Plaja Corbu: Cum se apără dezvoltatorul imobiliar care construiește cel mai mare proiect din aria protejată ● „Trăiesc doar pentru azi”. Kerem, 18 ani. Cu cât s-au scumpit alimentele în Turcia și cine mai crede în Erdogan ● Tăierea cablurilor în stilul rusesc: ar putea Kremlinul să întrerupă Internetul la nivel global? ● Skoda nu va livra 16 mii de maşini Octavia din cauza unui incendiu în depozite ● Indezirabilii: ce făceau autoritățile române în Interbelic cu nebunii din azile și ospicii ● Mai multe țări europene au renunțat la restricții. Unde au rămas cele mai stricte reguli ● Justiția invalidează Teorema Precup. Două treimi din 15 fac 10 ● Ușurel cu plafonarea prețurilor ● Interesele din spatele conflictului PSD-PNL ● Cu cât s-a scumpit defapt RCA și ce firme vând cel mai ieftin, după falimentul City Insurance ● Adrian Vasilescu, BNR: Proprietar sau chiriaş? ● Din această lună, șoferii care nu au curate geamurile mașinii vor risca amenzi de peste 1.000 de lei ● Propunerea PNL de a fi crescută vârsta de pensionare la 70 de ani, criticată de economiști ● Dorin Dobrincu, istoric: Călin Georgescu este precar din punct de vedere intelectual și cultural, promotor al ideilor legionare ● Portocala electrică ● Pastila de politețe.

Bani de investițiiFoto: Dreamstime.com

Plaja Corbu: Cum se apără dezvoltatorul imobiliar care construiește cel mai mare proiect din aria protejată. Wall-Street.ro a reușit să ia legătura cu dezvoltatorul proiectului Zargana Ecosanctuar, cel care se află în centrul acestor dezbateri. Am stat de vorbă cu managerul de proiect Zargana, Cristian Stanciu, pentru a afla și punctul de vedere al companiei. „Informațiile din presă nu sunt complete. Într-adevăr amplasamentul proiectului este situat într-o arie protejată de interes național, Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), care este și sit RAMSAR, iar două situri de importanță comunitară, parte a rețelei ecologice funcționale Natura 2000, se suprapun peste el. Informația completă trebuia însă să arate faptul că în nici una dintre aceste arii naturale protejate nu este interzisă construcția de imobile atât timp cât sunt respectate condițiile din planurile de urbanism și când studii temeinice, de lungă durată și făcute de specialiști atestați de Ministerul Mediului și cu experiență dovedită, arată faptul că impactul asupra habitatelor și speciilor pentru care siturile au fost desemnate nu este semnificativ. Impactul proiectului nostru este de 0,02% din totalul arealului”, a declarat reprezentantul dezvoltatorului, pentru wall-street.ro.

„Trăiesc doar pentru azi”. Kerem, 18 ani. Cu cât s-au scumpit uleiul, ouăle sau făina în Turcia și cine mai crede în Erdogan. Prăbușirea lirei turcești a provocat efecte în lanț, pe care le simte dur și direct populația. S-au scumpit și electrocasnicele, combustibilul, materialele de încălzit, ieșirile în oraș. S-a scumpit viața – atât de mult, încât inflația uriașă provoacă inclusiv întrebări existențiale, mai ales pentru turcii educați. Să am un copil acum sau să mai aștept?, se întreabă de exemplu unii turci, în timp ce conturile lor de economii sunt goale. Numai în ultimele trei luni, din noiembrie și până astăzi, inflația a sărit de la 21%, cifră oricum greu de suportat, la 36%, o creștere a prețurilor nemaivăzută nicicând în timpul domniei lui Erdogan. Și, cu toate că președintele are încă susținători care aderă la mesajul „străinii sabotează Turcia”, în tot mai multe orașe turcii au început să-și ridice vocile. Nici promisiunile guvernului nu par să-i mai încălzească pe oamenii care au ajuns să trăiască de pe-o zi pe alta. Cum și cu cât au crescut așadar prețurile în Turcia? Cum afectează politica monetară a lui Recep Tayyip Erdogan viețile oamenilor obișnuiți? Cum se resimte ea în ceea ce mănâncă, în cum se îmbracă și în cum arată zilele lor? La ce mai speră ei?, se întreabă PressOne.

