​Secretele din tahograf - Tragedie cumplită provocată de 100 RON în plus la salariu ● „Creșterea vârstei de pensionare ar fi absurdă” ● Povestea tinerei căreia i-au trebuit doar 15 minute să decidă să se mute din ţara noastră ● ​Farmacista şefă din Marghita şi-a făcut firmă de îngrijiri la domiciliu cu sediul în spital! ● Cursa dintre PIB și datoria publică pentru a evita pragul de îndatorare de 50% ● Iohannis, cel mai bun agent electoral al AUR ● Srilankezi în România. Viața la Cluj a muncitorilor veniți de la 7.000 de km distanță ● Tortură în închisorile din Rusia - cum persecută sistemul victimele ● Radiografie Nuclearelectrica, unul dintre marii câștigători ai scumpirilor la energie ● Ce se va întâmpla în Ucraina şi în regiunea Mării Negre. Analiza unui fost consilier de securitate sub trei preşedinţi americani ● Cristian Diaconescu: Vladimir Putin nu se poate întoarce acasă, pur și simplu, după tot acest efort militar ● Cei cu handicap grav vor fi reevaluați periodic la domiciliu ●Politologul Andrei Țăranu: “Avem un șir de crize care s-au succedat în România, responsabile de intrarea într-o epocă a extremelor” ● Funcționează sau nu sancțiunile rusești? Ce știm despre ce i se pregătește Moscovei.

Bani de investițiiFoto: Dreamstime.com

Secretele din tahograf - Tragedie cumplită provocată de 100 RON în plus la salariu. Șoferul camionului care a provocat teribilul accident de la Bălţaţi cu 7 morţi avea în tahograf un card care nu îi aparţinea lui, ci fiului primarului din Dumeşti. Ziarul de Iaşi a discutat sub protecţia anonimatului cu şoferi care fac curse la balastierele din judeţ. Aceştia au explicat că în mod normal se fac două curse pe zi, timpul de condus fiind limitat la 9 ore. Sunt şoferi care iau carduri de la colegi şi mai merg o a treia cursă, pentru o sută de lei în plus. Pentru a reuşi această performanţă, ei pleacă de dimineaţă în cursă şi gonesc pe drumurile judeţului. Accidentul teribil cu şapte morţi şi trei răniţi de la Bălţaţi, de marţi dimineaţă, a scos la iveală o realitate cruntă în domeniul transporturilor pe şoselele din Iaşi: pentru un ban în plus, şoferii gonesc pe drumurile judeţului cu camioane de zeci de tone. Firmele de transport au găsit şi metode prin care păcălesc autorităţile, ca şoferii să poată lucra peste limita oboselii. Acest lucru s-a descoperit şi în cazul accidentului de la Bălţaţi: şoferul presupus vinovat care conducea camionul implicat în accident lucra pentru familia primarului din Dumeşti, Mihai Cocoveică. Cardul din tahograful TIR-ului care a zdrobit duba cu şase oameni aparţinea fiului primarului, scrie Ziarul de Iași.

„Creșterea vârstei de pensionare ar fi absurdă”. România, între declin demografic sever și politici publice haotice. Cu aproximativ o lună înainte de startul Recensământului populației, amânat deja cu un an din cauza pandemiei, în România se discută despre posibila creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani, fie și opțional. Politicienii vorbesc și despre investiții în infrastructură făcute prin PNRR (bani europeni pentru redresarea economică a statelor membre), iar coaliția la putere a înființat un controversat minister al Familiei, pe fundalul declinului demografic sever. Dincolo de planuri și promisiuni, în realitate nimeni nu știe cu precizie nici măcar câți români sunt cu adevărat plecați peste granițe, câți au rămas în țară, defalcat pe localități sau, poate și mai important de atât, ce gândesc cuplurile care ezită să aibă copii. Fără astfel de date calitative, orice măsură înseamnă că nu facem altceva decât „să cheltuim bani, fără vreun efect benefic” pe termen lung, explică profesorul universitar Vasile Ghețău, expert în demografie, pentru PressOne.

