertele pentru cel mai mare contract de autostradă licitat în România erau așteptate până pe 20 ianuarie. „Vă informăm că Autoritatea Contractantă a transmis spre publicare în SEAP erata la Anunțul de participare nr. [CN1024696]/23.09.2020 cu privire la prelungirea termenului de depunere a ofertelor până la data de 07.02.2022. Menţionam faptul că acest termen a fost stabilit astfel încât să fie proporţional cu volumul de informaţii suplimentare care vor fi aduse la cunoștinta operatorilor economici prin Clarificările care vor fi publicate. De asemenea, prin această prelungire, Autoritatea Contractantă are în vedere asigurarea unei competitivități si a unei maturități a ofertelor ce vor fi depuse raportat la complexitatea obiectivului de investiție”, arată Economica.net.

Adrian Vasilescu, BNR: Băncile centrale îşi „închid garda“ cu prudenţă în faţa galopului preţurilor de consum. În primăvara lui 2020, când un virus ce şi-a arătat repede faţa periculoasă începuse să bântuie Terra, împrăştiind pretutindeni boală şi moarte, impactul imediat a fost izbucnirea crizei globale. „Cea mai puternică şi cea mai dură criză de după Al Doilea Război Mondial”, cum a etichetat-o Jerome Powell, numărul unu de la Fed. Nicio vorbă însă despre inflaţie. Lumea toată părea s-o fi uitat. De altfel, Statele Unite ale Americii nu se mai confruntaseră cu vreun galop al preţurilor din anii 1970, când ţările dezvoltate au fost lovite de stagflaţie, o combinaţie toxică de inflaţie, şomaj şi stagnare economică. În Zona Euro, unde responsabilitatea stabilităţii preţurilor revine BCE, niciun şoc inflaţionist nu se făcuse simţit de la sfârşitul anilor 1990. Iar în 2020, dimpotrivă, nu inflaţia îi provoca dureri de cap BCE, ci deflaţia, care este mai periculoasă decât inflaţia. Preţurile alunecau sub zero în tot mai multe dintre cele 19 ţări din această zonă, fapt ce a determinat Banca Centrală Europeană să ducă lângă zero şi dobânda de politică monetară. Dobânda cheie. Citeste articolul în ZF.

O nouă companie aeriană românească se lansează anul acesta. Cine sunt membrii fondatori şi unde vor zbura avioanele acesteia. AirConnect, o companie înfiinţată anul trecut la iniţiativa a cinci investitori români, îşi va începe operaţiunile de zbor în luna mai a acestui an. Compania va oferi zboruri interne către oraşe nedeservite din România, dar va opera şi în regim charter către destinaţii precum Grecia, Turcia, Bulgaria şi Muntenegru, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei. „Cred că raţiunea proiectului are de-a face cu însăşi situaţia din România. Este greu de crezut, dar azi, de la Oradea la Constanţa se fac peste 12 ore cu mijloacele de transport terestru, iar această rută nu este decât un exemplu. În contextul actual, bineînţeles respectând cerinţele legale în vigoare, se pot opera zboruri comerciale şi pasagerii pot călători fără probleme. Credem că situaţii similare cu vara anului 2020 nu vom mai întâlni prea curând şi asta ne facem să privim cu încredere spre viitor”, a spus Tudor Constantinescu, directorul general al AirConnect, într-un interviu Business Magazin.

Anomalia centrelor de evaluare Covid: Pacientul infectat merge singur la evaluare. În valul 5 al pandemiei, spitalele primesc o finanțare suplimentară pentru înființarea unor centre de evaluare și tratament destinate pacienților infectați cu Covid. Este vorba despre pacienți care se prezintă la spital cu dovada unui test pozitiv. În zilele următoare, Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) vor aviza centrele de evaluare iar acestea vor încheia contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru decontarea serviciilor medicale. Medicii atrag însă atenția că deplasarea la aceste centre reprezintă un prilej pentru pacienți să circule fără supraveghere, amplificând riscul transmiterii virusului. Ministerul Sănătății estimează că vor fi 230 de centre în întreaga țară și spune că pentru localizarea lor va exista o hartă interactivă, astfel încât pacienții să știe care e cel mai apropiat centru de evaluare, scrie Europa Liberă.

