„Președintele care ne-a mințit”. Cum e văzut Klaus Iohannis acum din Sibiu ● Cum văd localnicii sosirea tancurilor şi trupelor în sud-vestul Rusiei: „Nu ne băgăm, nu punem întrebări”● ÎPS Teodosie: Putin este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte şi Ierusalim, iar noi îl judecăm ca răufăcător ● Profesor român cu salariu de 2.500 lei pe lună: „Jumătate merge la chirie. Mă mai ajută bunicul” ● Sute de apartamente se construiesc pe plaja Corbu: se strâng semnături pentru stoparea proiectului ● UDMR, obligată de instanță să publice date despre banii pe care-i cheltuie ● „În septembrie 2018, primarul Chirică mi-a cerut să dăm edificarea la Cheșcu" ● De ce e greu de sancționat George Simion? ● Misiune eșuată: Scholz în vizită la Biden, cu mâna goală ● BNR va majora astăzi dobânda-cheie în încercarea de a stăvili inflaţia ● De ce liderii europeni continuă să eșueze în dialogul cu Rusia.

Bani de investițiiFoto: Dreamstime.com

A fost „primarul care ne-a scos din praf și ruine”. Azi e „președintele care ne-a mințit”. Cum e văzut Klaus Iohannis acum din Sibiu. Cota de încredere a președintelui Klaus Iohannis s-a prăbușit. Ca de obicei, vocea străzii e cel mai aspru critic, mai ales când vine dinspre susținătorii care atât în 2014, cât și în 2019, au contribuit la instalarea lui Klaus Iohannis în fotoliul de la Cotroceni. Libertatea a vorbit cu mai mulți sibieni, reprezentanți ai societății civile, dar și cetățeni obișnuiți, despre cum îl văd ei astăzi pe „edilul care cândva ne-a scos din praf și ruine”. Dezamăgirea alegătorilor alimentează extrema dreaptă”, scria, spre sfârșitul anului trecut, Politico, o influentă publicație europeană. O evaluare dură, dar susținută și de voci ale analiștilor politici de la București, unde președintelui i se reproșează declanșarea crizei politice din toamnă care a readus PSD la guvernare, dar și slaba comunicare în pandemie. Klaus Iohannis nu se mai vede ca în 2014 nici din stradă, de unde a fost susținut de zeci de mii de oameni și de reprezentanți ai societății civile. Șeful statului pare că a pierdut o parte din încredere și în propriul fief, la Sibiu, oraș pe care l-a administrat 14 ani. Scriitori, activiști, oameni de cultură și cetățeni obișnuiți ai Sibiului explică, pentru Libertatea, cine era edilul Iohannis și cine e acum, pentru ei, președintele care-i conduce, scrie Libertatea.

Cum văd localnicii sosirea tancurilor şi trupelor în sud-vestul Rusiei: „Nu ne băgăm, nu punem întrebări. Astea sunt timpurile”. Trupe şi echipament îşi părăsesc bazele şi sunt desfăşurate către avanposturi în regiunile Kursk şi Voronej, relatează The Guardian. Sosirea trenurilor încărcate cu tancuri, artilerie autopropulsată şi alt armament greu este urmărită de localnicii curioşi, în timp ce poliţia militară stă de pază. Vagoanele ajunse într-un depou din Kursk sunt vizibile doar de pe o mică pasarelă aflată deasupra lui. O echipă de reporteri The Guardian ce s-a deplasat recent în regiunile Voronej şi Kursk a putut observa activitatea militară crescută ce are loc fără a putea fi prea mult ascunsă pe măsură ce trupele ruse sunt poziţionate în apropierea graniţei cu Ucraina, scrie Adevărul.

