​Genul de mare proiect pentru România ● Cine va scăpa de interzicerea centralelor termice individuale ● România, singura țară din UE unde a scăzut participarea la cursuri online, în 2021 ● Despre medicină în Egiptul Antic ● Implicare zadarnică în favoarea Ucrainei ● Ce a vrut să spună Patriarhia în comunicatul anti-AUR ● Corlăţean: Am aflat din presă despre desemnarea a 12 ambasadori; nu accept ca Parlamentul să fie tratat ca o cutie poştală ● Coruptia ca arma ● Armata de civili a Ucrainei ● Șeful sindicatelor bancare: Modelul Raiffeisen, fără casierii, cred că va fi urmat în curând de BCR şi BRD. Cerem opt salarii compensatorii! ● Record absolut de cooperative agricole: aproape 800 de cooperative noi au apărut în 2021, cel mai bun an agricol din istoria României ● Oficial SUA: Invadarea Ucrainei ar putea avea loc în orice moment ● Ioan Iacob. Datoria fundamentală a unui lider, ce e o negociere bună, cum scapi de vină și ce înveți dintr-un post negru ● Denunțul înainte de condamnare, o nouă metodă de a scăpa de închisoare ● Misterele mămăligii ● Most Wanted.

Bani de investițiiFoto: Dreamstime.com

​Genul de mare proiect pentru România. Pe la începutul anului 2020, în plină pandemie, m-a sunat un om de afaceri foarte prezent în economia și pe scena anilor 90-începutul anilor 2000. S-a prezentat ca fiind Gelu Tofan și voia ”să discutăm de un proiect adevărat pentru România”: cititor de cursdeguvernare și al Cronicilor fiind, ținea să afle ce cred de un atare proiect, eventual să-mi dau cu părerea despre cum i-ar putea imprima o dimensiune europeană. Am acceptat discuția. Nu-l știam pe Gelu Tofan decât din presă, nu comunicasem niciodată în vreun fel cu el – știam doar că, după dezastrul afacerii cu anvelope, se retrăsese la Botoșani, unde investise, într-o manieră prosperă – în agricultură. Ne-am întâlnit de câteva ori, până în august 2021, când m-a sunat să-mi spună că în dimineața aceea aflase că are cancer și i s-au mai dat de trăit 6 luni. Avea să moară 2 luni mai târziu – Dumnezeu să-l odihnească – și, din ce aveam să aflu mai târziu, s-a preocupat până în ultimele săptămâni de proiect, scrie Curs de Guvernare.

Cine va scăpa de interzicerea centralelor termice individuale. Centralele termice individuale vor fi interzise, printr-o decizie estimată să fie semnată în maximum 2-3 luni, urmând însă să existe și o serie de blocuri care vor fi exceptate, transmite ministrul Mediului, Tanczos Barna, la Ora de Profit.ro. "Decizia o să existe, avem deja o propunere formulată, aștept o discuție în cadrul coaliției. Sunt deja foarte multe orașe, municipii, care aplică asemenea standarde la nivel local (...), sunt noi dezvoltări rezidențiale care se racordează la rețeaua comună a orașului de termoficare. Vom face această propunere, care se va referi strict la noile construcții cu mai mult de 6 unități locative, pentru interzicerea centralelor individuale. Ne vom referi strict la proiectele noi. Cele care sunt în fază de construire, cele deja autorizate, cele deja proiectate nu vor intra sub incidența legii, dar pentru cele noi care a căror dezvoltare începe de acum încolo sau după intrarea în vigoare a actului normativ propunem să existe această interdicție", spune Barna. El apreciază că în 2-3 luni va exista deja o decizie în acest sens, scrie Profit.ro.

România, singura țară din UE unde a scăzut participarea la cursuri online, în 2021. Oricum era codașă la acest capitol. În timpul pandemiei de COVID-19, oamenii au fost încurajați să limiteze contactele sociale, iar cursurile online au oferit o alternativă sigură pentru educație și formare. Potrivit Eurostat, România este singura țară din UE unde a scăzut procentul persoanelor care au urmat un curs online, în 2021. În Irlanda și țările nordice, aproape jumătate din populație apelează la acest tip de pregătire. În 2021, 27% dintre persoanele din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au declarat că au urmat un curs online sau au utilizat material de studiu online, o creştere de patru puncte procentuale comparativ cu nivelul de 23% din 2020, potrivit unui sondaj efectuat de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Cel mai ridicat procent al persoanelor care s-au pregătit printr-un curs sau cu materiale online s-a înregistrat în Irlanda (46%). I-au urmat Finlanda şi Suedia, ambele cu 45%, şi Olanda, cu 44%. La polul opus, cel mai puțin interesate de cursuri online, în al doilea an de pandemie, au fost România (10%), Bulgaria (12%) și Croația (18%), scrie Școala9.