Tăierea cablurilor în stilul rusesc: ar putea Kremlinul să întrerupă Internetul la nivel global? În timp ce lumea urmăreşte masarea trupelor ruse de-a lungul graniţei cu Ucraina, armata irlandeză e îngrijorată de exerciţiile navale ale Rusiei în Marea Irlandei, adică într-o zonă periculos de aproape de cablurile subacvatice strategice, care reprezintă un element trecut cu vederea al unei potenţiale escaladări: un efort al Rusiei de a orbi lumea faţă de evenimentele care se desfăşoară în Ucraina, arată o analiză Atlantic Council. Aceasta este acum o posibilitate distinctă dacă Rusia escaladează şi mai mult conflictul în Ucraina. Când Rusia a invadat şi a anexat Crimeea în 2014, una dintre primele sale acţiuni a fost tăierea unui cablu submarin care leagă peninsula de lumea exterioară. Această conexiune la internet întreruptă a oferit Kremlinului un alt punct de pârghie asupra regiunii şi a limitat vizibilitatea lumii în fazele incipiente ale conflictului, scrie Adevarul.

Skoda nu va livra 16 mii de maşini Octavia din cauza unui incendiu în depozite. Nu se ştie cât timp va dura restabilirea capacităţii de producţie. Gigantul auto ceh Skoda nu va putea furniza aproximativ 16.000 de autoturisme Octavia pe piaţa mondială în următoarele luni, a transmis marţi radioul naţional ceh. Problemele cu livrarea maşinilor au apărut din cauza unui incendiu major în depozitele de componente, care s-a produs duminică seara în oraşul Mladá Boleslav, situat în regiunea Boemia Centrală, la 65 km nord-est de Praga. Prejudiciul a depăşit un miliard de coroane (aproximativ 40 de milioane de euro). Incendiul a afectat depozitele şi atelierele fabricii Grupo Antolin, unde au fost produse materiale pentru panourile uşilor Octavia, potrivit Adevarul.

​Inundație de bani în pandemie: 400 mld. lei în depozite, conturi curente și ”saltea”. Criza coronavirus i-a făcut pe români să pună mai mulți bani deoparte, în depozite bancare dar și „la saltea”. Astfel s-a ajuns la o creștere cu 26% a depozitelor bancare în lei în decembrie 2021 față de decembrie 2019, până la 165 de miliarde de lei. Numerarul și conturile curente s-au dublat, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Creșterea depozitelor populației în valută, de 30%, până la echivalentul a mai mult de 118,8 miliarde de lei, asigură o acoperire și mai puternică a constatării inițiale. În ciuda crizei, banii trimişi în ţară de românii din străinătate au ajuns la 3,4 miliarde de euro în 2020, cel mai ridicat nivel din UE, scrie Curs de Guvernare.

Indezirabilii: ce făceau autoritățile române în Interbelic cu nebunii din azile și ospicii. Până la începutul secolului XX, bolile mintale erau socotite în general incurabile. Alienații, considerați pierduți pentru societate, erau izolați în azile și ospicii. “Spre a fi tratați și ținuți aproape ca fiarele sălbatice în grădinile zoologice”, descrie situația medicul Grigore Odobescu, în broșura “Asistență medicală sau regim penitenciar?”, publicată în anul 1933 la Cartea Românească. La momentul apariției acestei tipărituri, Interbelicul își pregătea deja ieșirea din istorie, mărșăluind orbește spre intoleranță și război. În Europa se discuta tot mai avântat despre genetica și puritatea raselor, despre vigoarea națiunilor sau eugenie. Iar nebunii din azile și ospicii erau (inevitabil) printre primii vizați de noile concepții despre degenerare și igienă rasială – și de soluțiile radicale propuse spre implementare (precum sterilizarea eugenică). Cum pot fi mai bine gestionate afecțiunile neuro-psihice, astfel încât costurile sociale să fie cât mai scăzute? Prin medicină sau prin intervenție judiciară? Încercarea de a formula un răspuns era prezentă și în România anilor 1930, după ce o lege sanitară dată la începutul veacului “liberalizase” regimul alienaților, scoțându-i de sub controlul direct al instanțelor judiciare, scrie Dela0.

