Bustul din bronz al lui Ștefan cel Mare, dispărut dintr-o fostă unitate militară de la Tecuci ● Petrecere cu magistrați în localul unui afacerist achitat chiar de clienții judecători ● Fără urmă ● Cum au ajuns nevaccinații pioni electorali ● Codirlașu, CFA: Salariile bugetarilor continuă să împovăreze statul ● Cât costa „biletul” spre libertate plătit de evrei statului român comunist ● Interviu cu viceprimarul Brașovului, victimă a unui scandal provocat de un liberal: „Am primit multe amenințări din zona dezvoltărilor imobiliare” ● Aer „de munte”, în Capitală ● Adevărurile incomode din economia românească, varianta OCDE ● Riscanta dependenţă a Germaniei de gazul lui Putin ● Primul Comitet pentru colaborarea Guvernului cu băncile din România ● „Stop! Dragi consumatori, guvernul a decis să îngheţe preţurile alimentelor de bază“ ● Din 27 februarie, șoferii agresivi în trafic vor risca amenzi și suspendarea permisului ● Ciolacu vrea plafonarea prețului la alimentele de bază. Specialiștii spun că riscul e penuria ● Parlamentul la start: de la prioritățile de imagine ale partidelor, la urgențele reale.
Bustul din bronz al lui Ștefan cel Mare, dispărut dintr-o fostă unitate militară de la Tecuci. O operă de artă de 1,5 tone greutate s-a "evaporat" din locul unde fusese depozitată, în municipiul Tecuci, în timp ce autorităţile au dezbătut fără succes de aproape 20 de ani un eventual amplasament. În urmă cu aproape două decenii, regretatul sculptor Dan Mateescu a realizat un bust al domnitorului Ștefan cel Mare. La acea vreme, lucrarea a costat 900 milioane de lei vechi și a fost comandată de Primăria Tecuci. Ulterior, la nivelul municipalității, s-a tot discutat despre amplasarea sa, până când... nu a mai fost cazul. Săptămâna trecută, angajații primăriei din Tecuci au constatat că bustul lui Ştefan cel Mare a fost furat din depozitul Unității Militare (acum desfiinţată), în care zăcea de ceva timp, după ce a fost mutat dintr-un garaj. Opera de artă din bronz cântărea în jur de 1,5 tone și a dispărut fără urmă, în condițiile în care manipularea sa fără utilaje ar fi fost aproape imposibilă. ”Cred că infractorii au tăiat-o la fața locului și, cel mai probabil, apoi au topit-o. Nici nu știu dacă furtul a avut loc în mandatul meu”, ne-a declarat primarul tecucean Lucian Costin. Acesta a adăugat că se va întocmi o sesizare penală în acest sens, scrie Viața Liberă.
Petrecere cu magistrați în localul unui afacerist achitat chiar de clienții judecători. Fostul președinte al Curții de Apel Constanța, judecătorul Marius Cristian Epure, a organizat, în 2020, petrecerea de bilanț a instituției la un restaurant deținut de un inculpat achitat anterior chiar de el, într-un dosar de evaziune fiscală cu țigări. La petrecere a participat și judecătorul CCR, Deliorga Cristian, colegul de complet al lui Epure. Potrivit surselor presshub.ro, patronul restaurantului este Stelian Grosu, trimis în judecată de Parchetul General și achitat de Epure și Deliorga în februarie 2019. Restaurantul Diplomatic din Mamaia este administrat de firma Diplomatic Management, societate care, potrivit portalului confidas.ro, are ca acționari pe soții Claudia și Stelian Grosu, fiecare cu câte 50 de procente, scrie PressHub.
Fără urmă. Ferrari a produs 26 de unități ale modelului de curse 375 MM, însă una dintre ele a dispărut inexplicabil în 1953. I-a aparținut lui Enrico Wax, un prieten apropiat și furnizorul de whisky al lui Enzo Ferrari. Ferrari este unul dintre cei mai exclusiviști constructori auto din lume. Fondat în 1939 de Enzo Ferrari, producătorul cu sediul la Maranello și-a câștigat prestigiul inclusiv datorită numărului mic de unități construite pentru modelele sale, multe dintre ele chiar în ediții unice. De altfel, exact aceasta este strategia prin care Enzo Ferrari a reușit să transforme Ferrari într-un brand îndrăgit în întreaga lume, asociat în special cu viteza, luxul și situația financiară excelentă a proprietarului. ”Ferrari este un vis. Oamenii visează să dețină un astfel de automobil special și, pentru cei mai mulți dintre ei, va rămâne un vis, cu excepția câtorva oameni norocoși”, spunea fondatorul firmei, citat de Auto Critica.