Despre medicină în Egiptul Antic. Să fii medic, și să mai fii și bun la asta, într-o lume în care animalul tău de companie era favorit clar la casele de pariuri ca să trăiască mai mult decât tine, era o mare, mare realizare. Așa a fost și cazul lui Imhotep, primul medic cunoscut al omenirii, și omul care a ajuns să fie pomenit chiar și la 4.700 de ani de la moartea sa, ca un geniu ce a fost el. Imhotep ăsta nu era doar băiatul bun la toate, ci era chiar băiatul CEL mai bun la toate încât, la nici 100 de ani de la trecerea sa în lumea drepților, a fost ridicat la rangul de semizeu. Apoi, după alți 100 de ani, el era numit zeu cu acte în regulă, ceea ce putem spune, fără rezerve, că era un echivalent al titlului de „fruntaș pe ramură”, ba chiar „erou al muncii socialiste” de mai târziu. Faza cea mai tare este că nu există nimic scris care să ne spună ce a făcut el în medicină. Mă rog, a apărut un manuscris, dar și ăsta a fost redactat la vreo 2.200 de ani după ce omul dăduse ortul. Deci, cam dubios, scrie Mica Doză de cultură generala.

Opinie: Implicare zadarnică în favoarea Ucrainei. Nici limba ucraineană, nici cultura şi nici ţara însăşi nu figurează în percepţia germanilor. Chiar dacă au trecut 30 de ani de independenţă, germanii nu au luat act de nimic din toate acestea, scrie Iuri Andruhovici. Ucrainenii nu vor pentru nimic în lume să se îmbolnăvească de Covid în vremuri ca acestea, fiindcă Vladimir Putin ar putea să atace oricând. Zăcând în pat cu febră ei nu ar putea pune mâna pe carabină când ocupantul ar mărşălui pe străzi cântând "Katiuşa" sau alte cântece din cel de-al Doilea Război Mondial. Nici pentru mine nu ar fi plăcut, fiindcă zilnic sunt foarte solicitat cu întrebări presante din toată lumea. Din partea unei reviste din Spania, a unui cotidian italian, a unei agenţii din România, a unei firme franceze, a unui post norvegian de radio. De la o zi la alta, aceste solicitări devin tot mai numeroase, scrie DW.

Ce a vrut să spună Patriarhia în comunicatul anti-AUR. E binevenit un mesaj de normalizare a atitudinilor (ultra)naționaliste din partea BOR, o entitate care a alimentat de-a lungul timpului extremismele politico-civice motivate religios. Dar e ipocrit ca un astfel de mesaj să pună sub tăcere chiar contribuția Bisericii la relele ideologice care au făcut în România ultimului secol sute de mii de victime. Și e inutil ca un astfel de mesaj să fie exprimat în termeni atât de alambicați, de pretențioși, de șerpuitori. Dacă Patriarhia Română ar cere bani publici folosind în documentele oficiale aceiași termeni savanți pe care îi găsește potriviți – și inteligibili – atunci când dezavuează (ultra)naționalismul și amestecarea Bisericii cu politica, probabil că înaltul for al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) ar rămâne fără finanțări. În mod salvator, Patriarhia știe însă când e cazul să comunice în termeni clari (mai ales dacă sunt bani la mijloc) – și când e cazul să vorbească în dodii (mai ales dacă sunt teme controversate la mijloc), scrie Dela0.