Povestea tinerei căreia i-au trebuit doar 15 minute să decidă să se mute din ţara noastră împreună cu toată familia. „România mai poate să aştepte, nu se află pe lista mea de priorităţi." Alina Enache s-a mutat în Polonia acum şase ani, când a primit prima ei poziţie de expat. A acceptat-o fără să stea mult pe gânduri şi recunoaşte că este deschisă către noi experienţe similare în alte colţuri de lume. România mai poate să aştepte, nu se află pe lista ei de priorităţi momentan şi nici chiar în viitorul previzibil. Ce a învăţat mutându-se în afara ţării, cum e viaţa de expat şi ce are Polonia de oferit? Executivul român Alina Enache este astăzi senior global strategy manager în cadrul companiei franceze BIC, ocupându-se de categoria aparatelor de ras. Grupul este cunoscut pentru instrumentele sale de scris, pentru brichete şi pentru aparatele de ras, BIC fiind o companie de familie cu o istorie de 60 de ani, cotată la bursa din Paris. La totalul businessului, segmentul de aparate de ras contribuie cu 24%, arată un raport al companiei care în 2019 a avut afaceri totale de aproape 2 mld. euro şi circa 13.000 de salariaţi. Unul dintre ei este chiar Alina Enache, care lucrează pentru companie de aproape un deceniu, scrie Business Magazin.

Scutecele Evei: Farmacista şefă din Marghita şi-a făcut firmă de îngrijiri la domiciliu fictive, cu sediul în spital! Şefa farmaciei spitalului din Marghita a transformat îngrijirile la domiciliu într-o afacere profitabilă, cu desconsiderarea totală a pacienţilor şi a legilor. O spun procurorii Parchetului Bihor, care au trimis-o în judecată pe Balogh Eva pentru fraudă informatică, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals în declaraţii. De fapt, pentru o escrocherie de proporţii: vreme de 4 ani, femeia a decontat mii de servicii medicale pe care, în realitate, firma sa nu le-a prestat niciodată! Îngrijirile la domiciliu fac parte din pachetul de servicii la care au dreptul toţi cetăţenii asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Persoanele nedeplasabile care au nevoie de astfel de sprijin trebuie să obţină o recomandare în acest sens din partea medicului de familie sau a unui medic specialist, cu tratamentul şi procedurile necesare, document care, împreună cu actele medicale, se înaintează CAS, scrie Bihoreanul.

​Cursa dintre PIB și datoria publică pentru a evita pragul de îndatorare de 50%. Datoria publică a României a crescut în luna noiembrie 2021 la 48,7% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată potrivit metodologiei europene a fost de 557,89 miliarde lei iar raportarea s-a făcut la cea mai recentă valoare anunțată de INS pentru cele patru trimestre anterioare, respectiv 1.146,30 miliarde lei. Reamintim că datoria publică urcase în luna aprilie 2021 până la 49,9%, adică imediat sub pragul de 50%, de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și, mai ales, să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. În primele 11 luni ale anului trecut, suma datorată de stat s-a majorat cu circa 58 miliarde lei. Cu toate acestea, avansul PIB peste estimările inițiale (și plasat la numitorul fracției care are datoriile la numărător) a păstrat procentajul indicatorului critic imediat sub cota de 50%, după ce în 2020 majorarea fusese de la 35,3% spre 47,4%, cea mai importantă de la criza precedentă din 2009, scrie Curs de Guvernare.

Iohannis, cel mai bun agent electoral al AUR. AUR nu este cel mai mare pericol pentru România în acest moment, deși mulți comentatori, printre care mă includ, s-au declarat îngrijorați de direcția spre care se îndreaptă acest partid. Nu este cel mai mare pericol pentru că AUR nu reprezintă o cauză a problemelor din această țară, ci doar un efect. Este un partid-terapie, o cameră de defulare pentru tot mai mulți români obosiți de haosul autorităților, de trădarea lui Klaus Iohannis și a partidelor clasice, de viața tot mai scumpă și de incompetența coaliției de guvernare, care nu știe să compenseze, scrie PressHub.

