​În plină criză de securitate în regiune, STB trebuie să cumpere 40 de tramvaie din Federația Rusă ● Lista propunerilor surprinzătoare de rezolvare a crizei energetice ● Ucrainenii fac cozi la bancomate, se pregătesc să plece ● Un dezvoltator face apartamente fără autorizație într-o fostă hală din Iași. Primăria habar n-are ● România, 2022: Exportăm grâu și importăm făină, iar de Paște mâncăm ouă poloneze ● Frigul, a doua cauză după Covid-19, care a închis școlile ● Portretul românului care crede în Putin ● Rusia abia a început marșul spre granița României: testul lui Putin față de Occident ● Despre Napoleon Bonaparte. Acum doar geografia și Ucraina anti-rusă mai apără Moldova de Putin ● Reducerea TVA la 5% ar determina o creştere a preţului mediu al gazelor cu 94% ● Acciza la carburanți, redusă la jumătate. Economist: „Bugetul de stat nu suportă nicio lună, nicio zi” ● Reîncarnarea bateriilor.

Bani de investițiiFoto: Dreamstime.com

​În plină criză de securitate în regiune, STB trebuie să cumpere 40 de tramvaie din Federația Rusă. Societatea de Transport București va trebui să achiziționeze, prin intermediul unor societăți ale afaceristului Gruia Stoica, 40 de tramvaie de proveniență rusească pentru 300 milioane lei fără TVA, în plină criză de securitate regională, după ce Curtea de Apel București a respins anularea licitației iar Judecătoria Sectorului 1 încuviințat executarea silită.

Cum s-a ajuns aici: STB a lansat pe 25 septembrie 2019, în timpul mandatului de primar al Gabrielei Firea, o procedură pentru achiziția a 40 de tramvaie din gama de 18 metri, cu posibilitate de achiziție a încă 60, scopul declarat fiind de a înlocui tramvaiele Tatra T4R, produse în anii ’70.

Contractul a fost câștigat de Asocierea Electroputere VFU Pașcani – Reloc Craiova (grupul Grampet), după ce la licitație a mai participat doar o asociere condusă de Astra Vagoane, companie cu care Grampet are relații comerciale. Victoria Grampet a stârnit numeroase semne de întrebare, în condițiile în care grupul are zero experiență în producția de tramvaie. Singura tangență cu domeniul a avut-o VFU Pașcani, care a modernizat în total 17 tramvaie: 16 tramvaie GT4 Armonia pentru Timișoara și un tramvai GT4 M pentru municipiul Iași, scrie Mainnews.ro.

Lista propunerilor surprinzătoare de rezolvare a crizei energetice. Comitetul interministerial pentru energie condus de premierul Ciucă a primit mai multe propuneri, de la companii, sindicate, asociații patronale, în contextul viitoarelor decizii pe care le va lua pentru atenuarea efectelor crizei energiei. Vi le prezentăm pe cele considerate de noi inedite.

În contextul în care se apropie data de 1 aprilie, moment de la care mecanismele de protecție de genul plafonării prețurilor la energie și gaze și compensarea facturilor vor înceta pe legea actuală, Guvernul se pregătește să emită noi reglementări. Oficial, nu au fost prezentate, cel mai probabil le vom vedea finalizate săptămâna viitoare, și până acum am auzit doar dorințe ale diverșilor politicieni din coaliție: reducerea TVA la 5% la energie și gaze, sau re-reglementarea prețurilor, sau continuarea actualelor scheme de sprijin, sau/și regândirea regulilor de funcționare ale pieței de energie, etc.

Înainte de a lua deciziile finale, proaspătul Comitet Interministerial pentru Energie, condus de premierul Ciucă, a avut discuții cu mai mulți actori implicați: companiile din sector (furnizare, distribuție, producere de energie și gaze), asociații patronale, sindicate.

Am reușit să obținem, de la surse apropiate discuțiilor, propunerile făcute de mai mulți actori implicați. Mai departe, am ales să prezentăm o parte dintre ele, singurul criteriu ales de noi fiind ineditul lor. Năstrușnice, inaplicabile, populiste, sau, dimpotrivă, corecte și oportune – aprecierea este la latitudinea dvs. Vi le prezentăm în continuare,scrie Economica.net.

Ucrainenii fac cozi la bancomate, se pregătesc să plece. După anunțul lui Vladimir Putin, jurnalistul Mircea Barbu a ajuns într-unul dintre punctele fierbinți ale conflictului, în estul Ucrainei, pe malul Mării Azov, la 15 kilometri de limita noii Republici Donețk.