Calitatea revenirii economice a României: -22 mld. România a rămas singura țară din regiune cu deficit comercial major și aflat în cea mai mare creștere pe primele 11 luni din 2021. În pofida revenirii economice măsurate prin evoluția PIB, avansul exporturilor (+19%) a fost mai mic decât cel al importurilor (+22%) iar cronicizarea minusului în schimburile externe a dus la un rezultat de -22 miliarde de euro. Astfel, țara noastră a consemnat o amplificare cu 5,3 miliarde euro sau aproape o treime a rezultatului negativ față de aceeași perioadă din primul an al pandemiei. Deși toate celelalte țări din regiune și-au înrăutățit rezultatele în comerțul international, trei dintre ele au rămas în domeniul pozitiv (Cehia, Polonia și Slovacia). Ungaria a intrat marginal pe minus (-0,1 miliarde euro) iar Bulgaria și Croația au consemnat deficite mult mai reduse decât România, scrie cursdeguvernare.ro.

​Pledoarie pentru consorțiile școlare rurale, o soluție că să scăpăm de sărăcirea educațională de la sat. Astăzi, când din ce în ce mai multe primării gâfâie de povara plății facturilor pentru utilități în școli, iar elevii se întreabă cu ce vor ajunge la școală, cred că este momentul potrivit să (re)aducem în discuție subiectul reorganizării administrative. Implicit, cred că este de datoria societății civile să facă presiune pe Guvernul României pentru un proces onest de deliberare. Timid, dar cu o oarecare constanță, tema reorganizării administrative a tot apărut în discursul liderilor politici, însă, la fel ca multe alte inițiative de modernizare, a rămas încremenită în proiect. La momentul preluării președinției Asociației Municipiilor din România de către Emil Boc, organizația a readus în atenția publicului subiectul reorganizării administrative, iar zilele trecute aceasta a fost reluată, sub o altă formă, și de fostul primar al Oradei, actual președinte al Consiliului Județean Bihor, liberalul Ilie Bolojan. Din cele aproximativ 3100 de unități administrativ-teritoriale din România, 89 au sub o mie de locuitori, însă, având administrație proprie, cheltuie sume importante pentru plata celor care lucrează în acea administrație, de la primar, consilieri locali și până la cei din direcțiile de specialitate. Astfel, conform unei analize Bursa, aproape 90% dintre localităţile ţării au nevoie anual de echilibrarea bugetelor prin sumele alocate de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă și că un număr important de unități administrativ-teritoriale au cheltuieli cu salariile mai mari decât veniturile proprii. Acest model nu are cum să fie unul sustenabil și blochează potențiale investiții în infrastructura educațională, scrie Scoala9.

Producția industrială din China a crescut în 2021 cu 5,62%. Excedentul comercial a urcat cu 29%, la peste 676 miliarde USD. 2022 sună bine! Institutul Național de Statistică de la Beijing a publicat recent datele cu privire la evoluția producției industriale din a doua economie a lumii, cu un PIB nominal de 17,7 trilioane dolari, în luna decembrie și perioada ianuarie – decembrie 2021. Producția industrială a continuat să crească în decembrie, cu un ritm anual de 4,3%, în accelerare de la 3,8% în noiembrie, cea mai bună evoluție din luna august. Prin urmare, în perioada ianuarie – decembrie 2021 producția industrială din China a consemnat un avans de 5,62%, cel mai bun ritm din 2014, după cum noteză şi o analiză a celor de la Banca Transilvania. De asemenea, trebuie notat faptul că excedentul comercial al China ei fost de 676,2 miliarde de dolari în 2021, o creștere de 29% față de 2020. Decembrie a avut cel mai mare excedent comercial de 94,5 miliarde de dolari, conform analiştilor de la ING, citați de FinEco24News.

