​Reacțiile vecinilor Ucrainei la criza cu Rusia ● Afacerea testelor de salivă pentru elevi ● Presiunile mafiei asupra jurnaliștilor români ● În numele fiului. Ipoteza integrală despre cartea de negăsit a ministrului Grindeanu ● În lupta cu Putin, SUA îi dezvăluie repetat fiecare mișcare posibilă ● Viața socială și ritualul cafelei ● Putin a alocat 500 de miliarde $ pentru război ● Ungaria a extins cu încă trei luni perioada de plafonare a prețurilor la carburanți ● PSD, PNL și UDMR nu renunță la sinecuri: „Nu ai bani să crești salariile profesorilor, dar menții indemnizații pentru niște oameni care nu produc” ● Economist: Urmează valul 3 de scumpiri ● "Suntem sub un șoc inflaționist. Populația nu poate fi lăsată la cheremul producătorilor din energie" ● Scumpirea energiei este utilă statului, plouă cu bani la buget ● Vacanțele sunt mai scumpe cu până la 20% în 2022 ● Putin are nevoie de URSS-ul respectat și temut din anii ’50 ● Bateriile solid-state: ultimul obstacol? ● Gaze naturale și energie nucleară: 8 răspunsuri despre o așa-zisă victorie românească la Bruxelles

Bani de investițiiFoto: Dreamstime.com

​Reacțiile vecinilor Ucrainei la criza cu Rusia. Polonia este pregătită să primească „refugiați adevărați”. Ungaria consideră cerințele lui Putin rezonabile. Slovacia adoptă un tratat cu SUA. Moldova și Belarus: singurii vecini care nu fac parte din NATO.

Cele două țări din vecinătatea Ucrainei care nu sunt membre NATO au avut reacții complet opuse la tensiunile cu Rusia.

Fiind aliați apropiați, Belarus împreună cu Rusia, au lansat 10 zile de exerciții militare comune pe care NATO le-a descris ca fiind cea mai mare desfășurare militară a Rusiei în fosta republică sovietică de la sfârșitul Războiului Rece încoace.

SUA susțin că aproximativ 30.000 de militari ruși iau parte la exercițiile din Belarus, deși Moscova și Minsk nu au dezvăluit un număr exact de participanți.

În Moldova însă, în contextul crizei din Ucraina, președinta Maia Sandu a îndemnat la solidaritate, subliniind faptul că „Pentru Republica Moldova, pacea și stabilitatea în regiune sunt foarte importante”, scrie Europa Liberă.

Afacerea testelor de salivă pentru elevi. O singură firmă a primit contracte de peste 180 de milioane de lei. Statul român a dat drumul, la sfârșitul anului trecut, la o afacere de 1 miliard de lei – teste de salivă pentru elevi, cumpărate prin sistemul de achiziții centralizate. Până acum au fost achiziționate aproape 35 de milioane de astfel de teste și au fost contractate alte 18 milioane. Mai mult de jumătate dintre ele au fost sau vor fi aduse de o firmă a cărei cifră de afaceri a crescut în pandemie de 8 ori, din mii de contracte pe bani publici. Și alte firme implicate în afacerea cu testele elevilor au istoric de contracte cu bani publici. Buletin de București a obținut lista completă a contractelor încheiate până acum, a plăților făcute și a disfuncționalităților apărute.

Procedura de achiziție a testelor de salivă a implicat două instituții ale statului român. Oficiul Național de Achiziții Centralizate s-a ocupat de licitații și încheierea unor contracte cadru. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență semnează contractele subsecvente, recepționează testele și le distribuie în teritoriu, și face plățile pe baza proceselor verbale de recepție calitativă și cantitativă., scrie Buletin de București.

Presiunile mafiei asupra jurnaliștilor români. Primarul din Iași este implicat în 5 dosare de corupție: în unul este trimis în judecată, în al doilea, DNA i-a dat concediu forțat, iar în alte trei faptele sunt încă în investigare.