Corlăţean: Am aflat din presă despre desemnarea a 12 ambasadori; nu accept ca Parlamentul să fie tratat ca o cutie poştală. Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a declarat că nu va demara audierile în Comisiile de specialitate în cazul celor 12 ambasadori propuşi, până când nu va exista “o discuţie directă” cu reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale şi Ministerului Afacerilor Externe, pentru ca, de acum înainte, să fie respectate regulile “cooperării loiale” între instituţii, iar parlamentarii să nu mai afle din presă despre revocarea şi desemnarea unor ambasadori. “În săptămâna care se încheie, practic s-a încheiat, am fost într-o misiune externă cu mandat european şi, în timpul misiunii, am aflat, oarecum întâmplător, din presa română, despre decretele semnate de preşedinte pentru rechemarea a zece ambasadori şi despre decretele de desemnare a altor 12 noi ambasadori la propunerea Ministerului Afacerilor Externe. (…) Nu am fost informat, aşa cum ar trebui să impună o anumită practică instituţională bazată pe curtoazie instituţională şi pe cooperarea loială a instituţiilor, nu am primit o notificare scrisă, o informare din partea Ministerului de Externe, în prealabil informaţiilor ajunse în presă. Nu apreciez această modalitate neinspirată care decurge din modul de gestiune de la nivelul Cabinetului sau Oficiului preşedintelui României care gestionează aceste aspecte şi conexat cu competenţele Ministerului de Externe. Nu cred că aceasta este modalitatea instituţională de cooperare ca membrii Comisiilor parlamentare de politică externă şi, în anumite cazuri, cei ai Comisiilor pentru comunităţile de români din afara ţării, Comisiile parlamentare de specialitate care audiază candidaţii pentru poziţia de ambasador, să afle întâmplător din presă”, a precizat, duminică, Titus Corlăţean, potrivit Financial Intelligence.

Coruptia ca arma. Interventia unor ambasade straine din Romania in favoarea independentei justitiei si a luptei impotriva coruptiei a fost considerata, nu de putine ori, ca fiind nepotrivita. Erau, nu-i asa, subiecte interne in care strainii nu aveau ce cauta. Dar poate ca faptul ca erau aliati importanti din NATO nu era doar o intamplare. Argumentarea vine intr-un mod convingator din partea a patru experti americani in revista Foreign Affairs intr-un articol intitulat “The Rise of Strategic Corruption” (Ascensiunea coruptiei strategice). Voi spicui cateva idei care mi se par extrem de relevante si care cred ca ar trebui sa ne dea de gandit. Chiar daca are radacini adanci in istoria umana, coruperea a capatat mai recent noi valente, fiind folosita ca un instrument cu valente strategice. In acest context, autorii considera ca tari precum China si Rusia au transformat o problema interna, caracteristica propriilor regimuri, intr-o arma pe care o utilizeaza la nivel global. “Tarile au mai facut asta. Dar niciodata la o scara atat de mare ca cea de astazi”. Cu toate acestea, considera ei, problema este subestimata, coruptia fiind considerata mai degraba o problema de “afaceri interne” si mai deloc una de “afaceri externe”, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

Ministrul Energiei le cere românilor să fie mai cumpătaţi cu privire la consumul de energie: „Ar trebui să ne obişnuim să nu mai fim aşa pro-consum”. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, i-a îndemnat pe români să fie mai cumpătaţi în ceea ce priveşte consumul de energie, duminică, într-o intervenţie televizată. De altfel, ministrul a subliniat că nu trebuie să existe profitori de pe urma crizei energetice şi „anumiţi intermediari să câştige”. Virgil Popescu a declarat, duminică, la B1 TV că ar trebui să fim mai moderaţi în ceea ce priveşte consumul de energie. „Nu vrem să existe profitori de pe urma crizei energetice şi anumiţi intermediari să câştige. Am aprobat în Guvern un proiect de ordonanţă şi de la 1 februarie venim în sprijinul românilor cu mai mult, practic ridicăm plafonul de consum la energie electrică de la 300 la 500 kW şi la gaze naturale de la 200 la 300 mc. Cred că ar trebui să ne obişnuim şi noi să nu mai fim aşa pro-consum, să încercăm să fim mai moderaţi. Cei care consumă până în 500kW vor plăti 0,68lei/kW, cât plăteau şi înainte, iar pentru cei care consumă mai mult, plafonul scade de la 1 leu, la 0,80 lei/kw”, a arătat Virgil Popescu, citat de Adevărul.