Cum au ajuns nevaccinații pioni electorali. Unii lideri din țările cu rate mari de vaccinare au început să pluseze în pandemia de Covid-19: nu doar că adoptă restricții tot mai aspre pentru populația nevaccinată, dar au și discursuri mai dure la adresa ei. Acest lucru nu este deloc o întâmplare. Și de multe ori nu are legătură doar cu rațiunile științifice sau sanitare, menite să domolească pandemia. De la apariția vaccinului și până acum, societatea s-a împărțit în două tabere – cea pro și cea anti-vaccinare. Acum că s-a intrat în al treilea an de când planeta se luptă cu pandemia, majoritatea vaccinată din țările cu rate mari de inoculare începe să-și piardă răbdarea cu încăpățânarea celor care continuă să refuze vaccinul. În state unde majoritatea oamenilor sunt deja vaccinați, cetățenii sunt de acord cu restricțiile care limitează opțiunile nevaccinaților, în timp ce restul societății se redeschide pentru cei vaccinați. E un motiv în plus pentru anumiți lideri politici, mai ales cei pe care îi așteaptă alegeri anul acesta, să folosească un discurs mai agresiv la adresa nevaccinaților. Acesta devine capital electoral, scrie Panorama.
Codirlașu, CFA: Salariile bugetarilor continuă să împovăreze statul. Guvernul României trebuie să-și reducă cheltuielile prin măsuri precum scăderea diferențelor dintre salariile sectorului public și cele private, pentru că aceste salarii sunt în continuare împovărătoare, chiar dacă diferența s-a redus de la peste 50% la 40% în ultimii ani, potrivit lui Adrian Codirlașu, Vicepreședintele CFA România. Țara noastră se confruntă cu un deficit bugetar mare (6,7% în 2021) și urmează să aibă parte de presiuni din partea Comisiei Europene pentru a-și micșora acest deficit, avertizează economistul. Mai multe voci din spațiul public au reproșat actualului Guvern că se împrumută cu dobânzi vizibil mai mari decât s-a împrumutat în perioada anterioară de guvernare, ceea ce dăunează bugetului, scrie Wall-Street.ro.
Cât costa „biletul” spre libertate plătit de evrei statului român comunist. Din lagărul comunist nu putea evada oricine. Unii îşi riscau viaţa traversând Dunărea înot sau cu ajutorul unor călăuze, iar cei mai neînfricaţi deturnând avioane. Evreii puteau părăsi România doar dacă plăteau valută forte statului român. În schimbul unor sume de bani, statul român le permitea urmaşilor lui Moise să emigreze. Foaia de călătorie era valabilă pentru un singur drum, doar dus. Un astfel de document publicat de Photo Historia, eliberat în anul 1951, conţinea date de identificare a celor doi evrei constănţeni care au primit undă verde pentru a scăpa de lagărul comunist. Cei doi soţi, comercianţi de profesie, şi băiatul lor locuiau în oraşul Constanţa, pe strada Olteniei. Dacă numele este anonimizat, aflăm din certificatul de călătorie informaţii despre statura capului familiei, care avea o talie mijlocie, părul castaniu, ochi verzi şi faţă ovală, scrie Adevarul.
Interviu cu viceprimarul Brașovului, victimă a unui scandal provocat de un liberal: „Am primit multe amenințări din zona dezvoltărilor imobiliare”. Viceprimarul USR-PLUS al Brașovului Flavia Boghiu a declarat într-un interviu pentru Libertatea că episodul recent, în care poza ei modificată, cu un ochi vânăt, a fost distribuită de Bogdan Pintilie, fost vicepreședinte al Tineretului Liberal Brașov, vine în urma unei serii de amenințări și hărțuiri la adresa sa venite din zona dezvoltatorilor imobiliari. Pintilie a republicat poza cu Flavia Boghiu în contextul scandalului din Mogoșoaia, unde o consilieră USR-PLUS a fost agresată și amenințată de către un consilier local PNL și unul de la PMP. Imaginea trucată a fost publicată inițial pe site-ul argumentul.ro în data de 10 noiembrie 2021. În acel articol, intitulat „Avocatul Poporului îi dă peste ochi Flaviei Boghiu”, aceasta este numită „frustrata asta vopsită”. Articolul viza o ședință a Consiliului Local Brașov în care Flavia Boghiu le-ar fi cerut unor jurnaliști, printre care și cel de la argumentul.ro, să părăsească sala. Pe 29 ianuarie, Bogdan Pintilie de la TNL Brașov a republicat poza cu Flavia Boghiu pe contul său de Facebook. Ulterior, tânărul liberal a șters postarea, și-a cerut scuze pentru „gluma sa” și a anunțat că își dă demisia din partid „până la clarificarea acestei situații”. Citeşte întreaga ştire: Interviu cu viceprimarul Brașovului, victimă a unui scandal provocat de un liberal: „Am primit multe amenințări din zona dezvoltărilor imobiliare”, potrivit Libertatea.