Gabriel Gachi, editor coordonator al ReporterIS, publicație inclusă în rețeaua PressHUB, și echipa sa de jurnaliști sunt cei care l-au dezvăluit pe Mihai Chirica așa cum este. Încă de acum 6-7 ani.

De altfel, ancheta DNA a pornit de la o investigație de presă a ReporterIS. Am discutat, la interviurile PressHUB, despre cât de greu este pentru un jurnalist să lupte cu un primar care controlează orașul și care este mână în mână cu mafia locală.Citește interviul pe PressHub.

În numele fiului. Ipoteza integrală despre cartea de negăsit a ministrului Grindeanu. Cartea pe care Sorin Grindeanu, viceprim-ministru și ministru al Transporturilor, pretinde să o fi scris rămâne de negăsit. Am descoperit însă că tatăl său, profesorul de matematică Nicolae Grindeanu, a scris o lucrare de doctorat din același domeniu al analizei matematice, ca și presupusa carte a fiului său. Uzanțele academice recomandă publicarea cercetărilor făcute în școlile doctorale. Doctoratul lui Grindeanu-tatăl nu a fost publicat nicăieri. Singurul care poate face lumină în aceste detalii este vice prim-ministrul Grindeanu, care trebuie să își facă publică cartea. Doar că, între timp, el a șters din CV toate cărțile publicate. În noul CV, disponibil pe site-ul ministerului Transporturilor, nu se mai face nicio referire la niciuna din cele trei cărți al căror autor discutabil este, potrivit PressOne.

Războiul informațiilor în criza din Ucraina: în lupta cu Putin, SUA îi dezvăluie repetat fiecare mișcare posibilă. Scopul acestei neobișnuite campanii de dezvăluiri este de a amâna posibila invazie, de a-l face pe liderul de la Kremlin să regândească costurile politice, economice și umane ale unei astfel de acțiuni militare sau de a-i îngreuna capacitatea de a justifica războiul, spun experții citați de New York Times. În ultimele săptămâni, administrația Biden a detaliat mișcările forțelor speciale ruse în apropierea granițelor ucrainene, a expus un plan al Moscovei de a fabrica un pretext pentru o invazie, a descris destul de amănunțit planurile de război, a avertizat cu privire la costurile umane dramatice ale invaziei și a sugerat că unii ofițeri ruși au îndoieli cu privire la intențiile lui Putin. Apoi, vineri, consilierul lui Joe Biden pentru Securitate Națională, Jake Sullivan, a anunțat că există semne credibile privind o invazie iminentă. Alți oficiali au explicat sub acoperirea anonimatului că anunțul a fost generat de noi informații care sugerează că atacul ar putea avea loc chiar miercuri, deși la nivel oficial, această clarificare foarte exactă a fost respinsă, scrie Libertatea.

Viața socială și ritualul cafelei. (Un fragment din spectaculosul volum colectiv de istorie „Lux, modă și alte bagatele politicești în Europa de Sud-Est, în secolele XVI–XIX”.) În filele care precedă Letopisețul Țării Moldovei, cunoscute sub titlul O samă de cuvinte, cronicarul Ion Neculce ne povestește o istorioară amuzantă despre „prima întâlnire” a unui moldovean cu cafeaua. Potrivit lui Neculce, întâmplarea s-a petrecut în 1504, când logofătul Ioan Tăutu a sosit la Înalta Poartă cu solie, ca să închine țara turcilor și să plătească tribut. La palatul Topkapı s-au desfășurat o suită de ceremonii complicate: boierul moldovean a fost dus în cea de-a doua curte, unde i s-au scos încălțările și a fost așezat la masă alături de marele vizir. Tratația era încărcată de semnificații politice, căci prin acceptarea ospitalității sultanului logofătul Tăutu accepta implicit și autoritatea acestuia. La finalul mesei, un servitor a adus o ceașcă cu o băutură neagră și aburindă, oferind-o boierului. Neștiind cum să procedeze și nevrând să-și jignească gazdele, Tăutu a ridicat ceașca, a închinat în cinstea sultanului și a vizirului, după care a sorbit toată cafeaua fierbinte, scrie Biblioteca Exploratorilor.