Ultimul taifas cu Speranța Rădulescu. Acum aproape două săptămâni am pierdut-o pe Speranța Rădulescu, numită cea mai mare etnomuzicologă a României zilelor noastre. Am scotocit în arhiva interviurilor care n-au apucat să fie publicate la Scena9 și am dat de o conferință + o șuetă cu ea, despre muzica „țigănească”. O (mică) parte din moștenirea pe care ne-a lăsat-o „mama lăutarilor” se află aici. Pe 22 noiembrie 2018 am asistat la conferința „Muzicile țigănești din România”, la Muzeul Țăranului Român. Îmi amintesc că sala Clubului Țăranului era plină și că după prelegerea Speranței Rădulescu am trecut prin veșnicul supliciu al întrebărilor din public, fără de cap și de coadă, care nu adresau de fapt cele discutate de conferențiară. Expuneau mai degrabă rasisme, mai mult sau mai puțin fățișe, pe care cercetătoarea le-a parat cu săgeți ironice. Nu era greu să înțelegi că e la curent cu tot ce se-ntâmpla în lumea politică și culturală autohtonă și că își propunea să rămână mereu fermă pe poziții, scrie Scena9.

Srilankezi în România. Viața la Cluj a muncitorilor veniți de la 7.000 de km distanță. Au venit în România pentru un câștig mai bun sau ca să scape de problemele de acasă, de la atentate la recesiune. Muncitorii din țări asiatice populează tot mai multe companii din România care, în lipsă de personal autohton, angajează zeci sau chiar sute de muncitori din Sri Lanka ori Vietnam. „Am plecat din cauza atentatelor din 2019, care au afectat turismul, foarte important la noi. Apoi a venit coronavirusul și a fost tot mai greu. Costurile raportate la venituri au devenit mari. Aici, câștig puțin mai mult decât acasă, dar, raportat la costuri, e cu peste 50% mai mult. Dacă aș fi mers în Occident, aș fi câștigat probabil și mai mult, dar și costul vieții ar fi fost mai ridicat, așa că am ales România”, spune Ravindu Wanigathunga. Are 26 de ani și este brutar-patiser la un complex hotelier din Cluj-Napoca. Ravindu a ajuns în România în urmă cu câteva luni. „Am nimerit într-un loc bun, oamenii sunt în regulă, dar îmi e dor de Sri Lanka”, scrie Europa Liberă.

Tortură în închisorile din Rusia - cum persecută sistemul victimele. Foști prizonieri povestesc pentru DW cum au fost torturați în lagărele de prizonieri din Siberia. Cazurile lor sunt cunoscute, dar autoritățile nu le-au investigat, ci au amenințat victimele și au mușamalizat faptele. Zeci de victime și avocații lor acuză autoritățile ruse că încearcă să ascundă nenumărate cazuri de tortură și că resping depunerea de plângeri împotriva personalului închisorii. Evenimentele din regiunea administrativă Irkutsk au avut o rezonanță aparte. Acolo, autoritățile au anunțat la începutul anului că au fost abandonate procedurile în patru cazuri de tortură, deși lista presupuselor victime este mult mai lungă. În octombrie 2021, fostul deținut Serghei Saveliev a transmis circa 40GB de materiale video și imagini din închisorile rusești către organizația rusă pentru drepturile omului Gulagu.net. Imaginile arată cum deținuții sunt grav maltratați nu doar la Irkutsk, ci în diferite închisori, scrie DW.

