La ultima ședință de politică monetară, când s-a majorat dobânda cheie la 2%/an, unii membri doreau o majorare de 0,5 puncte procentuale, conform minutei publicată pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR). Membrii CA au discutat despre înrăutățirea perspectivei inflației, incertitudinile cu privire la schemele de compensare și plafonare la energie, ba chiar și a conduitei fiscale.
1. Riscuri la adresa leului
Cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins în ultima lună a trimestrului III 2021, chiar și în condițiile majorărilor mai mari ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către bănci centrale din regiune.
Riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt, însă, ridicate și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând, în principal, trendul de accentuare a dezechilibrului extern și incertitudinile asociate procesului de consolidare bugetară în contextul crizei energetice și al mersului pandemiei, precum și probabila accelerare a normalizării conduitei politicii monetare de către Fed, de natură să afecteze apetitul global pentru risc.
2. Rata inflației își va continua creșterea
Membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, depășind astfel valorile ușor descrescătoare evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.
S-a reamintit că aceasta indica un vârf al dinamicii inflației de 8,6 la sută în iunie 2022, urmat de o descreștere până la 5,9 la sută în decembrie 2022 și apoi la 3,3 la sută în septembrie 2023 – ușor sub limita de sus a intervalului țintei.
3. De ce s-a înrăutățit perspectiva inflației
Noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă integral efectelor directe și indirecte, recente și viitoare, ale șocurilor adverse pe partea ofertei, ce afectează în perspectivă atât evoluția componentelor exogene ale IPC, cât și dinamica inflației de bază, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Determinante sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare.
Influențe suplimentare sunt așteptate din scumpirea produselor din tutun, dar și a unor mărfuri nealimentare, inclusiv a celor importate, sub impactul majorării costurilor și al blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare.
Toate acestea sunt de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste, au observat membrii Consiliului.
4. Incertitudine în privința efectelor schemelor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energie
Efectele schemelor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energie, precum și modul de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC continuă să se caracterizeze însă printr-un grad ridicat de incertitudine, iar balanța integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată ușor în sens ascendent pe termen scurt, au conchis membrii Consiliului, deși, nu poate fi exclusă o corecție descendentă a cotațiilor produselor energetice în a doua parte a anului curent și o ameliorare mai evidentă a lanțurilor globale de producție și aprovizionare, aflată acum într-un stadiu incipient.
5. O eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi ineficace
În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de amplitudinea probabil atinsă în perspectivă apropiată de puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei și de riscul ca acesta să genereze efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri. În aceste condiții, s-a subliniat în mod repetat necesitatea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale, printr-o nouă reacție a politicii monetare. În același timp, s-a convenit că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.
6. Revenire economică modestă în trimestrul I din 2022
În ceea ce privește presiunile inflaționiste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, urmată de o revenire modestă în trimestrul I 2022 – inclusiv în contextul noilor valuri pandemice, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare –, față de încetinirea graduală a creșterii anticipată în noiembrie 2021, implicând o scădere mult mai accentuată a dinamicii anuale a PIB de-a lungul celor două trimestre, în raport cu previziunile anterioare.
Evoluțiile fac probabilă o nouă restrângere a excedentului de cerere agregată pe ansamblul intervalului și coborârea lui la valori mult inferioare celor din prognoza precedentă, dată fiind și recenta revizuire considerabilă în jos a datelor statistice privind dinamica activității economice în semestrul I 2021. Astfel, din partea excedentului de cerere agregată sunt de așteptat presiuni inflaționiste minore, implicit mult mai estompate decât cele anticipate anterior, au concluzionat membrii Consiliului.
7. Criza energetică și blocajul din lanțurile de producție și aprovizionare
Criza energetică și blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare reprezintă surse importante de incertitudini și riscuri în actualul context, au observat membrii Consiliului, prin impactul potențial exercitat de acestea la nivelul economiilor europene, dar și pe plan intern – asupra cererii de consum, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, cu implicații inclusiv asupra potențialului de creștere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.
Totodată, s-a apreciat că incertitudini și riscuri semnificative continuă să decurgă din evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate, cel puțin în perspectivă apropiată, date fiind tendința de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și avansul insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și problemele generate recent de acest val în numeroase state europene.
8. Preocupare privind fondurile Next Generation EU
În același timp, membrii Consiliului au continuat să exprime preocupări legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, implicit de ameliorarea capacității instituționale în domeniu.
S-a subliniat în dese rânduri că atragerea acestor fonduri este esențială pentru realizarea reformelor structurale de care are nevoie economia românească și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului consolidării bugetare graduale.
9. Politica fiscală, o incertitudine
Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021, și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar al acestui an, ce vizează progresul consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global.
10. Unii membri doreau o majorare a dobânzii cheie de 0,5 puncte procentuale
Așa cum știm, BNR a majorat dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale. Totuși, conform minutei ședintei, a fost discutată și o majorare cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente nivelul foarte ridicat și în creștere al ratei anuale a inflației, alături de condițiile de pe piața muncii, ce ar putea induce riscuri mai mari la adresa dinamicii salariilor și a inflației viitoare, precum și abordările băncilor centrale din regiune și nivelul real al ratelor dobânzilor. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.
Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 7 voturi pentru, 2 voturi împotrivă – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută, de la 1,75 la sută; 2 membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută.
1
0