ÎPS Teodosie, nouă declaraţie controversată: Putin este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte şi Ierusalim, iar noi îl judecăm ca răufăcător. „Domnul Putin, care este atât de vehiculat în zilele acestea şi văzut atât de negru, nu-i negru cum îl prezintă toată lumea. Am spus-o şi o spun fără frică şi fără nicio ezitare. Este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte şi la Ierusalim. În ţara sa, şi Putin, şi Medvedev, sunt ctitori. Şi am fost pe urmele lor în excursie şi m-am minunat câtă jertfă au făcut. Şi noi îi judecăm ca pe nişte răufăcători. Sigur că au păcatele lor. Ei nu răspund pentru păcatele înaintaşilor care au adus comunismul. Dar nu l-au adus ei. Cei care au adus comunismul, cei din vest, ei au plantat comunismul. Că Marx şi Engels nu sunt din Rusia. Sunt de altă origine”, a declarat arhiepiscopul Teodosie, într-o emisiune la Radio Dobrogea, citată de Adevărul.

Profesor român cu salariu de 2.500 lei pe lună: „Jumătate merge la chirie. Mă mai ajută bunicul”. Un profesor debutant din România câștigă aproximativ 2.000 de lei pe lună, sub salariul mediu pe economie. Trei profesori intervievați de Europa Liberă povestesc cât de greu se descurcă cu banii, mai ales în contextul scumpirilor din ultimul an. Tudor Nedelcu are 34 de ani și este profesor de fizică la Școala 103 din București, unde lucrează ca suplinitor din noiembrie 2021. Până toamna trecută, bărbatul a fost cercetător în prelucrări de imagini digitale în Portugalia. El spune că a vrut să lucreze în învățământ pentru că știe că poate să-i facă pe elevi să le placă fizica. Salariul lui de încadrare este de 2.100 de lei, mult mai mic decât ce câștiga în Portugalia, dar și decât salariul mediu din România. Tudor Nedelcu spune însă că nu salariul de profesor l-a convins să se întoarcă în România, ci dorința de a avea o carieră didactică în țară. „Stau la părinți, nu plătesc chirie, că dacă aveam de plătit chirie nu mă descurcam. E imposibil să trăiesc numai din salariul de profesor. Mă descurc destul de greu. Eu mai am niște economii”, a spus Tudor Nedelcu,citat de Europa Liberă.

Steven Van Groningen, Raiffeisen Bank: Românii nu au probleme de integrare în Vest. De ce acasă ne comportăm altfel? În București este păcat că nu poți merge cu bicicleta, facem câteva piste de biciclete pe trotuar și atât. Problema nu sunt pistele, ci faptul că se parchează mașini pe trotuare și nu se ia nicio măsură fiindcă nu vrem să îi supărăm pe votanți. ”Trebuie să ne gândim cum pot fi schimbate aceste lucruri, pentru că românii au arătat că se pot adapta foarte bine în țări vestice precum Anglia, Germania, Olanda, Austria, Italia și sunt apreciați ca membrii acelor comunități. De ce aici ne comportăm altcumva în trafic, în societate? Pentru că așa face toată lumea. Este din nou vorba despre ce ambiții avem, ce fel de București ne dorim pentru oameni”, adaugă Groningen, într-un interviu acordat Wall-Street.ro.

Sute de apartamente se construiesc pe plaja Corbu: se strâng semnături pentru stoparea proiectului. Plaja Corbu este una dintre puținele plaje virgine de la noi din țară și face parte din Rezervația Biosfera Deltei Dunării și din situl Natura 2000. Asta n-a împiedicat autoritățile de resort să emită toate autorizațiile necesare construirii unui ansamblu de 30 de vile cu două etaje în zonă. O campanie de strângere de semnături a fost lansată ca urmare a dezvăluirii acestui fapt și mii de oameni din întreaga țară cer ca aceste construcții să fie stopate, iar Ministerul Mediului să explice de ce s-a ajuns la asta, de vreme ce legea interzice construcțiile în zone protejate. „Ministerul Mediului și A R B D D nu permit camparea cu cortul în zona plajei, dar permite, prin instituțiile din subordine ridicarea a 30 de imobile de mari dimensiuni. Este inadmisibil asa ceva și solicităm stoparea acelor construcții de pe plaja Corbu, areal cuprins în 4 arii naturale protejate de lege și, totodată, verificarea legalității actelor depuse și a avizelor date în afara legii, iar cei răspunzători de aceste fărădelegi să fie trași la răspundere.„, se arată în cuprinsul scrisorii lansate în vederea strângerii de semnături împotriva proiectului, scrie Investigatoria.