Radiografie Nuclearelectrica, unul dintre marii câștigători ai scumpirilor la energie. Nuclearelectrica (SNN), al doilea cel mai mare producător de energie din România și singurul bazat pe tehnologie nucleară, va închide cel mai probabil 2021 cu un profit ce va depăși 1 miliard de lei, cel mai mare din istoria companiei. Compania controlată de statul român a beneficiat din plin de pe urma exploziei prețurilor la energie, dar următorii ani nu vor fi foarte ușori pentru aceasta, retehnologizarea reactoarelor 1 și 2, precum și construirea reactoarelor 3 și 4 având un cost estimat inițial la aproape 50 miliarde de lei. Nuclearelectrica a fost înființată în anul 1998, fiind desprinsă din fostul RENEL. Ulterior, o parte din acțiuni au fost transferate către Fondul Proprietatea la înființarea acestuia, iar în urma listarii la Bursa de Valori București din 2013 statul a rămas cu 82,5% din acțiuni, pe care le deține și în prezent, potrivit Wall-Street.ro.

Preşedintele Băncii Centrale Europene: Este posibil ca inflaţia să rămână ridicată pentru o perioadă mai îndelungată decât se preconiza. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a recunoscut joi că inflaţia în zona euro este la un nivel peste aşteptări, dar a continuat să prognozeze că aceasta se va reduce pe parcursul anului în curs, transmite Reuters. Potrivit sursei citate, în conferinţa de presă organizată după reuniunea Consiliului guvernatorilor, la care gardienii euro au decis să menţină nemodificată dobânda de referinţă la cel mai redus nivel din istorie, Lagarde a subliniat că BCE nu se va grăbi să majoreze costul creditului până când nu va avea toate datele necesare. „Este posibil ca inflaţia să rămână ridicată pentru o perioadă mai îndelungată decât se preconiza anterior, dar va scădea pe parcursul acestui an. Comparativ cu estimările noastre din decembrie, riscurile la adresa perspectivei inflaţiei sunt orientate în sus, în special pe termen scurt. Într-adevăr situaţia s-a schimbat", a spus Lagarde, informează Adevărul.

Ce se va întâmpla în Ucraina şi în regiunea Mării Negre. Analiza unui fost consilier de securitate sub trei preşedinţi americani. Dacă trupele ruseşti ajung să fie staţionate în Ucraina, cel mai rău scenariu, atunci trupele NATO şi ale Rusiei vor fi în proximitate strânsă de-a lungul frontierelor Poloniei, Slovaciei, Ungariei şi României ceea ce ar reprezenta o situaţie de securitate îngrijorătoare pe care Atlantic Council o evaluază în acest moment, spune într-un interviu exclusiv pentru Adevărul, Barry Pavel, fost consilier de securitate sub trei preşedinţi ai SUA. Barry Pavel: În opiniea mea, Rusia nu s-a gândit niciodată că NATO va accepta să se retragă din ţări aliate, cum se preciza, de exemplu, în propunerile înaintate. Totul a făcut parte din strategia Rusiei, de la început ştiau că propunerile lor sunt inacceptabile. A fost o acoperire diplomatică pentru ceea ce vor oricum să facă, şi anume, să folosească forţa militară pentru a ţine Ucraina cât mai mult posibil sub influenţa rusă. De aceea, nu cred că acest schimb de documente a fost adevăratul spectacol, ci spectacolul real este ceea ce se întâmplă pe teren, la frontierele Ucrainei, scrie Adevărul.

Europa este bună când ne dă bani și rea când ne cere să respectăm regulile. Ieri, Parlamentul României s-a reunit într-o ședință solemnă de sărbătorire a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Ședința s-a desfășurat cu o oarecare întârziere (parlamentarii ar fi putut să facă un efort să organizeze această aniversare în primele zile ale lunii ianuarie a.c.), dar acesta este un amănunt. Dincolo de atributele politice, este important să trecem în revistă și ce a însemnat, din punct de vedere economic, intrarea României în Uniunea Europeană. Cel mai sintetic indicator macroeconomic, produsul intern brut, este relevant. În 15 ani, PIB-ul României aproape că s-a dublat, de la 123 la 240 miliarde euro. Totodată, gradul de sărăcie s-a redus, nu semnificativ, dar a existat o evoluție pozitivă. Aderarea la Uniunea Europeană a deschis piețele în ambele direcții, dinspre România spre statele europene și, invers, dinspre Europa spre piața locală. În aparență, marile câștigătoare au fost firmele europene care au adus mărfuri în România. Dar, cifrele contrazic această percepție, scrie RFI.