Să vorbim puțin și despre Jules Verne.Cine a fost el și ce a scris la viața lui nu are rost să mai reiau eu, că asta știe toată lumea. Am ales, în schimb, să povestesc astăzi despre câteva aspecte mai puțin cunoscute din existența sa, precum și despre un roman pierdut al său.

Puțini știu că Jules Verne a avut o relație extrem de conflictuală cu taică`său, un avocat de succes din Nantes. Omul avea o fixație, să îl facă pe fiu`său tot avocat, așa că l-a forțat să urmeze dreptul. A absolvit el, dar e rămas cu o repulsie față de drept, dar și cu o mică depresie, de nu s-a mai atins în viața lui de așa ceva. Prin urmare, a început să scrie. Inițial, scria piese de teatru. Cum nu câștiga mai nimic din asta, a mai lucrat și ca broker. A făcut-o și ca să se poată însura, căci familia soției sale nu vedea deloc cu ochi buni tentativele sale în dramaturgie.

A fost un individ extrem de bolnăvicios și nici azi nu se știe exact câte afecțiuni a avut. Una dintre ele, cea mai bizară, se manifesta periodic cu o paralizie a feței. Iar medicii, la vremea aia, îl tratau cu șocuri electrice. A fost șchiop, căci un nepot cu grave probleme mentale l-a împușcat în picior. A suferit tot timpul de dureri abdominale acute și toată viața s-a chinuit cu diete care să îi atenueze crizele. În ultimii săi ani era aproape orb, scrie Mica Doză de Cultură Generală.

Putin a alocat 500 de miliarde $ pentru război. Putin nu pare să fie descurajat de amenințarea repetată a președintelui Joe Biden cu sancțiuni fără precedent, dacă Rusia va merge mai departe cu invazia. Ambasadorul Rusiei în Suedia, Viktor Tatarințev, a spus-o pe șleau că președintele „nu dă niciun rahat pe toate sancțiunile lor”.

Putin se crede îndreptățit să facă această „demonstrație de forță”, nu doar campania militară împotriva Ucrainei, dar și asigurarea Siriei, pentru a menține economia rusă pe linia de plutire pe fondul sancțiunilor americane și europene.

Surse de informații americane raportează că Kremlinul a alocat 500 de miliarde de dolari pentru costurile unui război împotriva Ucrainei și contează pe China pentru sprijin pentru a rezista sancțiunilor occidentale, potrivit Debkafile, potrivit Newsweek.

Ungaria a extins cu încă trei luni perioada de plafonare a prețurilor la carburanți. Ungaria extinde plafonarea prețurilor carburanților pentru încă trei luni, a declarat sâmbătă premierul Viktor Orban, aceasta fiind cea mai recentă măsură anti-inflație anunțată de guvernul său înaintea alegerilor din 3 aprilie, potrivit Reuters. Confruntat cu o creștere a prețurilor, care ar putea împinge inflația la cel mai înalt nivel din 2008 încoace, guvernul lui Orban a redus costul alimentelor de bază în februarie, extinzând plafoanele deja existente la prețul energiei, combustibilului și împrumuturilor ipotecare. „Plafonul de preț a funcționat, prin urmare îl prelungim pentru încă trei luni”, a spus Orban.

Aceasta înseamnă că reglementarea care limitează prețurile de vânzare cu amănuntul a combustibilului la 480 de forinți (1,53 USD sau 1,35 EUR) pe litru, care trebuia să expire săptămâna viitoare, va rămâne în vigoare până pe 15 mai, deci după momentul alegerilor. Când a fost impusă, prețurile în piață erau în apropierea nivelului de 500 de forinți, scrie Economica.