Mai multe țări europene au anunțat că renunță la restricțiile anti-COVID. Unde au rămas cele mai stricte reguli. Valul pandemic generat de răspândirea variantei Omicron a dus la o creștere fără precedent a numărului de infectări din statele europene, situație care nu a fost resimțită însă la fel de puternic în rata spitalizărilor. În aceste condiții, tot mai multe state au început să pună la punct strategii de relaxare a restricțiilor anti-COVID, având în vedere că specialiștii vorbesc din ce în ce mai des despre trecerea în faza endemică, de conviețuire cu virusul. Țările care au păstrat cele mai multe reguli sunt Germania, Austria, Olanda, Grecia și Italia, scrie Libertatea.

Justiția invalidează Teorema Precup. Două treimi din 15 fac 10. Tribunalul București face lumină în dezbaterea legată de majoritatea calificată din Consiliul Local Mogoșoaia. Judecătorii au stabilit că aceasta este 11, după un calcul în care desființează o teoremă devenită celebră, a primarului Precup. Două treimi din 15 nu fac 9,99 așa cum a demonstrat edilul cu creta pe tablă, ci 10. Calcului apare în motivarea unei decizii într-un dosar judecat în decembrie. Magistrații de la Tribunalul București au judecat un dosar în care patru locuitori din Mogoșoaia au cerut anularea hotărârilor de Consiliu Local prin care se aprobă reconfigurarea localității și nașterea Sectorului Zero. Chiar dacă decizia judecătorilor nu le este, în primă instanță, favorabilă petenților, motivarea dosarului lămurește o altă speță. Cea a majorității calificate, scrie Buletin de București.

Ușurel cu plafonarea prețurilor. O piață liberă imperfectă este mai bună decât lipsa pieței. Economia românească se zbate ca peștele pe uscat. Criza prețurilor energetice s-a extins asupra tuturor sectoarelor din economie și din societate și începe să producă derapaje. Primul semnal a fost dat de creșterea prețurilor produselor industriale, care anul trecut au urcat cu 32%. Era cel mai clar semn că prețurile mari la energie s-au răspândit în sectorul industrial și, de acolo, mai departe în industria bunurilor de larg consum și către consumatori. În fața acestei situații, s-a creat o avalanșă de cereri de ajutor de la stat. Consumatorii casnici își expun facturile în mod public, industria alimentară este în panică. Ieri, la emisiunea „Rural”, președintele Pro Agro a declarat că firmele din industria avicolă nu și-au mai completat la sfârșitul anului trecut efectivele de pui din cauza creșterii costurilor cu energia termică, absolut necesară pentru producția în domeniu, scrie RFI.

Interesele din spatele conflictului PSD-PNL. PSD face agenda guvernamentală, miniștrii social-democrați sunt cei care vorbesc în numele executivului de mai multe ori pe săptămână, cele mai multe inițiative sunt anunțate de șeful PSD. Ca urmare, scorul acestui partid este dublu față de cel al liberalilor. Cei 6 milioane de euro cheltuiți pentru publicitate și propagandă anul trecut au ajutat și ei la ridicarea social-democraților. După cum arată sondajele, liberalilor nu le-a ajuns, însă, suma de 4 milioane de euro alocată pentru îmbunătățirea imaginii, deși acest buget de publicitate a fost mai mare decât cel stabilit de Coca-Cola pentru piața românească, după cum au calculat Cătălin Tolontan și Libertatea. Conflictul din coaliție pornește de la dezechilibrul care există între prestația PSD și cea a PNL, între eficiența propagandei social-democrate și a celei liberale și mai ales între rezultatele date de sondaje în care PSD este cotat cu 36%, iar PNL cu 16%. Dar confruntarea din marea coaliție formată anul trecut mai are și alte falii care se văd, scrie DW.