Cristian Diaconescu: Vladimir Putin nu se poate întoarce acasă, pur și simplu, după tot acest efort militar. Cristian Diaconescu a explicat în ce mod se va întoarce Vladimir Putin acasă după tot acest efort militar realizat. „Compromisul rezonabil trebuie să fie în mod evident la vedere – o parte a lui – și în regim confidențial o altă parte”, a explicat Cristian Diaconescu. Fostul ministru de Externe a mai spus la Europa FM că Vladimir Putin nu se poate întoarce în Rusia pur și simplu pentru că s-a ajuns la un nivel avansat de desfășurare militară. „S-a ajuns la un nivel de desfășurare militară și de ridicare a capacității ofensive care, chiar dacă Biden a renunțat la cuvântul „iminență” a unui conflict, totuși plutește în aer și o astfel de perspectivă extrem de gravă”, a spus Cristian Diaconescu. „Deci cred că Vladimir Putin nu va da la o parte propunerile de dialog, fie cu Statele Unite, fie cu Alianța Nord-Atlantică. După părerea mea, în special cu Statele Unite. Pentru că din declarațiile inițiale – ca și foarte multe semnale primite din diverse zone – o altă parte a intenției acestui demers a fost din partea Moscovei înlocuirea europenilor cu americanii”, a spus Cristian Diaconescu la Europa FM.

În ciuda pandemiei, băncile fac profituri record. Profitul sistemului bancar, la un vârf istoric de circa 8 mld. lei în 2021. Profitul sistemului bancar româ­nesc pentru întregul an 2021 poa­te urca la un nivel record de circa 8 mld. lei sau chiar peste, în ciuda pandemiei de COVID-19, având în vedere că după primele 11 luni de anul trecut câştigul a depăşit 7,5 mld. lei. La finalul lunii noiembrie 2021, profitul net al sistemului bancar a ajuns la 7,558 mld. lei, potrivit unei prezentări a guvenatorului BNR Mugur Isărescu susţinută cu ocazia întâl­nirii cu ambasa­doa­rea Franţei la Bucureşti şi re­pre­zentanţi ai Mouvement des En­treprises de France International. În primele nouă luni din 2021 în­tre­gul sistem bancar românesc, format din 34 de bănci, înregistrase un profit net record de peste 6,4 mld. lei, în creştere cu peste 40% faţă de câştigul din aceeaşi perioa­dă din 2020, conform datelor preliminare ale BNR. Acesta a fost cel mai bun profit pentru băn­cile din România din nouă luni, scrie ZF.

Pentru persoanele cu handicap grav, reevaluarea periodică se va putea face la domiciliu. Persoanele încadrate în grad de handicap grav vor putea cere ca reevaluarea periodică să se facă la domiciliu, fără a mai fi nevoie să se deplaseze la comisiile de evaluare, potrivit unei propuneri legislative adoptate recent de Camera Deputaților. Prin propunerea legislativă ce mai trebuie doar promulgată și publicată în Monitorul Oficial pentru a se putea aplica, se vrea ca reevaluarea periodică prin care se stabilește încadrarea unei persoane în gradul și tipul de handicap să poată avea loc, în cazul persoanelor cu handicap grav, și la domiciliul persoanei în cauză, la cererea acesteia sau a reprezentantului ei legal. Astfel, Legea privind promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu handicap va cuprinde un nou articol, și anume: „Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit anterior încadrarea în gradul de handicap grav, cu excepția celor prevăzute la alin. (1.1), reevaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia ori a reprezentantului său legal. Comisia de evaluare se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare și informare a acesteia cu privire la data și ora efectuării evaluării periodice”, scrie avocatnet.ro.