PSD, PNL și UDMR nu renunță la sinecuri: „Nu ai bani să crești salariile profesorilor, dar menții indemnizații pentru niște oameni care nu produc”. PSD, PNL și UDMR au respins propunerea de tăiere a indemnizațiilor de ședință pentru membrii Consiliilor Consultative ala AJOFM. Și în acest moment este greu de spus care e realmente rolul și performanța celor care fac parte din aceste consilii, de vreme ce ele nu produc rapoarte de activitate și singura lor formă de eficiență este un proces verbal de ședință.

Pollyanna Hangan, deputat USR, a venit cu inițiativa de a se tăia indemnizațiile de ședință în cazul Consiliilor Consultative ale AJOFM, despre care nu prea se știe ce produc, în afara unor întâlniri lunare, care nu sunt însoțite de concluzii sau rapoarte. Având în vedere situația economică din ce în ce mai dificilă, inițiatoarea proiectului s-a gândit că indemnizațiile aferente acestor ședințe ar trebui tăiate și, astfel, s-ar economisi bani pentru alte tipuri de cheltuieli.

Surpriză, însă! Senatorii PSD, PNL și UDMR au votat împotriva inițiativei legislative a USR de tăiere a indemnizațiilor de ședință ale Consiliilor Consultative ale AJOFM, cu toate că aceasta avea raport favorabil de la Comisia de Muncă, Familie și Protecție socială, scrie Investigatoria.

Economist: Urmează valul 3 de scumpiri. Economistul Dragoş Cabat a explicat pentru „Adevărul” că aceste scumpiri au avut două cauze principale. „În primul rând, aceste scumpiri au drept cauza faptul că uşor-uşor ieşim din pandemie. Iar în comparaţie cu perioadele de lockdown de anul trecut începe să crească şi consumul. Doar că acest consum creşte mai repede decât poate face faţă oferta, producţia şi distribuţia produselor fiind puternic afectată de criza cipurilor şi de transport. Cererea mare şi rapidă a consumului a dus la creşterea accelerată a preţurilor”, a explicat economistul. Pe de altă parte, spune acesta, creşterea preţurilor gazelor naturale are drept cauza îngrijorarea privind schimbările climatice. „La gaze (scumpirea – n. red.) e din cauza îngrijorărilor privind schimbările climatice, îngrijorări care s-au suprapus peste efectele pandemiei. Se renunţă la anumite tipuri de energie şi se promovează altele, inclusiv mixurile de energie verde plus energia fosilă, care devine din ce în ce mai scumpă din cauza preţurilor certificatelor verzi. Aceasta este a doua cauză principală a scumpirilor înregistrate în ultimul an în România”, a explicat Dragoş Cabat, pentru Adevărul.

Campioni europeni (prea) detașați ai creșterii consumului: până și PIB rămâne în urmă. România s-a plasat la finalul anului trecut detașat pe prima poziție în UE la creșterea consumului măsurată prin indicele vânzărilor de retail ajustat după calendar și sezonier. Valoarea de 163,6% calculată de Eurostat pe decembrie 2021 în raport cu anul de referință 2015, este semnificativ mai mare față de cele consemnate de Lituania (149,9%), Slovenia (149,2%) și Polonia (145,9%).

Pentru referință, menționăm că media de creștere a cifrei de afaceri din comerțul pentru populație la nivelul Uniunii în ultimii șase ani a fost de doar 15,7% iar cea din Zona Euro de 12,8%. La nivelul regiunii din care facem parte, țările din proximitate precum Ungaria (+32,8%) și Bulgaria (+26,6%) sau Croația (+23,4%) au fost mult mai „cumpătate” în raport cu noi, scrie cursdeguvernare.ro.