UDMR, obligată de instanță să publice date despre banii pe care-i cheltuie. Însă, pentru aceasta, a fost nevoie de un proces de doi ani și o decizie definitivă și executorie. Anul trecut, Moș Nicolae i-a adus publicului maghiar din Transilvania un cadou consistent: în data de 6 decembrie 2021, Curtea de Apel din Cluj a admis cererea noastră și a dispus ca UDMR să ne pună la dispoziție majoritatea informațiilor de interes public solicitate de noi. Am trimis solicitarea de informații publice acum mai bine de doi ani, mai exact, în data de 28 octombrie 2019, către președintele executiv de la vremea respectivă, Bálint Porcsalmi. Am primit un număr de înregistrare, însă niciun răspuns. Și nu ne-a surprins deloc: pe atunci, UDMR a considerat, argumentând la fel și în instanță, că Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public nu i se aplică, aceasta neavând obligația de a ne pune la dispoziție informații cu privire la cheltuirea banului public, scrie atlatszo.ro.

„În septembrie 2018, primarul mi-a cerut să dăm edificarea la Cheșcu". Dovezile DNA. Chirica a semnat prima edificare în fals, dar Oficiul de Cadastru a respins-o. Scria „conform PUZ” și era prea evidentă mistificarea

* Au făcut a doua edificare și au antedatat-o. Chirica l-a pus pe viceprimarul Harabagiu, cumătrul său, să semneze. DNA: „Există probe pentru instigarea la uzurparea funcției”

* Harabagiu n-avea dreptul să semneze – primarul Chirica era la serviciu

* Ghergheșanu, omul de încredere al lui Chirica pentru edificări cu dedicație, spune că primarul i-a dat tema: „Rezolvați-l pe Cheșcu”

* Prima edificare în fals a fost semnată de Raluca Mocanu, actuala arhitectă-șef a Primăriei. Ținea locul titularei, aflate în concediu

* Tudor Cheșcu, fiul lui Gheorghe Cheșcu, patronul FLUX SRL, s-a întors în birourile Primărie să refacă actele măsluite. Era ca la el acasă

* Familia Cheșcu a apelat la firma directorului Oficiului de Cadastru, HOTARNIC SRL, pentru dosarul de intabulare. Surpriză: directorul Șavloschi are patru apartamente în blocul de la Doi Băieți al lui Gheorghe Cheșcu

* Totul în acest dosar era fals, dar s-a aprobat! Dacă un anonim depășește cu 2 mp autorizația i se cere demolarea. DNA spune că are probe împotriva lui Mihai Chirica. Citiți articolul în ReporterIS.

Unul dintre demisionarii din PNL Mogoșoaia confirmă că a fost o agresiune. Altul renunță la mandat doar pentru că a fost “în incintă”. PNL Mogoșoaia a publicat demisiile celor 3 membri ai partidului care au renunțat la mandatele de consilier local. Doi dintre ei, Gheorghe Marian și Stan Bogdan, au ca motiv incidentul petrecut pe 27 ianuarie când Felicia Ienculescu-Popovici, consilier USR a fost amenințată și bruscată în timpul unei ședințe. Valentin Ene, cel de-al treilea consilier demisionar, implicat direct nu dă însă nicio explicație gestului său. Fostul consilier local, Gheorghe Marian, a confirmat în demisia sa olografă că ceea ce s-a întâmplat pe 27 ianuarie în ședința de comisie a CL Mogoșoaia a fost o agresiune. Gheorghe Marian scrie că ar fi trebuit să intervină pentru detensionarea situației și să o gestioneze mai bine. Dar că nu a crezut că lucrurile vor ajunge atât de departe. “În urma incidentului regretabil petrecut acum câteva săptămâni când doamna Popovici a fost agresată, am luat decizia să demisionez din funcția de consilier local. Mulți mi-au reproșat că nu am acționat și că nu am intervenit la acel moment. Întradevăr trebuia să nu rămân pasiv și să mă implic pentru detensionarea situației ca președinte de comisie în timpul căruia s-a întâmplat evenimentul consider că trebuia să gestionez mai bine situația dar niciodată nu am crezut că se va ajunge la agresiuni verbale și nu mi-am putut imagina că voi fi pus în această ipostază”, scrie Gheorghe Marian în demisia sa, potrivit Buletin de București.