Anunț în premieră pentru șoferii din România. Cu cât s-a scumpit defapt RCA și ce firme vând cel mai ieftin, după falimentul City Insurance. Prima medie plătită în România pentru o asigurare RCA a crescut cu aproximativ 40-45% față de perioada ce a precedat falimentul City Insurance, arată datele de vânzări consultate de Economica. Procentul este semnificativ mai mic decât cele avansate în scenariile cele mai pesimiste lansate pe piață în ultimele luni, însă trebuie subliniat că el reprezintă o medie. Cu alte cuvinte, există categorii de șoferi și vehicule (cum ar fi tinerii sub 30 de ani, automobilele cu motoare mari, de peste 2 litri sau camioanele de peste 16 tone) unde prețurile s-au dublat sau chiar s-au triplat. Totuși, media relevă o creștere acceptabilă, mai ales că ne raportăm la o piață care era dominată de o firmă ce vindea la prețuri dovedite ca nesustenabile chiar prin falimentul său. Aceasta mai ales în condițiile în care grosul asigurărilor vizează șoferi cu vârsta între 35 și 65 de ani, cu vehicule cu capacități cilindrice sub 1,8 litri, adică acele categorii unde creșterile au fost și sub medie, conform datelor noastre, scrie Economica.net.

Adrian Vasilescu, BNR: Proprietar sau chiriaş? Într-o recentă analiză a pieţei imobiliare româneşti, accentul era pus pe noua tendinţă a dezvoltatorilor de a-şi diversifica portofoliul de locuinţe noi. Acum, lângă apartamentele construite anume ca să fie vândute populaţiei cu acces la credite ipotecare sunt proiectate blocuri întregi cu destinaţie din capul locului pentru închiriere. Motivul: a intrat în câmpul muncii o nouă generaţie, în rândurile căreia sunt mulţi tineri cu venituri mici, care nu se califică pentru credite bancare, ceea ce face să crească semnificativ numărul celor pentru care „acasă” va fi, cel puţin pentru un timp, o locuinţă închiriată. Judecata dezvoltatorilor imobiliari pare corectă. Un indiciu, între multe altele: contractele de închiriere se încheie acum pe mai mulţi bani decât în anii trecuţi. Deşi dacă am introduce în judecată un alt reper - statisticile oficiale, cele recente desigur, cu date noi referitoare la fondul de locuinţe - ar putea ieşi în evidenţă multe semne de îndoială în această alegere. Un analist din afara ţării, care ar citi într-un document publicat zilele trecute că, în România activele imobiliare au o pondere puternic dominantă în avuţia populaţiei, 95,6 la sută din totalul locuinţelor fiind în proprietate privată - o realitate unică în Europa - s-ar întreba cum este posibilă creşterea cererii de închirieri. Iar întrebarea ar fi cu atât mai justificată dacă ar raporta numărul de gospodării ale populaţiei, în jur de 7,2 - 7,4 milioane, la fondul locativ, care cuprinde în prezent 9 milioane de locuinţe, scrie Vasilescu în ZF.

