Inflația a urcat în decembrie la 8,4%, potrivit anunțului transmis luni dimineața de Institutul Național de Statistică, lovind toate segmentele economiei: pe producători și consumatori deopotrivă. E drept, majoritatea producătorilor nu au încotro și transmit creșterile de costuri în prețuri, pentru a-și conserva profiturile. Consumatorii, aflându-se la capătul lanțului economic, resimt cel mai puternic inflația. Creșterea prețurilor în sine nu este principala problemă a inflației, explică un profesor de finanțe de la Universitatea Carnegie Mellon; principala problemă este că, pe măsură ce unele prețuri cresc mai mult decât altele, companiile și consumatorii își modifică modul în care consumă, ceea ce poate afecta economia în ansamblu.
Reamintim că ținta BNR este 2,5% (+/- 1 p.p.).
Costul inflației pentru o familie medie din România (doi adulți și un adolescent) este de circa 250 de lei lunar, fiind evident diferit în cazul în care familia e compusă din șomeri, salariați sau pensionari. În cazul unei familii de salariați, costurile urcă la aproape 300 de lei (pentru același coș de produse), inflația ”costând”diferit în mediul urban și cel rural, arată calculele HotNews pe baza datelor furnizate de INS.
În ianuarie, cel mai mult s-au scumpit gazele, uleiul, cartofii și combustibilii, arată INS.
Evoluția prețurilor din ianuarie 2022 față de ianuarie 2021 (click pentru a mări imaginea):
Ce fac unele firme pentru a se proteja de inflație
Inflația își face de cap peste tot în lume, nu doar în România, iar căile prin care firmele încearcă să se apere sunt din cele mai diverse: în SUA, unele restaurante adaugă noi ”taxe” (inclusiv o taxă ”Covid-19” de 3% din valoarea bonului) ca răspuns la creșterea costurilor cu alimentele, patronii de restaurante spunând că acestea sunt necesare pentru a-și putea păstra personalul. Alte firme taxează montarea de echipamente (care fuseseră gratuite până acum).
Unele parcuri Disney World au renunțat la autobuzele gratuite care preluau clienții de la aeroporturi, lăsându-și oaspeții să își plătească singuri transportul.
Alte restaurante și-au ”ajustat” porțiile pentru a păstra același preț: oferă porții mai mici altfel spus, pentru aceiași bani.
E drept, la presiunile venite din partea consumatorilor, alte firme au renunțat la taxarea suplimentară a clienților. O companie americană de transport aerian a retras o taxă de 2 dolari, după ce consumatorii s-au plâns că ar fi nelegală.
Unele dintre hotelurile care operau sub brandul Marriott International Inc. au perceput o „taxă de sustenabilitate” de aproximativ 5 dolari pe noapte, dar a fost nevoită să renunțe la ea acum câteva săptămâni, declarând că „înțelegem că, deși credem în comportamentul responsabil față de mediu, nu tuturor le pasă de sănătatea planetei noastre”.
Alți producători de alimente și-ai redus cantitățile de produs ambalat, menținând însă prețurile (shrinkflation).
Companiile au devenit mai sofisticate și folosesc mai multe tactici pentru a-și proteja profitabilitatea; printre acestea sunt împuținarea ofertelor de reduceri, crearea de noi produse mult mai scumpe ș.a.
Producătorul de oreo Mondelez International Inc. a crescut prețurile cu o medie de 6% până la 7% în SUA luna trecută, dar nu a fost suficient pentru a compensa costurile mai mari, a spus compania. Așa că Mondelez a introdus noi dimensiuni și noi arome, care costă cu 10 cenți mai mult, chiar dacă noile produse vin într-un ambalaj mai mic. (sursa informații: Wall-Street Journal)
4
2