De ce e greu de sancționat George Simion? Episodul fără precedent petrecut luni chiar la tribuna Parlamentului, când George Simion l-a bruscat pe ministrul Energiei, relansează discuția referitoare la derapajele copreședintelui AUR. De la asaltul asupra Parlamentului, minimalizarea Holocaustului, intrarea cu forța în Primăria din Timișoara, întocmirea unor liste negre cu jurnaliști iar acum agresarea unui ministru într-o ședință de plen, toate aceste momente care l-au avut în prim plan pe deputatul AUR au fost taxate de politicieni și societatea civilă deopotrivă, care au blamat comportamentul politicianului și au căzut de acord de fiecare dată că ieșiri de acest gen trebuie sancționate, însă nimic nu s-a întâmplat. Deși au fost depuse plângeri penale sau procurorii s-au sesizat din oficiu iar partidele au declarat că vor propune reguli mai aspre în Parlament pentru sancționarea acestor gesturi, lucrurile nu au avansat, scrie RFI.

Misiune eșuată: Scholz în vizită la Biden, cu mâna goală. Cancelarul german a venit cu mâna goală la Washington și a ales un limbaj pe care nu prea îl înțelege nimeni în SUA. Olaf Scholz nu a reușit să-și convingă criticii la Washington, consideră Michaela Küfner. "Vă promit că vom fi în stare să o facem", a spus președintele SUA Joe Biden în cadrul conferinței de presă susținute alături de cancelarul federal Olaf Scholz - referindu-se la oprirea gazoductului Nord Stream 2, în cazul în care Rusia ar încălca din nou integritatea teritorială a Ucrainei. Așa vorbește reprezentantul unei mari puteri care are încredere într-un partener. Căci această sistare a proiectului Nord Stream 2 ar trebui să fie pusă în aplicare de Germania, unde ajunge gazoductul din Rusia. Cancelarul federal măcar nu l-a contrazis pe Biden, dar asta a fost tot: Scholz nu a reușit să se decidă să menționeze direct gazoductul Nord Stream 2. În schimb, s-a ascuns în spatele unor formulări pe care mulți observatori le cunosc deja prea bine: că "toate opțiunile ar fi pe masă" în cazul unei invazii rusești în Ucraina, că o invazie ar avea "costuri foarte ridicate pentru Rusia". Nu prea ajută nici extinderea vagă a amenințărilor sale că s-ar putea întâmpla "mult mai multe" decât s-ar aștepta, poate, Rusia. Așa ceva nu înțelege nimeni aici, scrie DW.

Acțiune de amploare pe piața asigurărilor RCA și de garanții. ASF e în control la cinci mari firme, printre care liderul Euroins. Ce caută inspectorii? La doar câteva luni după ce a finalizat ultimul control masiv care a vizat activitatea din zona emiterii de RCA și a gestionării daunelor pe această linie, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este iar în control la câțiva dintre marii jucători din asigurări. De această dată, spun surse din piață, nu este vizată doar zona RCA ci și cea a garanțiilor, o altă mare problemă în contextul dispariției City Insurance și mai ales a obligațiilor semnificative pe care acestea le-a lăsat în urmă, spre nenorocirea CNAIR, principalul beneficiar pentru polițele de garanții din România. Euroins, liderul din RCA, este acuzat în continuare pentru practici neconforme cu legea locală. Cinci firme importante din România, printre care Euroins, lider detașat pe piața RCA, cu peste 2,5 milioane de clienți șoferi la ora actuală, sunt controlate, zilele acestea, de către inspectorii de specialitate din ASF, arată mai multe surse consultate de Economica. Ar fi vorba despre controale inopinate la cei mai importanți jucători din zona de RCA (poliță pe care sunt obligați să o cumpere anual peste 6,5 milioane de șoferi), dar și din zona de bondui, adică asigurări de garanții cumpărate de firmele de construcții mai ales atunci când au de încheiat un contract cu instituții ale Statului, potrivit Economica.