Armata de civili a Ucrainei. Cum se pregătesc ucrainenii de rând să-și apere țara în cazul unei invazii ruse. Mii de ucraineni, din toate categoriile sociale, s-au alăturat în ultimele luni Forțelor de Apărare Teritorială, o rezervă militară civilă menită să sprijine armata în cazul unui conflict, pe măsură ce tensiunile de la granița cu Rusia au luat amploare, conform France 24 și ABC News. Nu țintiți capul, țintiți între picioare. Astfel, sigur veți lovi ținta chiar dacă se ferește în ultimul moment”, explică un instructor ucrainean unui grup mic de recruți îmbrăcați în haine de camuflaj, care se antrenează la o bază din Harkov, la 40 de kilometri de granița cu Rusia. Sunt civili care provin din toate categoriile sociale: avocați, proprietari de afaceri, programatori IT, asistente medicale, electricieni și chiar preoți. Oameni dornici să facă parte din efortul de apărare a țării, dar care nu vor să renunțe la slujbele lor și la viața civilă pentru a se alătura armatei. Cei mai experimentați își aduc propriile arme, în timp ce începătorii primesc niște replici din lemn. La antrenamentele săptămânale învață elemente de bază ale vieții militare, precum mânuirea armelor, orientarea, mișcările operaționale sau teoria materialelor explozive, scrie Libertatea.

Adio casierii la bănci! Șeful sindicatelor bancare anunță: Modelul Raiffeisen, fără casierii, cred că va fi urmat în curând de BCR şi BRD. Cerem opt salarii compensatorii! Constantin Paraschiv, preşedintele Federatia Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB), a declarat pentru Economica.net că Federaţia se află în negocieri pentru contractul colectiv de muncă la nivel de ramură. Deoarece sindicatele se aşteaptă ca în curând modelul Raiffeisen Bank, bancă fără casierii, să fie urmat şi de BCR şi BRD, cerinţele bancherilor către patronate iau în calcul şi acest fapt. „Ne aşteptăm să urmeze restructurări în rândul băncilor. Părerea noastră este că programul de desfiinţare de agenţii bancare şi sistemul de digitalizare accelerată va continua. Mă aştept ca modelul implementat de Raiffeisen Bank care a desfiinţat casieriile din sucursalele băncii să fie urmat şi de alte bănci. Raiffeisen Bank a fost un model şi cred că, în curând, vor renunţa la casierii şi BCR şi BRD. De aceea, trebuie să găsim soluţii de protecţie pentru angajaţii băncilor.”, a declarat Constantin Paraschiv, potrivit Economica.

Cinci persoane, care au râs de faptul că Erdogan are COVID, au fost arestate. Recep Erdogan, președintele Turciei, a fost depistat pozitiv cu COVID zilele trecute. În urma unor „postări ofensatoare” făcute pe acest subiect, cinci persoane au fost arestate. Liderul țării și soția sa au fost infectați cu varianta Omicron. Reacția ministrului turc al justiției nu a întârziat să apară și i-a tras la răspundere pe autorii glumelor despre Erdogan și despre familia sa. „Cei care îl înjură și îl insultă pe președintele nostru sunt lipsiți de valorile noastre culturale și de minime calități umane. Sunt aroganți„, a spus Bekir Bozdag. În urma investigațiilor, 31 de persoane au fost identificate și s-a solicitat arestarea a 8 persoane. Dintre acestea, au fost arestate deja 5, iar cel puțin o persoană se află în străinătate, scrie AlephNews.

Record absolut de cooperative agricole: aproape 800 de cooperative noi au apărut în 2021, cel mai bun an agricol din istoria României. În 2021 au fost înfiinţate 787 de cooperative agricole, numărul total al acestor forme asociative ajungând la 4.041, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Numărul este cel mai mare din istoria ţării, depăşindu-l pe cel din perioada comunistă. „În 1989, conform statisticilor, în România erau 3.172 de cooperative agricole de producţie, care gospodăreau 8,9 milioane de hectare, aproape toată suprafaţa agricolă a României. Practic, era câte una în fiecare comună“, a spus pentru ZF Paul Şchiopu, expert contabil şi autor al mai multor cărţi despre asociere în general şi despre cooperative agricole în particular, fiind un promotor al acestora. Numărul de cooperative de anul trecut este de patru ori mai mare decât media ultimilor cinci ani, cu vârful de 280 de cooperative nou-înfiinţate în 2018, arată datele Confidas, citate de ZF.