Bucuria reușitei. În 1961 un psiholog american, profesor de psihologie la Harvard, pe numele lui David McClelland, publica o carte care avea să fie una dintre cele mai influente scrieri din istoria psihologiei, The Achieving Society, într-o traducere aproximativă, Societatea Reușitei. În ea McClelland descria trei tipuri de nevoi fundamentale umane, de natura nevoilor dobândite, articulate în context social și care constituiau, în viziunea lui, baza motivației umane. Știm acum că subiectul motivației umane e mult mai complicat decât atât, dar cele trei nevoi studiate de el sunt reale și prezente în fiecare dintre noi. Ele sunt nevoia de Putere, de Afiliere și de Reușită. Dintre ele, argumentează McClelland în cartea lui, nevoia de reușită e cea mai productivă, cea care dă motivațiile de cea mai bună calitate și cele mai sustenabile pe termen lung. Societățile care o înțeleg și o educă membrilor lor tind să aibă evoluții sociale și economice mai bune decât celelalte. Din păcate, am constatat în practica mea, că la noi ea e foarte puțin înțeleasă și uneori chiar disprețuită. McClelland a inventat și un mic experiment ludic care o poate scoate la iveală. E un joc simplu pe care îl practic cu studenții mei și îl puteți face și voi cu colegi sau prieteni. Funcționează așa: căutați un spațiu generos, interior sau exterior, și marcați pe el o linie dreaptă neîntreruptă de obstacole, demarcată la rândul ei din 50 în 50 de cm cu 10 marcaje numerotate de la 1 la 10. La capătul liniei puneți un coș de hârtie și dați participanților trei mingi de tenis. Scopul exercițiului e să introduceți cele trei mingi de tenis în coș din cel mult trei încercări. Puteți să vă așezați oriunde pe linie, la orice marcaj sau chiar între ele, nu există nicio restricție și nicio bonificare, orice poziție e permisă și legitimă. Puteți chiar să vă mutați pe parcursul exercițiului, pe scurt așezați-vă unde vreți. Dacă v-aș da acest exercițiu, voi unde v-ați așeza? Faceți o pauză și dați-vă acest răspuns, scrie Adrian Stanciu pe blogul personal.

Anamaria Vartolomei a câștigat Premiul Lumière pentru cea mai bună actriță. Actrița româno-franceză Anamaria Vartolomei a fost desemnată aseară cea mai bună actriță din Franța, la gala de decernare a Premiilor Lumières, pentru rolul din filmul „L’Evénèment”, regizat de Audrey Diwan și câștigător al Leului de Aur la Veneția. Premiile Lumières sunt acordate de presa internațională de film, iar aceasta a fost cea de-a 26-a ediție. Anamaria a fost câștigătoarea premiului pentru cea mai bună actriță, devansând nume mari din cinematografia franceză, precum Sophie Marceau sau Virginie Efira. De asemenea, L’Evénèment” a fost desemnat cel mai bun film francez al anului 2021. El va putea fi văzut în 2022 și în cinematografele din România, scrie Cultura la dubă.

Horia Braun Erdei, CEO Erste Asset Management:"Fără un echilibru între dobânzi şi inflaţie va fi nevoie de ajustări în portofoliile investitorilor". "Dacă dobânzile cresc prea mult faţă de inflaţie, va trebui ca investitorii să se mute mai mult către zona de obligaţiuni sigure şi să evite riscul, însă dacă dobânzile cresc prea puţin sau inflaţia accelerează, instrumentele de tipul obligaţiunilor vor rămâne în dizgraţie şi investitorii vor fi nevoiţi să se expună mai mult în zona de risc" • "Pe termen mai lung, orice investitor trebuie să-şi pună o întrebare cheie: este investiţia mea susţinută la preţurile actuale de nişte fundamente economice solide?" • "Penetrarea industriei fondurilor este foarte redusă în România; românii vor investi tot mai mulţi bani pe pieţele financiare, dar e foarte posibil ca majoritatea acestor bani să finanţeze emitenţi de instrumente financiare din afara României"

Scenariul de bază al echipei de la Erste Asset Management rămâne constructiv pentru pieţele de acţiuni şi în 2022, fiind bazat pe asumpţia continuării fazei ascendente a noului ciclu economic lansat după scurta recesiune indusă de apariţia pandemiei, ne-a spus Horia Braun Erdei, Preşedintele/CEO-ul societăţii de administrare a investiţiilor, care a avut amblitatea să ne ofere un interviu despre perspectivele investiţionale ale acestui an, industria fondurilor mutuale din ţara noastră în general şi a celor administrate de Erste, în special. Printre altele, şeful societăţii de administrare a investiţiilor se aşteaptă ca episoadele de volatilitate crescută, inclusiv corecţiile sporadice ale pieţei, să se înmulţească, în condiţiile în care băncile centrale vor accelera restrângerea stimulilor monetari.Interviul poate fi citit în Bursa.