Problema de infrastructură electrică pentru 130 de mil. mașini electrice în 2035. Pentru alimentarea a 130 de milioane de autovehicule electrice, estimarea corespunzătoare anului 2035, vor fi necesare 65 de milioane de puncte de încărcare, importanța operatorilor de distribuție și a capacității energetice fiind critice – conform unui studiu realizat de EY şi Asociaţia industriei europene de energie – Eurelectric.

Unul din cinci autovehicule vândute anul trecut în Europa a fost electric, însă accelerarea înlocuirii autoturismelor pe bază de combustibili fosili depinde de infrastructura de alimentare, care să permită încărcarea rapidă şi eficientă.

De la aproximativ cinci milioane de autoturisme, vehicule comerciale uşoare şi vehicule grele în prezent piața urmează să crească la 130 de milioane de vehicule electrice până în 2035, potrivit Curs de Guvernare.

"Suntem sub un șoc inflaționist. Populația nu poate fi lăsată la cheremul producătorilor din energie". "Suntem sub un șoc inflaționist puternic determinat de un șoc al scumpirii electricității, gazelor naturale, combustibililor. Acest șoc trebuie oprit", spune consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. 80% din inflația actuală, explică el, este cauzată de inflația mondială care are la bază criza energetică așa că, pe plan intern, prea multe lucruri nu pot fi făcute. Printre cele care pot fi făcute Adrian Vasilescu enumeră măsurile de sprijin pentru populație și introducerea de reguli pe piața energiei în așa fel încât consumatorii "să nu mai fie la cheremul producătorilor". El arată cu degetul înspre profiturile uriașe făcute inclusiv de producătorii al căror acționar majoritar este statul, "stat care și-a luat partea din profituri". Consiliul Concurenței ar trebui să fie "prezent puternic pe această piață în care, în opinia mea, concurența la această oră nu este tocmai loială", declară consilierul guvernatorului BNR, citat de RFI.

Scumpirea energiei este utilă statului, plouă cu bani la buget. Abia astăzi am auzit o veste bună. Sunt surprins de lejeritatea cu care decidenții politici vehiculează așa-numite soluții de combatere a inflației. Parcă suntem în talcioc. Ne-au înconjurat și ne asasinează cu oferte. Unii vând ciorapi de lână, alții vând papuci.

Nu există pic de respect pentru știință. Nu există pic de respect pentru cetățean. Sunt avansate propuneri fără argumente, fără a se prezenta impactul. Unii vor creșterea salariilor, alții vor reduceri de taxe. Culmea, chiar un economist care a studiat în Statele Unite ale Americii, deci de la care ar fi trebui să avem pretenții că ține ștacheta discursului politic sus, a venit cu ideea reducerii contribuțiilor sociale (CAS). Între timp, în ceea ce-l privește ștacheta a coborât jos de tot, așa că nu mă mai miră nimic, arată Project-e.ro.

În România vacanțele sunt mai scumpe cu până la 20% în 2022. Cea mai mare modificare apărută în turism în ultimii doi ani e reprezentată de blocarea anumitor destinații din cauza pandemiei. Din același motiv, industria turismului a pierdut multe miliarde de euro în acești doi ani și multe entități, fie agenții de turism, hoteluri sau stațiuni au fost aproape de faliment, în ciuda suportului oferit de state. Vacanțele s-au scumpit cu până la 20% în România, iar incoming-ul este tot la pământ.

„În toată această perioadă, tour operatorii au oferit turiștilor vacanțe în locurile unde s-a putut călători. Relaxările și deschiderile pentru turism ale țărilor au influențat foarte mult traficul turistic. De exemplu, Bulgaria a anunțat în iunie 2021 că turiștii români vor putea să vină fără nicio restricție în timpul sesonului estival. A fost o decizie care a dus la creșterea traficului turiștilor români spre Bulgaria cu 30%-35%”, spune, pentru Economedia, Alin Burcea, CEO-ul touroperatorului Paralela 45.