Oficial SUA: Invadarea Ucrainei ar putea avea loc în orice moment. Rusia ar putea invada Ucraina în câteva zile sau câteva săptămâni, a declarat consilierul Casei Albe pentru securitate națională, Jake Sullivan, într-o serie de interviuri acordate, duminică, presei americane. Anterior, oficiali ai Casei Albe le-au spus, joi, membrilor congresului SUA că Rusia ar fi mobilizat 70% din forțele militare de care ar avea nevoie pentru a invada Ucraina, în ce „ar putea deveni cea mai mare operațiune militară terestră din Europa din 1945 până în prezent”. Capturarea Kievului, au spus aceștia ar putea fi făcută în câteva zile, scrie Europa Liberă.

Sectorul bancar global performează peste așteptări în pandemie, dar decalajele între câștigători și cei cu rezultate sub așteptări cresc. România nu face excepție de la regulă. Pandemia nu s-a transformat într-o reală criză financiară iar predicțiile privind un asfel de scenariu au fost infirmate până acum. Industria serviciilor financiare a supraviețuit pandemiei mai bine decât arătau estimările inițiale, dar sectorul se află sub semnul unor evoluții și performanțe extreme. Industria s-a împărțit în ultimii doi ani între bănci câștigătoare și jucători cu rezultate sub așteptări, iar România nu a făcut excepție, având în vedere că primele șapte bănci însumează în jur de 80% din totalul activelor bancare și sunt responsabile aproape în întregime de profitabilitatea sistemului bancar. Sectorul bancar din România și-a diminuat profitabilitatea la aproximativ 8% în 2020, de la 11% în 2019 ca urmare a pandemiei - este pentru prima dată în ultimii șase ani când profitabilitatea sectorului bancar local a scăzut sub 10%. Acestea ar fi concluziile celei de-a 11-a ediții a McKinsey Global Annual Banking Review, citat de FinEco24News.

Ioan Iacob. Datoria fundamentală a unui lider, ce e o negociere bună, cum scapi de vină și ce înveți dintr-un post negru. Ioan Iacob este cofondator al Flowx, o companie de tehnologie care a atras în 2021 o investiție de 8,5 milioane de euro, a doua cea mai mare finanțare din Europa pentru un startup din industria de servicii financiare. Este, de asemenea, cofondator al unei alte companii de tehnologie, Qualitance. Evident că am vorbit despre ce face Flowx și de ce modelul acestui startup care nu a împlinit încă doi ani este atât de interesant pentru marile corporații globale. Dar ceea ce cred că veți găsi mult mai interesant este conversația despre lucruri profund umane, cu care toți ne întâlnim în încercarea de a construi ceva. Cum Ioan și-a schimbat părerea despre vină, responsabilitate și regret. Discuția despre respect de sine și cum îl construiești, despre cum să te poziționezi într-o negociere și să ce înseamnă să creezi un parteneriat și să livrezi valoare. Despre echipe împreună cu care poți construi lucruri nerezonabile și cum să te poziționezi în fața lor. Și cum a descoperit întâmplător oportunitatea de a lansa un nou business. Am vorbit despre post și ce ne spune despre păcat, despre propriile limite și neputințe. Despre cum să-ți descarci mintea de bagaje și să înveți să spui ”nu” chiar dacă te costă un investitor. Și dacă, rămâneți cu noi până la final, veți afla ce înseamnă pentru Ioan o viață bună, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.

Denunțul înainte de condamnare, o nouă metodă de a scăpa de închisoare. A devenit o practică ca inculpații condamnați pe fond să facă denunțuri pentru a beneficia de înjumătățirea sentințelor chiar înainte de decizia finală. Ultimul pe listă – fostului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă. Cea împotriva căruia Duță a făcut plângere este propria denunțătoare, afacerista Irina Socol. Pentru ca metoda să reușească e nevoie de un procuror care să accepte cererea. Lucian Duță, condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare pentru luare de mită, s-a mutat, anul trecut, la Constanța. De aici, a formulat un denunț împotriva celei care l-a „turnat” la DNA. Duță speră ca astfel să-i fie înjumătățită pedeapsa, în baza unui articol din Legea privind protecția martorilor, scrie PressHub.