BNR va majora astăzi dobânda-cheie în încercarea de a stăvili inflaţia, care se pregăteşte să sară de 10%. Cum stă România cu dobânda faţă de Polonia, Ungaria, Cehia? Problema complicată pentru BNR este cu ce se va întâmpla după luna aprilie, când sprijinul statului pentru preţul energiei va fi suspendat. În şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR se va discuta astăzi, începând cu ora 11,00 – şi se va vota – majorarea dobânzii-cheie, majorare care va însemna, aproape automat, majorarea dobânzilor băncilor comerciale. Inflaţia este sus, la 8% anul trecut şi nu sunt semne că se domoleşte. După aprilie, este aşteptată o inflaţie cu două cifre. Aşa că Banca Naţională va fi forţată să majoreze dobânda-cheie pentru a stăvili consumul, este politica clasică pe care o adoptă băncile centrale în astfel de situaţii. Epoca banilor ieftini se apropie de apus. „Inflaţia este foarte mare şi încă se duce mult în sus, iar după luna aprilie (când va fi eliminat sprijinul statului pentru energie – n. red.) credem că va depăşi 10%. Dacă asistăm la un salt spectaculos al inflaţiei, varianta nu este decât o creştere pe măsură a dobânzii-cheie. Noi ne aşteptăm ca, astăzi, Consiliul de Administraţie al BNR să majoreze dobânda cu 0,5 puncte procentuale“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, citat de ZF.

Asociațiile nu au voie să le ceară locatarilor copii de buletin și ale altor documente pentru cartea de imobil. Asociațiile de proprietari nu sunt ocolite de obligația de a respecta Regulamentul european privind protecția datelor (GDPR) și nici de controalele Autorității de Protecția Datelor (ANSPDCP). Asta înseamnă că și acestea trebuie să aplice principiul prelucrării a cât mai puține date, strict necesare. Într-un ghid recent publicat pentru asociațiile de proprietari, Autoritatea a subliniat că asociațiile nu ar trebui să ceară copii după diverse documente ale celor care stau în bloc. „În ceea ce privește înscrierea persoanelor în cartea de imobil, art. 94 din Norme prevede că aceasta se face în baza actului de identitate, iar pentru copiii sub 14 ani, în baza certificatului de naştere. Pentru înscrierea persoanelor în cartea de imobil nu pot fi solicitate fotocopii ale actelor de identitate, certificatelor de stare civilă sau titlurilor de proprietate, normele stabilind că acestea pot fi doar verificate vizual pentru conformitate”, subliniază ANSPDCP în recentul ghid, citat de avocatnet.ro.

De ce liderii europeni continuă să eșueze în dialogul cu Rusia . După călătoria de la Moscova de pe 7 februarie a președintelui francez, Emmanuel Macron, merită să ne întrebăm de ce politicienii UE care merg în capitala Rusiei se întorc adesea acasă cu coada între picioare, umiliți de gazda acestora? Se datorează vastei experiențe diplomatice și viclenii a Kremlinului? Sau este vina inaptitudinii omologilor lor europeni? S-ar putea foarte bine să fie o combinație a ambelor, dar aș dori să aduc un alt aspect în discuție – Uniunea Europeană „post-politică” și incapacitatea ei de a face față chestiunilor antagonice, fie că vin din interiorul sau exteriorul blocului comunitar. Este greu să nu faci paralele între experiența lui Macron de la Moscova și cea a șefului UE pentru politică externă, Josep Borrell, cu Serghei Lavrov, ministrul de Externe rus, ce a avut loc în urmă cu aproape exact un an, scrie Europa Liberă.

