De două ori pe an BNR se uită la riscurile la adresa stabilității financiare a României, iar în raportul pe această temă publicat luni, bancherii centrali au inclus pentru prima oară un risc nou și în creștere: cel privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene prin PNRR. ”În prezent, atragerea fondurilor puse la dispoziție prin Mecanismul de redresare și reziliență este condiționată de implementarea unor măsuri la nivel național. Deși realizarea investițiilor bugetate prin PNRR poate contribui la susținerea unui model de creștere sustenabil pe termen mediu și lung, capacitatea instituțională redusă poate conduce la întârzierea implementării acestor programe, cu consecințe negative importante asupra economiei și sistemului financiar”, arată sondajul BNR.
Conform analizelor derulate de BNR, riscul privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin PNRR, riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental sunt evaluate la un nivel ridicat, așteptările fiind de creștere (pentru primul risc), respectiv de stabilizare pentru următoarea perioadă (pentru ultimele două riscuri). De asemenea, riscul privind tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 este considerat cel mai important risc sistemic pentru stabilitatea financiară, fiind singurul evaluat la un nivel sever.
Creșterea economică pentru anul în curs se estimează la 7,4%, iar principalul risc asociat acestei prognoze este generat de progresul modest al campaniei de vaccinare. Perspectivele viitoare ale deficitului bugetar sunt de creștere, inclusiv pe fondul nevoii de a introduce măsuri noi pentru combaterea efectelor crizei energiei. În plus, contul curent a continuat să se deterioreze, iar România se plasează pe locul patru la nivel european după valoarea deficitului de cont.
În contextul intensificării riscurilor la nivel global în a doua parte a anului, inclusiv pe fondul accelerării prețurilor la energie și al creșterii prețurilor combustibililor fosili, implementarea investițiilor verzi prin intermediul PNRR în vederea atingerii țintelor asumate devine esențială.
Riscul de credit se menține ridicat la nivelul portofoliului bancar, însă rata creditelor neperformante a continuat să se reducă atât pe segmentul companiilor nefinanciare, cât și pe cel al populației.
La nivel global, optimismul care a susținut piețele în prima jumătate a anului s-a diminuat ca urmare a îngrijorărilor generate de creșterea infecțiilor cu noul coronavirus și a incertitudinilor legate de menținerea ritmului de recuperare economică. Accelerarea prețurilor la energie și creșterea rapidă a prețurilor combustibililor fosili au condus la o accentuare a riscurilor în a doua parte a anului.
Vulnerabilitățile financiare continuă să fie crescute în anumite sectoare (de exemplu, la nivel suveran și pentru sectorul asigurărilor). Potrivit FMI, principalele vulnerabilități care pot afecta stabilitatea financiară vizează:
- (1) presiunile inflaționiste și perspectiva de manifestare pe termen mai lung, inclusiv pe fondul persistenței problemelor asociate lanțurilor de aprovizionare și al penuriei de forță de muncă și materiale,
- (2) supraevaluarea activelor în unele segmente de piață, alimentate de politica monetară acomodativă și de câștigurile mari,
- (3) nevoile ridicate de finanțare pe piețele emergente și de frontieră,
- (4) redresarea neuniformă în rândul firmelor nefinanciare, în funcție de țări, sectoare și dimensiune; de exemplu, riscul de solvabilitate continuă să fie crescut în sectoarele cele mai afectate de pandemie, precum și în firmele mici. În anumite economii, standardele de creditare din sectorul bancar rămân restrictive, cu efecte asupra perspectivelor de creditare.
Citește aici rezultatele Sondajului privind riscurile sistemice