Aer „de munte”, în Capitală. Media microparticulelor, în București și Ilfov, de doar 6.4 μg/m3. Valori minime, luni dimineață, la valorile PM 2.5 din București și Ilfov. Dacă într-o zi normală, senzorii privați sunt cel puțin “pe galben”, astăzi, la primele ore ale dimineții, au existat stații care au arătat chiar 1 μg/m3, adică de 25 de ori mai puțin decât limita maxima admisă. Luni dimineață, în jurul orelor 9:00, cei 68 de senzori activi din rețeaua URADMonitor, arătau o medie a microparticulelor de 6.409 μg/m3. Față de o zi normală, valoarea este extrem de scăzută. Spre exemplu, o stație din Popești-Leordeni, amplasată pe strada Drumul Fermei, a indicat o valoare de 1.2 μg/m3 la ora 9 și 31 de minute. Chiar și în zonele unde de regulă se înregistrează trafic intens, senzorii au fost pe verde. În zona Șoselei Colentina intersecție cu str. Cremenița senzorul de PM 2.5 arăta o valoare medie pe ultimele ore de doar 5 μg/m3, potrivit Buletin de București.
Adevărurile incomode din economia românească, varianta OCDE. Studiile de țară ale OCDE au ceva special. Reușesc să fie complete, fără a intra în amănunte, și instructive, fără să fie imperative. Studiul privind România, făcut public la sfârșitul săptămânii trecute, realizat de experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) are o dublă semnificație: pe de o parte, este o fotografie de moment a economiei și societății românești, pe de altă parte, analiza vine exact atunci când România a fost invitată să adere la OCDE. Deci, se poate presupune că observațiile și recomandările cuprinse în studiu vor fi analizate și în cadrul procesului de aderare. Analiza începe cu progresele importante realizate în ultimele două decenii. Astfel, România a crescut produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor de la 35% la 70% din media statelor OCDE. De asemenea, populația aflată în risc de sărăcie a scăzut de la 50% la 30%, scrie RFI.
Riscanta dependenţă a Germaniei de gazul lui Putin. Germania este într-o situaţie ingrată în privinţa crizei din Ucraina fiindcă importă jumătate din necesarul de gaz din Rusia. Dar bazele dependenţei Germaniei de energia din Rusia s-au pus cu mult timp în urmă. "Criza din Ucraina a dus la o înrăutăţire pronunţată a relaţiilor dintre Rusia şi Occident." Cu această constatare începe studiul întocmit de Matthias Basedau şi Kim Schultze, intitulat: "Dependenţa de importuri de energie: Un risc pentru Germania şi Europa?" În document se arată că "Germania şi Europa sunt în mare măsură dependente de importuri de energie din Rusia. Aceasta se referă mai ales la gaz, petrol şi huilă. Pe fundalul înrăutăţirii relaţiilor cu Rusia se aude tot mai frecvent avertismentul că guvernul rus ar putea folosi stoparea livrărilor drept armă politică în stil mare", scrie DW.
A fost înfiinţat primul Comitet pentru colaborarea Guvernului cu băncile din România, sub coordonarea lui Ciprian Hojda. Decizie a premierului Ciucă. În Monitorul Oficial din 21 ianuarie 2021 a fost publicată Decizia nr 85 din 2022 a prim-ministrului Nicolae Ciucă privind înfiinţarea Comitetului interminsterial privind cooperarea dintre instituţiile publice şi mediul privat bancar din România, ca organism colectiv fără personalitate juridică. Conform deciziei semnată de premier, Comitetul interministerial este format din reprezentanţi la nivel de secretar de stat din Ministerul Finanţelor, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Cercetării, Inovaţiei şi Digitalizării, Ministerului Economiei şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. Toţi aceşti reprezentanţi vor fi desemnaţi prin ordin de ministru, potrivit Economica.