Politologul Andrei Țăranu: “Avem un șir de crize care s-au succedat în România, responsabile de intrarea într-o epocă a extremelor”. Specialist în ideologie și simbolistică politică, politologul Andrei Țăranu a explicat, în cadrul unui interviu acordat publicației Investigatoria, care au fost pașii pe care societatea românească i-a urmat în ultimii ani pentru a ajunge în acest punct al radicalizării și extremismului. De ce suntem mai agresivi? De ce răspundem cu mai mare ușurință la controverse? De ce avem o apetență crescută către tot ce e radical și gândim realitatea în extreme? De ce căutăm idoli controversați? Politologul descrie drumul care s-a parcurs până în acest punct al unei societăți polarizate, care reacționează agresiv, vorbește și nu ascultă, judecă și nu înțelege. Andrei Țăranu ne-a explicat că e, până la urmă, o evoluție firească, la care au contribuit crizele economice, politice, neîncrederea în sistemul de justiție și, nu în ultimul rând, criza sanitară, scrie Investigatoria.

Un cioban a dat foc la o stână pentru că proprietarul nu l-a plătit cum s-au înțeles! Nemulțumit că nu a fost plătit, un cioban a dat foc stânii unde lucra. În urma incendiului nu au rezultat victime omenești, pagubele fiind estimate de către proprietar la suma totală de 80.000 de lei. Polițiștii au fost anunțați în toiul nopții de 1 spre 2 februarie, de către un lucrător din cadrul ISU Bucovina Suceava, despre faptul că pe raza comunei Voitinel, în zona denumită popular „Dealul Leahului”, a luat foc o stână.

În momentul sosirii polițiștilor la fața locului, ardea generalizat construcția din lemn, cu acoperiș din tablă, precum și două mici anexe, bucătărie și șopron pentru depozitat lemnele. De asemenea, către partea de vest, ardea cu flacără deschisă un alt adăpost pe o suprafață de aproximativ 100 mp, scrie agrointel.ro.

Funcționează sau nu sancțiunile rusești? Ce știm despre ce i se pregătește Moscovei. Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie sunt așteptate să anunțe cele mai agresive sancțiuni împotriva Rusiei de până acum, măsuri care vor viza o plajă uriașă de ținte. Aliații occidentali vor să pună presiune suplimentară pe elitele ruse și pe oligarhi, dar și să restricționeze drastic accesul Rusiei la tehnologie din Vest, că e vorba de componente pentru producție civilă, că e vorba de industrii militare sau extractive. Se discută inclusiv despre blocarea accesului Rusiei la piețele financiare internaționale și despre restricționarea accesului la principalele valute. Indiferent cum vor arăta detaliile oficiale, știm că noua baterie de sancțiuni nu va intra în vigoare automat, ci în cazul unui nou atac rusesc asupra Rusiei. Noile sancțiuni s-ar adăuga celor impuse din 2014 încoace, care sunt încă în vigoare. Nu e clar, în schimb, ce va face Occidentul dacă Rusia nu comite o agresiune militară directă, în care cei peste 100.000 de soldați trec granița în Ucraina, de exemplu. Întrebarea e care va fi răspunsul extern dacă, în schimb, Vladimir Putin intensifică războiul hibrid din Ucraina, cu tactici pe care le folosește deja de opt ani, scrie Panorama.

Comisia impune condiții dure la finanțarea investițiilor în gaze. Energie nucleară e „verde”. Comisia Europeană a acceptat includerea gazelor naturale în categoria surselor de energie în care investițiile sunt considerate sustenabile și pot fi finanțate, dar numai cu condiția respectării unor praguri de emisii foarte severe. Energia nucleară este califică drept „verde”, potrivit completărilor prezentate, miercuri, la Regulamentul clasificării (taxonomia) surselor de energie. Pragurile de emisie maxime propuse de Comisie par imposbil de atins: 100 g echivalent CO2 / KWh pe ciclul de viață al capacității de producție energetică, incluzând facilitățile de captare și stocare a CO2. Este propus și un prag de 270 g CO2e/kWh, pentru capacitățile autorizate până în 2030, doar dacă nu există posibilitatea unor capacități suficiente de energie regenerabilă, scrie Curs de Guvernare.