În PNRR vor fi de optimizat mai multe lucruri mult mai devreme decât scrie în mecanism. De ce? România, ați auzit, nu va primi toate fondurile, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, într-un interviu acordat HotNews.ro. Potrivit acestuia, s-a mai discutat la ECOFIN și Bruxelles și vor fi multe ajustări în toate PNRR-urile. În context, Adrian Câciu a spus că si procentul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile trebuie renegociat. „Ar trebui să nu existe procent”, spune el.
• HotNews.ro va publica miercuri un interviu cu Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, în care a vorbit despre viitoarele modificări fiscale și tipurile de taxe aflate în analiză
„Discuțiile despre pensii să știți că vor fi începute din altă perspectivă. Ministrul Budăi are dreptate, într-o anumită chestiune. În acel procent din PIB este prins și Pilonul II. Cei care cred că sunt economiști, dar nu sunt în realitate economiști, pot să considere acel Pilon II o cheltuială efectivă. Eu nu-l consider o cheltuială, ci un transfer de fonduri. Când s-a negociat cu Comisia cred că asta s-a scăpat din vedere”, a spus el.
• Unde am ridicat problema și am început să o discut informal: în momentul în care tu îmi pui acest Pilon II sub imperiul unui plafon, automat mă obligi să țin acel Pilon II la un anumit... adică trebuie să mă încadrez în total anvelopă.
„Vor fi mai multe de optimizat în PNRR. Știu că acum a fost foarte multă emoție despre pensii, care este un subiect. Este un subiect care trebuie să ne dea de gândit pentru că noi vom avea foarte curând un volum de pensionari foarte mare”, a explicat Adrian Câciu.
• Am auzit pe cineva: Crește PIB-ul! Oameni buni, dacă vreți doar să vă uitați la cifre... înseamnă că și acum avem PIB-ul crescut, dar nu cred că este legat neapărat de vreo bunăstare în mod direct. Atunci ne îmbătăm cu apă rece.
„Oameni buni, pierdem banii de granturi”
În PNRR vor fi de optimizat mai multe lucruri mult mai devreme decât scrie în mecanism, spune el.
„De ce? România, ați auzit, nu va primi toate fondurile așa cum au fost... Eu când nu eram ministru am și avertizat dar se pare că toată lumea atunci nega, iar acum spune spune: Eh, asta e, pierdem niște bani”, a precizat el.
• Nu, oameni buni, pierdem banii de granturi. Pierzând banii de granturi, trebuie să decidem în mod rațional și deștept ce facem și de unde-i luăm. PNRR reprezintă un mecanism foarte important pentru România. Nu poți să zici că renunți la reforme și nici nu trebuie, pe de altă parte nici la investiții nu poți să zici: Hai că n-o mai facem pe-asta că n-avem bani!
„Ceva ajustări va trebui să faci pentru că sunt bani mai puțini. Atunci aceste ajustări vor fi însoțite de optimizare. N-ai cum să ai acest dialog cu Comisia (Europeană n.r.) undeva la jumătatea acestui an și să spui: OK, am cu 1,8 miliarde euro mai puțin! Asta înseamnă că jaloanele astea cum le susțin? Din ce finanțare? Care sunt formulele? Dacă nu, haideți, vă rog, să-mi permiteți să le ajustăm pe acestea dar fără a pierde din vedere obiectivul. Atâta timp cât în PNRR se menține obiectivul principal, elementele de jalon, țintă etc. pot fi ajustate”, a mai arătat Adrian Câciu.
• Am înțeles și discuția până la urmă politică, retorică, a domnului Ghinea.
Ajustări în toate PNRR-urile
„Noi am mai discutat la ECOFIN și Bruxelles. Vor fi multe ajustări în toate PNRR-urile. Situația se schimbă în Europa. Este o dinamică”, a afirmat Câciu.
Partea de inflație, spune el, este și ea îngrijorătoare, partea de costuri la energie, la fel.
„Prioritățile se schimbă. Dacă observi că ai o criză energetică sau o chestiune care presează asupra întregii economii, e posibil să prioritizezi mai multe investiții verzi decât ți-ai fi preconizat, cum a fost Spania, la început”, a mai afirmat ministrul Finanțelor.
• De exemplu, Spania va cere partea de împrumuturi. Va veni și va cere o suplimentare a PNRR-ului cu împrumuturi pentru a mai realiza o serie de obiective. Și-a dat seama că are nevoie să le realizeze pentru că a trecut, pe deoparte, prin criza pandemică, dar asta cu energia i-a lovit foarte rău. Automat și ei vor avea o optimizare pentru că orice nou jalon introdus, o chestiune care se ajustează are în corelație pe celelalte și atunci... o să fie (această optimizare n.r.).