Misterele mămăligii. Ați presărat vreodată câteva fire de mălai în apa pusă la fiert pentru mămăligă? Știți de ce se face, și de la cine ați aflat? Un mic sondaj pe Facebook a dus la o sumedenie de răspunsuri. Această varietate ridică o serie de întrebări despre modul în care imităm practici culturale opace și despre transmiterea socială a tehnologiei. Zilele trecute am pus câteva întrebări pe Facebook despre două gesturi. Unul este adăugarea de puțină apă rece în cafeaua turcească înainte de servire. Celălalt este presărarea câtorva fire de mălai în apa pusă la fiert pentru mămăligă. Cunosc amândouă practicile, le-am învățat de la alții, le folosesc și am o explicație pentru fiecare. Dar în spatele unor gesturi minore stă o poveste complexă și fascinantă despre cum putem înțelege unicitatea speciei umane. Picurarea de apă în cafea e cunoscută de mai mulți respondenți decât presărarea de mălai, și aproape toți știu de ce se face: pentru a grăbi depunerea zațului. Aproape toți au aflat de la familie sau prieteni, și destul de mulți încă o practică. Tehnica e foarte răspândită în România, și e folosită și în Orient, de unde poate că și vine. Găsim explicația peste tot pe Internetul în limba română, și apare rar chiar și în mediul anglo-saxon, unde cafeaua la ibric nu este foarte populară, cu excepția rețetelor de „cowboy coffee” la foc de tabără., scrie Radu Umbreș în Iscoada.

Most Wanted. Prototipul abia intrase în zona de testare și n-apucase să parcurgă decât 500 de metri atunci când suspensia a cedat complet. Departe de cel mai bun start pentru automobilul care avea să devină o senzație mondială la capitolul vânzări. Cel mai vândut automobil din istorie. Toyota Corolla. Ni se spune des că succesul unei persoane sau al unui produs este întotdeauna vârful de aisberg. Acel 10% care se vede. Restul de 90%, chinul, eșecurile, frustrările, încercările și revenirile, tot drumul spre succesul văzut din exterior e ascuns sub apă. E ușor să citești un comunicat de presă, pe alocuri redactat triumfător, pe bună dreptate poate, despre cum Toyota a trecut pragul de 50 de milioane de exemplare Corolla livrate clienților. Numărul, afișat sec pe un ecran de smartphone sau de laptop, nu spune mai nimic. OK, pentru mai mult context, te poți uita la număr și așa: cam trei Românii de astăzi, mă refer la populație, au cumpărat o Corolla din ’66 și până în 2021. Corolla e acel automobil cu care nimeni n-a crescut pe pereții camerei, sub formă de poster. Nu țin minte s-o fi văzut prin surprizele gumei Turbo și sunt aproape sigur că niciunul din noi nu visa să strunească o Corolla când va fi mare. De poster în dormitor nici nu poate fi vorba. Și totuși, Toyota Corolla e cel mai vândut automobil din lume. Pentru că, la fel ca tot ce-i bun și trainic pe lumea asta, Corolla pleca de la rădăcini solide, scrie AutoCritica.

Cursa pentru robotizare. Competitivitatea companiilor și a statelor – cum stă Europa. La Oficiul European de Brevete (European Patent Office, EPO) au fost înregistrate, între 1978 și 2019, un număr de 21.977 brevete de robotică, marea lor majoritate în ultimul deceniu, conform studiului “Tehnologiile pentru economisirea forței de muncă și nivelurile ocupării”, publicat de OECD în luna ianuarie. Un studiu cu metodologie similară publicat tot anul acesta, de Fabio Montobbio, Jacopo Staccioliad, Maria Enrica Virgillitoda și Marco Vivarelli, arată că la Oficiul pentru Brevete și Mărci al SUA (USPTO) au fost înregistrate aproape 30.000 de brevete de robotică (cu o treime mai multe decât la EPO), în perioada 2009 – 2018. Din totalul de 21.977 de brevete de robotică de la EPO, un număr de 1.545 au ca obiect strict introducerea așa-numitelor tehnologii de economisire a forței de muncă (Labour-Saving Technologies – brevete LS), prin automatizare și robotizare ce limitează sau înlocuiesc angajații. Aceste brevete fac obiectul analizelor privind impactul tehnologiei de vârf asupra ocupării, scrie Curs de Guvernare.