Trăim vremuri extrem de învolburate, dificile, sub povara unei suite de șocuri care au răvășit economii, dezvoltate și mai puțin dezvoltate, peste tot în lume. Am în vedere pandemia; șocul prețurilor la energie care a readus în minte stagflația de acum câteva decenii și care este de judecat și prin prisma tranziției către energie “verde”; nu în cele din urmă, contextul geopolitic, cu spectrul unei confruntări militare în imediat vecinătatea estică a României, a declarat profesorul Daniel Dăianu, președintele Consiliului fiscal, la Palatul Victoria, cu ocazia prezentării studiului OCDE despre România.
• Trăsăturile acestor vremuri sunt ilustrate de teme cheie pe agenda OCDE, ca organizație ce promovează practici bune de guvernanță, economia liberă, care sa fie fie ghidata de valori de echitate, incluziune, de o relație bună a omului cu natura.
• S-a văzut ca nici societățile cele mai bogate și dezvoltate tehnologic nu au fost scutite de mari dificultăți în a rezista la șocurile evocate mai sus, că ceea ce numim capital social și capital politic sunt sever testate.
“Nu întâmplător, OCDE ca și alte organizații internaționale specializate (IMF, Banca Mondială, BEI, BERD, etc.) subliniază rolul “încrederii” (trust) în relația dintre cei care guvernează și societate. Unde instituțiile functioneaza mai bine capitalul de încredere se erodează mai puțin și societatea se poate mobiliza mai ușor în fața adversităților - la nivel individual, de grup/comunitate, corporatist, etc.”, a afirmat Daniel Dăianu.
Analiza făcută de experții OCDE, spune el, se adaugă altor analize realizate de organisme specializate; mă refer la documente ale Comisiei Europene, care judecă anual evoluția/convergența economiei românești, sau ale FMI, care trec dincolo de ceea ce implică consultările în virtutea articolului 4.
• Remarc că analizele de după criză financiară globală au ieșit dintr-o paradigmă simplificatoare și au încercat să surprindă mai bine relația între organizarea piețelor (distribuția puterii pe piețe) și inovație, repartizarea rezultatelor economice, creștere economică și distribuția veniturilor, conduită în afaceri, etc.
• La toate acestea se adaugă atenția constanța acordată luptei contra corupției și promovării de practici bune în sectorul public, apărarea statului de drept. Toate acestea condiționează robustețea și reziliența sistemelor societale.
“Este multă analiză solidă în acest studiu privind reducerea decalajelor economice, rolul apartenenței la UE, funcționarea piețelor, politicile publice, sistemul bancar/financiar, locul IMM-urilor în textura economică, dezvoltarea sectorului IT, aspecte sociale și demografice (îmbătrânirea populației și problematica sistemului de pensii), discrepanțe economice regionale, coeziunea socială”, a explicat președintele Consiliului fiscal.
• Merită să notez o constatare centrală a studiului că, “în mai puțin de 20 de ani România a redus decalajul PIB/loc față de media din OCDE de la 60% la 30%… iar populația amenințată de sărăcie/excluziune socială a scăzut la 30% în 2020, de la cca. 50% în 2010”. Sunt multe date în acest studiu ce atestă progrese economice ale României, dar și minusuri importante – precum în sistemul educațional și sănătatea publică. Nu pot în câteva minute să mă refer la toate acestea. Mă rezum numai la câteva aspecte ce privesc mersul economiei românești.
• Astfel, problema balanței externe. PIB/loc(la paritatea puterii de cumpărare) a ajuns în jur de 70% din media UE, dar persistă dezechilibre externe majore; deficitul de cont curent a fost în jur de 5% din PIB în 2019 și în 2020, probabil peste 6% în 2021.
• În UE sunt puține economii cu deficite de cont curent semnificative (media OCDE a acestui deficit a fost zero în 2019). Dezechilibrul extern are că piston principal deficitul bugetar structural la care s-au adăugat efecte ale prociclicității politicii bugetare. Dar există și un deficit de competitivitate.
“România are nevoie de investiții care să îi asigure o plasare mai bună în lanțurile de producție internaționale și care să o ajute să nu fie blocată în capcană venitului mediu (middle income trap). Și, totodată, să permită salarii mai bune , care să atenueze emigrația forței de muncă”, a explicat președintele Consiliului fiscal.
Raportul OCDE, spune el, subliniază nevoia de consolidare fiscală, de care depinde sustenabilitatea finanțelor publice. În România nu datoria publică (cca 50% din PIB la finele lui 2021) este grijă mare, ci deficiul bugetar structural.
“O ajustare fiscală graduală are sens, mai ales că nu am scăpat de pandemie, iar economia este fragilă inclusiv din cauza șocului prețurilor la energie. Corecția fiscală are de considerat și înăsprirea politicilor monetare în lume, ceea ce crește costul finanțării și refinanțării. Dar concomitentă de dobânzi mici (cost al creditului), reducere drastică a deficitului bugetar, inflație stopată mâine și creștere economică înalta este o fantezie!“, a explicat Dăianu.