Din această lună, șoferii care, atunci când conduc, nu au curate geamurile mașinii vor risca amenzi de peste 1.000 de lei. Dacă nu mențin curate toate geamurile mașinii cu care circulă, șoferii vor putea fi sancționați, din 27 februarie, cu amenzi de aproape 1.200 de lei. Măsura se regăsește într-o ordonanță ce vizează modificarea Codului rutier și care a apărut acum câteva zile. Mai exact, din 27 februarie, polițiștii rutieri vor putea sancționa “nerespectarea obligației de a menține permanent curate parbrizul, luneta și geamurile laterale ale autovehiculului, tractorului agricol sau forestier, dacă prin aceasta se restrânge sau se estompează vizibilitatea în timpul mersului”. Astfel, cei ce vor merge cu geamurile murdare după acea dată vor risca amenzi încadrate în clasa a III-a de sancțiuni (de la șase la opt puncte-amendă), respectiv cuprinse între 870 și 1.160 de lei, scrie avocatnet.ro.

Propunerea PNL de a fi crescută vârsta de pensionare la 70 de ani, criticată de economiști: „Populat cu speciali, statul nu are cum să ofere soluții reale”. Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice, a explicat, pe înțelesul tuturor, ce presupune, de fapt, o asemenea măsură: „Cotizezi mai mult, trăiești și beneficiezi de pensie publică mai puțin”. De asemenea, în contextul în care sistemul public de pensii se clatină din ce în ce mai mult, Păun a lansat un îndemn către cetățeni de a nu consuma tot ceea ce câștigă, ci să economisească și investească. „Propunerea etatiștilor de ”reformă” a sistemului public de pensii: creșterea vârstei de pensionare până după după decesul pensionarilor! De fapt, pentru etatiștii de la noi deghizați în liberali, contribuabilul perfect rămâne acela care bea și fumează peste medie (ca să plătească accize consistente), iubește mașinile puternice și cu consum cât mai mare, locuiește în case cât mai mari și mai nefolositoare (inclusiv cele de vacanță). Și, evident, moare mereu înainte de pensie. Un sistem falimentar nu ai cum să îl reformezi. În sistemul public de pensii plătești mai mult decât primești. Acum, cu vârsta de pensionare actuală și fără impactul ”decrețeilor” (va apărea începând cu 2030), primești cam 1/3 din totalul sumelor cotizate într-un stagiu complet de cotizare. Prin majorarea vârstei de pensionare, suma scade cu fiecare an adăugat în plus la stagiul complet de cotizare (cotizezi mai mult, trăiești și beneficiezi de pensie publică mai puțin)”, scrie Investigatoria.

Românii petrec în medie 5 ore pe zi în fața televizorului, iar publicitatea e dominată de industria farmaceutică. Conform unui studiu realizat în decembrie 2021 de compania GroupM, deși consumul de tv este în scădere, iar mediul online în creștere, românii petrec în continuare aproximativ 5 ore în fața televizorului. Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât timpul petrecut în fața televizorului crește, fiind asociat cu o viață sedentară și cu lipsa unei ocupații. În același timp, cei care se uită la tv sunt invadați de reclame la medicamente, industria farmaceutică fiind cea care investește cel mai mult în publicitatea pentru televiziuni. În pandemie, cea mai mare creștere a sumelor investite în reclame tv s-a înregistrat la companiile de pariuri sportive, urmată de e-commerce. În schimb, tinerii români petrec în medie 6 ore pe zi pe internet. Studiul Group M arată că una din patru reclame tv este din industria farmaceutică. În 2020, sumele investite de companiile pharma în televiziuni au crescut cu 18% față de 2019, în timp ce firmele de pariuri sportive au cheltuit cu 119% mai mult decât în 2019 pentru difuzarea reclamelor de către televiziuni, scrie Cultura la Dubă.

Dorin Dobrincu, istoric: Călin Georgescu este precar din punct de vedere intelectual și cultural, promotor al ideilor legionare. Într-o intervenție televizată președintele de onoare AUR, Călin Georgescu, a încercat să reabiliteze personaje controversate din istoria legionară a României - Croneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu. Declarațiile sale au fost taxate de istorici. „Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”, a susținut luni seară, la Antena 3, Călin Georgescu, proaspăt desemnatul președinte de onoare al Alianței pentru Unirea Românilor. El a mai spus că istoria a fost mistificată atunci când a pus pe seama legionarilor asasinatele împotriva lui Nicolae Iorga și Armand Călinescu. Liderul AUR i-a catalogat drept „martiri” pe Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, spunând că „toți au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune, pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Față de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră.”, scrie Europa Liberă.