Digitalizarea accelerează migrația de personal: aproape 75% dintre cei care au joburi în domeniul digital intenționează schimbarea locului de muncă după doi - trei ani de activitate. Aproximativ 40% dintre angajații care lucrează în domeniile digitale sunt, în mod activ, în căutare de noi locuri de muncă, iar aproape 75% se așteaptă să își părăsească jobul actual în viitorul apropiat. Acestea sunt unele dintre concluziile unui sondaj global realizat pe aproximativ 10.000 de angajați care ocupă roluri digitale, realizat de Boston Consulting Group (BCG) și The Network, o alianță globală de website-uri de recrutare. Sondajul constată că oportunitatea de a avansa în carieră este principalul motor al 63% dintre angajații din domeniul tehnologiei, care doresc să-și schimbe locul de muncă, urmat de un procent de 49% al celor aflați în căutare de noi provocări. Pentru angajații în mediul digital, echilibrul între viața profesională și cea privată continuă să fie aspectul cel mai apreciat în activitate. Însă, compensația financiară, sub formă, atât de salarii, cât și de stimulente pe termen lung, cum ar fi opțiunile de acțiuni (stock options), a câștigat teren, urcând de pe poziția 5 pe poziția 3, față de sondajul anterior, derulat în 2018, scrie fineco24news.

Probleme la Codul comunicațiilor. Cum se lărgește interceptarea. Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) atrage atenția că proiectul de lege privind Codul Comunicațiilor rămâne cu aproape toate obligațiile pentru furnizorii de găzduire și după trecerea prin Comisiile Senatului, fiind doar scoase referințele către „furnizorii de comunicații interpersonale”. ApTI precizează că vorbim în continuare de „lărgirea interceptării comunicațiilor”. „Furnizorii de găzduire devin Calul Troian, după votul în Comisiile Senatului de astăzi.(…) Din păcate Comisiile Senatului au rezolvat doar jumătate din problema interceptărilor adăugată pe șest și descoperită de noi în Codul Comunicațiilor în decembrie 2021, păstrând toate obligațiile pentru o categorie de furnizori extrem de larg definită (furnizor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP – detalii mai jos) – fără a oferi vreo justificare logică sau legală”, a scris Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, potrivit PressHub.

Oportunitatea: Economia digitală a României – fotografie în context european. România s-a situat anul trecut pe locul 20-21 din 27 de state membre UE în ce privește ponderea accesului gospodăriilor la Internet, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 89%, am devansat Italia (88%), Lituania, Portugalia (ambele cu 87%), Croația (86%), Grecia (85%) și Bulgaria (84%), la egalitate cu Cehia, dar ușor sub Slovacia (90%), Ungaria (91%) sau Polonia (92%), aceasta din urmă situată exact la media europeană. Cele mai mari ponderi de acces la Internet s-au consemnat în Luxemburg și Olanda (99%), peste pragul de 95% fiind situate Finlanda, Irlanda, Danemarca, Spania și Austria. România este menționată printre statele cu cea mai rapidă ascensiune în clasament (trei poziții recuperate în ultimii cinci ani și un progres notabil față de anul 2016 – când eram la doar 72% – sau 2012, când figuram penultimii, cu doar 54%, scrie Curs de Guvernare.

România a atins vârful valului 5 al epidemiei Covid – studiu al Universității Babeș-Bolyai. România a ajuns în vârful valului 5 al epidemiei de Covid-19 și urmează în perioada imediat următoare o perioadă de stagnare sau chiar o scădere ușoară a numărului de cazuri zilnice, conform unui studiu al Facultății de Științe Economice și Gestionarea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj. „Am ajuns în vârful valului 5! Modelul nostru de previziune estimează că în cursul acestei săptămâni va începe o stagnare sau chiar o ușoară scădere a numărului de cazuri noi pe zi”, anunță cercetătorii de la UBB pe pagina de Facebook a proiectului. Proiectul ”Covid – 19 – Romanian Economic Impact Monitor. Impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei din România: date, analize și previziuni”, urmărește să arate o ”imagine comprehensivă, actualizată în timp real a situației economiei românești”, potrivit Curs de Guvernare.