• Ca în toate țările din OCDE, din UE, politica macroeconomică se confruntă cu dileme mari și miracole nu pot fi făcute. Nu poți decât să lucrezi cu trade-off-uri dificile, să încerci să limitezi stricăciuni și dureri.
• Banca Centrală a României nu emite moneda de rezervă și nici nu își poate permite să nu întărească politică monetară, care trebuie să țînă cont și de pașii făcuți de Fed, de alte bănci centrale din regiune, de evoluții pe piețele monetare în general.
• Deficitul bugetar a fost de 6,7% în 2021, sub cel programat. Corecția fermă a deficitului fiscal în anii ce vin sunt calea de a liniști piețele financiare. Dacă vom valorifica exemplar resursele europene vom atenua din impactul contractionist al consolidării fiscale.
“Inflația înaltă este menționată în studiu, în condițiile în care îngrijorări proliferează în lume; mă refer la persistența și posibilitatea de a fi influențate așteptări inflaționiste, inflația de baza. Și în România șocul prețurilor la energie este cauza de baza, ce conduce la efecte în lanț. Necazul este accentuat de dereglări în lanțuri de producție și de geopolitizarea pieței energiei”, a mai afirmat Daniel Dăianu.
În UE, afirmă el, nu există o politică energetică unitară iar dependență de Federația Rusă este o mare vulnerabilitate. România trebuie să valorifice în mod inteligent resursele sale pentru a-și asigura securitatea energetică și cea alimentară.
• Schimbarea de climă, ce implică un preț relativ al energiei mai înalt până se va obține un alt portofoliu de resurse, reprezintă în sine un mare șoc, mai ales pentru țările cu industrii energofage, cu numeroși cetățeni cu venituri mici.
• Aici găsim o rațiune pentru importantă Planului de redresare și reziliența (PNRR), care este subliniată de studiul OCDE, cât și pentru configurația unei tranziții care să facă acest șoc suportabil economic și social. Este și temei pentru măsuri excepționale luate de Guvern pentru lunile de iarnă având în vedere tensiunile pe care acest șoc le produce în economie, în societate.
• Apropo de PNRR, NGEU este politică industrială la nivelul UE, cu ipostaze naționale, în funcție de necesități specifice. În SUA, Planul Biden este o resuscitare a viziunii New Deal din perioada interbelică. Așa cum pandemia a reclamat colaborare strânsă între guverne și industria farma pentru realizarea de vaccinuri, tot astfel reclamă provocări economice și tehnologice ale viitorului –inclusiv cele derivate din dezvoltarea inteligenței artificiale și competiția globală.
“România are mare nevoie de investiții publice care să o transforme structural, iar PNRR poate mari PIB-ul potențial cu cca 1% față de media de creștere economică istorică (care a fost de 3,5-4%) –mai ales că pandemia a erodat PIB-ul potențial și sechele vor dura”, a explicat profesorul.
Colegii de la OCDE, spune el, notează evoluția investițiilor publice și consideră că PNRR poate furniza o infuzie excepțională de resurse. Dar trebuie să fie utilizate pe proiecte bune. Bine că vom avea în sfârșit o bancă de dezvoltare.
• Analiza OCDE constată ceea ce Consiliul Fiscal deplânge de ani buni, nivelul foarte jos al veniturilor fiscale (inclusiv contribuții), sub 27% din PIB. Luând OCDE ca reper, din acest punct de vedere suntem foarte jos în clasament, așa cum suntem și în UE.
• Cu venituri atât de joase este foarte dificil să finantezi în mod adecvat educația și sănătatea, construcția de infrastructură, să amortizezi șocuri adverse puternice. Iar PNRR nu poate suplini această subfinantare cronică. Trebuie să ajungem să stăm pe picioarele proprii în privința resurselor bugetare.
• Dacă ne gândim la provocările viitorului, ce izvoresc din schimbarea de climă, din nevoia de a avea o societate mai inclusivă, robustă, înțelegem că nivelul veniturilor fiscale/bugetare este o problema de securitate națională.
• Sunt de salutat eforturile OCDE pentru un regim fiscal internațional care să stopeze un nefast “race to the bottom”, optimizarea fiscală operată de mari corporații internaționale în detrimentul bugetelor naționale, abuzuri de poziție dominantă pe piețe; și paradisurile fiscale trebuie să fie combătute. OCDE poate face mai mult pentru contracararea amenințărilor hibride (ex: atacuri cibernetice, chiar fake news), pentru reglementarea funcționarii activelor crypto, ce amenință stabilitatea financiară și activitatea băncilor centrale. Exemple de adancire a colaborării în cadrul OCDE pot continuă.
„Mă bucur că România a demarat discuțiile de aderare la OCDE și sper că intrarea în acest club al țărilor cu economie liberă să aibă loc în viitorul cât mai apropiat”, a mai arătat Dăianu.
0
3