Record pe piața de recrutare: doar în ianuarie 2022 au fost publicate cu 61% mai multe joburi noi față de ianuarie 2021. Oferta de locuri de muncă, în creștere an/an cu 29%. Anul 2022 a debutat la o intensitate record pentru piața de recrutare. Doar în ianuarie au fost publicate peste 37.000 de joburi pe eJobs.ro, în creștere cu 61% față de ianuarie 2021. De asemenea, se înregistrează o creștere de 29% a ofertei de joburi și față de ianuarie 2020, perioadă încă pre-pandemică și extrem de efervescentă pentru piața muncii. Domeniile care au scos la bătaie cele mai multe locuri de muncă în ianuarie 2022 au fost Retail, Prestări servicii, Transport/Logistică, Producție, Call-center/BPO și IT&C. Cele mai multe oferte de angajare în ianuarie au venit de la companiile din Capitală, cu peste 16.000 de joburi. Următoarele clasate în topul orașelor cu cea mai generoasă ofertă de muncă sunt Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Constanța și Sibiu, scrie FinEco24News.

În Ucraina, și scriitorii sunt gata de luptă: „Dacă ne atacă, voi face tot ce pot împotriva lor”. Vladimir Putin nu vrea să accepte că Ucraina se îndepărtează de Moscova, dar războiul nu face decât să amplifice dorința ucrainenilor de a se apropia de Occident. Ucraina a introdus legi dure împotriva propagandei rusești, tot mai mulți ucraineni refuză să mai vorbească în rusă – în trecut acest lucru era firesc, iar opțiunea pentru NATO este tot mai puternică. Iuri Andruhovici, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori ucrainieni și un publicist activ la Kiev, a explicat într-un interviu pentru PressHUB cum e să trăiești de ani de zile în război și sub amenințarea unui nou atac. Și de ce sunt dispuși tot mai mulți cetățeni ai Ucrainei să lupte cu arma împotriva militarilor ruși, scrie PressHub.

Portocala electrică. În anii '60-'70, BMW a produs un model electric experimental. 1602 Elektro a fost prezentat în 1972, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la München. 50 de ani mai târziu, electricele încep să-și facă loc în toate familiile de modele BMW. Toți s-au adunat ciorchine să vadă minunea. Portocaliul aprins fură imediat scena, dar marea surpriză era departe de imaginația oricui. Poate doar lipsa țevilor de evacuare să-i trădeze statului, însă nimic altceva care să dea idei. Mașina e pusă în mișcare fără zgomot mecanic. Publicul e amuțit. Și poate s-ar fi bucurat de toată atenția cuvenită, dacă întreg evenimentul n-ar fi fost umbrit de atentatele din München din septembrie 1972, scrie AutoCritica.

Pastila de politețe. Modă, utilitate, politețe – iată trei noțiuni ce pot caracteriza comportamentul unei societăți. Din la belle époque până târziu, ca să restrângem cadrul istoric, spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, orășencele purtau pălărie. Era un atribut vestimentar obligatoriu. A născut concurență, ambiții, dușmănii. A făcut să înflorească o adevărată industrie, iar modistele erau mai căutate decât doctorii. Se justificau deoarece chipul femeii trebuia împodobit, dar și ferit de razele soarelui. De aici și până la lipsa de măsură a fost doar un pas: pălării mari, încărcate de pene, păsări, ace de păr, panglici. La teatru, spectatorii din staluri nu vedeau nimic de răul acestor podoabe. Politețe? Atenție față de ceilalți? Nu, doar etalare arogantă. Și atunci s-au căutat soluții: rafturi la garderobă pentru pălării (respinse cu indignare de cochetele timpului), scrie Syntopic.ro.