Problema României: capacitatea administrativă – legislația internă pe achiziții
„Politic se zice foarte ușor despre PNRR că e aprobat și e bătut în cuie. Noi anul ăsta trebuie să încheiem contracte de 70% din suma alocată. 70% din care sumă? Una era suma la 1 ianuarie, una este suma la 1 iunie. Ce facem? Pe ne încheiem? Dacă era pe suma mare, era undeva la 21-22 de miliarde euro. Mi-aș dori să avem contracte de 21 miliarde euro”, a precizat Câciu.
• Când de uiți la capacitatea administrativă a României vezi că media anuală era de 5 miliarde. E o mare problemă. Suntem deja în februarie și noi discutăm despre retorica „dacă sau nu știu ce”, în loc să fim mai atenți. Cu acel dacă facem un task force, mergem la Bruxelles, optimizăm, dar în timpul ăsta haideți să ne ocupăm și de realizarea unor investiții.
„Pe de altă parte, legislația internă nu ne ajută. Dacă alte state au capacități de absorbție superioare, să știți că au și o legislație a achizițiilor mult mai flexibilă”, a explicat Câciu.
• Ei (alte state n.r) s-au ocupat din timp de a „asana” obiceiurile de a constesta perpetuu doar ca să nu se întâmple lucruri. S-au ocupat. Au pus cauțiuni, sancțiuni foarte dure pentru cei care consideră că au fost nedreptățiți, dar pierd în instanță și i-au blocat proiectul. Trebuie și noi să intrăm în această ajustare de legislație dacă vrem să luăm acești bani din PNRR.
Procentul de 9,4% din PIB să nu mai existe
Reporter: Nu înțeleg ce veți negocia pe partea de pensii. Doriți un procent mai mare sau să nu se mai ia în considerare plățile de la Pilonul II? Din ce înțeleg, dacă eliminați Pilonul II (din acel prag de 9,4% din PIB), nu mai trebuie mărit procentul, nu?
Adrian Câciu: Este o problemă de mai multe feluri. Și procentul trebuie renegociat. Ar trebui să nu existe procent.
De unde a plecat chestiunea asta cu procentul? De la faptul că România are deficit la fondul de pensii și că nu a reușit să demonstreze cum își face o strategie să nu mai aibă acest deficit. Cei care au negociat au prezentat o strategie. Comisia a spus: pentru sustenabilitatea finanțelor publice considerăm că sunteți, de exemplu, la 8% vă ajutăm cu 1,4 puncte procentuale, ca să nu derapezi.
Se spune despre cheltuielile permanente că nu pot depăși 25% din PIB. 25-30%, în funcție de câtă masă de indivizi susții. Uitându-te la cheltuielile salariale și de pensii, probabil că dânșii au făcut acolo o astfel de... Din punctul meu de vedere trebuie să existe un singur lucru: sustenabilitatea sistemului de pensii.
Cum îl faci? În primul rând trebuie să ai contributori. Pe de altă parte, trebuie să-ți asumi prin lege un procent fix din taxe. În România se amestecă două lucruri: principiile care stau la baza dreptului de pensie și sursele de finanțare.
Adică principiul care stă la baza sistemului de pensii este principiul contributivității. E un principiu. Ai contribuit, ai un drept.
Sursele de finanțare: România nu este construită cum cred unii pe sistem Bismarck, adică cât ai strâns din contribuții se și plătește, ci e un sistem mixt - alimentarea deficitului cu un sistem Bismarck.
Dacă ai un sistem mixt și ți-l asumi, spui foarte clar: Un procent care nu poate depăși 2%, de exemplu, sau 1%, poate fi acoperit din taxe. Acolo, în interiorul sursei de venituri ar trebui să stabilești din punctul meu de vedere (un procent n.r.).
Până la urmă, ce vină are o persoană care a contribuit, nu a fost întrebată niciodată că trebuie să dea atât sau atât, ca după aceea să i se spună: N-am cum să dau bani la pensie ori că n-am bani, ori că nu-mi dă voie Bruxelles.
La un moment dat vom ajunge și noi la pensie. Atunci începem să spunem, cum am mai auzit pe politicieni: "Hai să nu mai contribuim". Nu e în regulă să ajungem în zona aceasta.
7
45