De altfel, măsurile luate contra pandemiei de coronavirus, dar și pierderile din această perioadă au determinat scumpirea vacanțelor. Potrivit lui Alin Burcea, în România acestea s-au scumpit cu 5%-20%, inclusiv din cauza creșterii prețurilor la gaze și curent electric, scrie Economedia.

Putin are nevoie de URSS-ul respectat și temut din anii ’50. În 1939, populația URSS era 168 milioane. SUA aveau 130 milioane. În 1985, URSS ajunsese la 272 milioane. SUA la 238 milioane. Avantajul crescuse de la 30 milioane la 34 milioane în ciuda pierderilor mari din Al Doilea Război Mondial. Și era consistent. Acum, tot fostul URSS, inclusiv țările baltice, au 289 milioane. SUA a trecut la 331 milioane.

O refacere magică și instantanee a URSS tot ar produce cam 2/3 din populația UE și o populație mai mică decât populația SUA. URSS refăcut ar avea 2,9% din PIB-ul global, cam cât Marea Britanie sau Franța, dar sub Germania.

(Oamenii și PIB-ul au relevanța lor, dar țara rezultată e de fapt stearpă, un animal relativ mare cu un creier simplu. În niciun domeniu de evoluție economică sau tehnologică Rusia nu e pe unul din primele locuri, scrie Barbu Mateescu în PressHub.ro.

Bateriile solid-state: ultimul obstacol? Bateriile solid-state se încarcă în 10 minute și oferă autonomii de peste 800 de kilometri. Numărul scăzut de cicluri de încărcare împiedică introducerea acestora pe mașini electrice, însă cercetătorii speră să depășească în timp și acest ultim obstacol. Începând din toamna anului trecut, au năvălit pe străzile patriei ca ciupercile după ploaie. Le-ai văzut deja prin toată țara, indiferent de localitatea în care locuiești, întrucât au fost cumpărate deja de peste 3.000 de români, potrivit datelor APIA valabile până în decembrie 2021.

La fel ca orice alt subiect la modă în România, Dacia Spring a împărțit țara în două. Pentru că, pentru fiecare om care apreciază Spring-ul dintr-un motiv sau altul, găsești cel puțin unul care să se plângă că Spring-ul ocupă inutil stațiile rapide pentru că oricum se încarcă cu numai 30 kW sau că nu poți ajunge nici măcar la Ploiești din cauza autonomiei scăzute.

Chiar dacă nu-mi face mare plăcere să recunosc, într-un anumit fel, criticii de serviciu chiar au dreptate. Dar în realitate ei nu au făcut altceva decât să scoată în evidență o serie de probleme pe care le au de fapt toate mașinile electrice de pe piață, indiferent de marcă, model sau segment, scrie AutoCritica.

Gaze naturale și energie nucleară | 8 răspunsuri despre o așa-zisă victorie românească la Bruxelles. Comisia Europeană a adoptat, la începutul lunii februarie, controversatul act care include centralele nucleare și cele care folosesc gaze naturale în taxonomia UE privind clima, adică pe lista investițiilor industriale considerate sustenabile sau „verzi”. Nu înseamnă că gazul natural a fost vopsit verde, ci că există un cadru european care încurajează investițiile în proiecte cu gaz natural, văzut drept o resursă de tranziție pentru un număr limitat de ani.

Decizia, care are mize economice foarte mari, a venit după luni bune de negocieri aprinse la nivel european, timp în care statele au încercat să se coalizeze cu alți membri UE cu aceleași interese și viziuni privind viitorul energetic. S-au format două tabere mari: cea pro-gaze, condusă de Germania, cea pro-nuclear, condusă de Franța.

Deși, în aparență, pare să mulțumească pe toată lumea, actul adoptat de executivul european a reușit să supere pe foarte mulți, chiar și pe cei care par câștigătorii marelui efort de lobby din ultimul an, scrie Panorama.