„Stop! Dragi consumatori, guvernul a decis să îngheţe preţurile alimentelor de bază“. În Ungaria lui Viktor Orban, lupta guvernului cu preţurile mari s-a mutat în fiecare magazin care vinde mâncare. Stop! Dragi consumatori, guvernul a decis să îngheţe preţurile alimentelor de bază.“ Aceasta este o atenţionare-avertisment pe care magazinele din Ungaria sunt obligate să o afişeze în locuri cât mai vizibile. Guvernul de la Budapesta, care duce în paralel cu banca centrală un război contra inflaţiei, a plafonat într-adevăr preţurile mai multor alimente. Dar aceasta face parte dintr-o campanie mai amplă de protejare a puterii de cumpărare a consumatorilor. Sau cel puţin de a oferi alegătorilor această impresie. Strategia are, evident, aspecte electorale, însă ea există şi este una dintre cele mai cuprinzătoare din regiune. Spre exemplu, Autoritatea de reglementare a energiei şi utilităţilor publice publică lunar pe site-ul său, într-un loc accesibil, o comparaţie între preţurile energiei din capitalele europene. Budapesta se plasează cel mai adesea pe ultimul loc din UE, ceea ce este bine pentru cetăţenii de rând. Acest lucru reflectă faptul că serviciile de utilităţi publice esenţiale tind să devină în Ungaria monopol de stat, scrie ZF.
Din 27 februarie, șoferii agresivi în trafic vor risca amenzi și suspendarea permisului. Comportamentul agresiv în trafic al șoferilor urmează să fie sancționat de către polițiștii rutieri, începând din 27 februarie 2022, cu amenzi de sute de lei și cu suspendarea permisului auto, conform unor modificări recente la Codul rutier. Totodată, sancțiunile vor fi mai dure pentru recidiviști și pentru cei care provoacă accidente. Printre faptele care vor fi considerate agresive se numără folosirea repetată a semnalelor luminoase sau sonore pentru a forța mașinile din față să elibereze banda pe care se află ori șofatul la o distanță mică de alte automobile. Autoritățile au introdus o interdicție nouă pentru șoferi: aceea de a avea un comportament agresiv atunci când conduc mașini pe drumurile publice. Sancțiunile aplicabile în acest caz vor varia în funcție de gravitatea faptelor. Cei care vor încălca interdicția fără a exista consecințe vor risca atât o amendă din clasa a doua de sancțiuni (patru sau cinci puncte-amendă, adică 580 sau 725 de lei), cât și suspendarea permisului timp de 30 de zile (art. I, pct. 12 din ordonanță), scrie avocatnet.ro.
Ciolacu vrea plafonarea prețului la alimentele de bază. Specialiștii spun că riscul e penuria. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat luni că reducerea TVA-ului la alimente nu este o măsură care „să ajute”, în condițiile în care acesta a fost deja redus. Liderul PSD propune, în schimb, plafonarea prețurilor la alimentele de bază. O măsură similară a luat Orban în Ungaria. „Am văzut că alte țări europene au luat altfel de măsuri. Au plafonat prețul la alimentele de bază. Se pare că este mult mai bine”, a transmis Ciolacu. Virgil Popescu, ministrul Energiei, afirma recent că ministerul de Finanțe este cel care ar trebui să comunice din partea Uniunii Europene dacă se poate adopta TVA zero la nivelul blocului comunitar și, implicit, la nivelul țării, potrivit Europei Libere.
Analiștii atenționează investitorii din domeniul combustibulilor fosili: pe termen lung, prețul petrolului ar putea coborî la 50 USD barilul, din cauza reducerii cererii. Cei care se bucură acum de creșterile prețurilor combustibililor fosili nu vor avea un viitor liniștit, chiar dacă azi profiturile li se rotunjesc, spun analiștii. Politicile de mediu și reducerea cererii îi pot taxa pe cei care se aruncă în investiții acum, pe vârf de cerere. Companiile petroliere s-ar putea confrunta cu pierderi de 500 de miliarde de dolari din cauza activelor care nu-și vor putea trăi întreaga viață productivă. Un nou raport al think-tank-ului în domeniul mediului, Carbon Tracker, publicat la sfârșitul săptămânii trecute, avertizează că actualele prețuri ridicate ale petrolului ar putea tenta companiile de petrol și gaze să ia decizii de investiții pe termen lung care ar putea costa scump acționarii. Companiile care își bazează deciziile pe creșterile de prețuri pe termen scurt riscă să facă investiții excesive spune Bogdan Maioreanu, analistul eToro, pentru FinEco24News.
Parlamentul la start: de la prioritățile de imagine ale partidelor, la urgențele reale. Înainte de debutul primei sesiuni parlamentare din 2022, principalele formațiuni politice și-au enunțat prioritățile legislative, atât la PSD cât și la PNL existând proiecte ce au doar propagandistic legătură cu agenda reală. De exemplu, sub pretextul luptei cu prețurile mari la energie, PSD vrea să introducă în legalitate mini-hidrocentralele construite în arii protejate care nu au aviz de funcționare. Iar PNL vorbește de desființarea SIIJ, organism care în realitate este reînființat ”după model european” de proiectul propus de Cătălin Predoiu, scrie Curs de Guvernare.