Trenul de noapte de la Kiev la Mariupol este aproape gol. Singurii călători, o mână de jurnaliști care se îndreptă spre soare-răsare stârnesc mirarea controlorilor. Una dintre definițiile presei, netriumfalistă, dar amuzantă, sună așa: „Când vezi o mie de oameni fugind într-o direcție și câțiva avansând invers, spre locul de unde se fuge, aceștia sunt ziariști”. În zori de zi, cu câțiva zeci de kilometri înainte de capătul nostru de drum, unul dintre bărbați mi-a adus un ceai și mi-a spus „noroc” în rusă. Indiferent de ce parte se situează oamenii, ei vor ca jurnaliștii să fie prezenți și să relateze ce se întâmplă la Mariupol. Am coborât la Mariupol într-o gară aproape pustie, într-o mare de ceață. Prima întrebare a taximetristului: „Ce cauți aici?”. Corespondentul Libertatea, din Mariupol, la 15 km de zona ocupată de armata rusă: Ucrainenii fac cozi la bancomate, se pregătesc să plece Una dintre piețele din Mauriupol. Este complet pustie La mall, oamenii stau la cozi în fața bancomatelor. L-am întâlnit pe Iura, un avocat din Odesa, care încearcă să scoată cât mai mulți bani din cont. Lupta între precipitarea lui și celebra reținere a sistemului bancar pare și mai disproporționată acum, scrie Libertatea.

Un dezvoltator face apartamente fără autorizație într-o fostă hală din Iași. Primăria habar n-are. Dezvoltatorul imobiliar Gabi Valentin Rădeanu (47 de ani) transformă o hală de producție cofetărie-patiserie în apartamente, fără a avea autorizație de construire.

Poliția Locală l-a amendat și a cerut sistarea lucrărilor, Primăria l-a dat în judecată pentru desființarea construcțiilor neautorizate, dar Rădeanu continuă să își vadă de treabă. „Parterul și etajul 1 sunt 90% finalizate. Astăzi punem parchetul la parter”, a declarat el unui jurnalist REPORTER DE IAȘI care a pretins că e un potențial cumpărător. Sunat după câteva minute de ziarist, care și-a declinat adevărata identitate, Rădeanu a dat în bâlbâială. A admis că n-are autorizație de construire, apoi a închis, brusc, telefonul.

Totul se întâmplă în centrul Iașului, fără nici o reacție din partea Primăriei și a Poliției Locale.

Blocul pe care-l amenajează Rădeanu se află lângă Pasarela Octav Băncilă, lipit de Catedrala „Sf. Anton de Padova”, scrie ReporterIS.

România, 2022: Exportăm grâu și importăm făină, iar de Paște mâncăm ouă poloneze. România și-a neglijat industria producătoare de alimente și s-a întors, la acest capitol, în urmă cu aproape 100 de ani, când exporta resurse brute și importa produse finite, potrivit lui Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică (INS).

Problema deficitului comercial se manifestă însă în majoritatea industriilor românești, exceptând-o pe cea auto, iar antreprenorii români ar trebui să se uite înspre bulgari, care sunt cei mai mari exportatori de case de marcat la nivel mondial, dar și spre polonezi, care sunt pe locul doi global printre cei mai mari exportatori de mere, a spus și Liviu Rogojinaru, consilier al ministrului Antreprenoriatului și Turismului.

„Facem aceeași observație pe care o făceau marii economiști ai României din anii 1930 privind crudul adevăr legat de comerțul exterior al țării noastre. Ca atunci, și acum exportăm grâu și importăm făină, în condițiile în care am avut o industrie a morăritului suficient de puternică pentru a acoperi necesarul nostru”, s-a plâns Vladimir Alexandrescu, la conferința Forumul Diplomației Economice și al Exportatorilor, scrie Wall-Street.ro

Frigul, a doua cauză după Covid-19, care a închis școlile. În Timișoara, elevii așteaptă primăvara ca să revină din online în bănci. La începutul lunii februarie, peste 10.000 de copii din Timișoara au fost nevoiți să facă din nou şcoală online. De data aceasta, nu pandemia de COVID-19 a pus lacătul pe sălile de curs, ci frigul din unitățile de învățământ. Începând cu toamna trecută, alte școli din Hunedoara, Giurgiu și Suceava au trimis copiii acasă. Școala 9 a urmărit situația din Timișoara, care de altfel în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii, dar și în ce măsură criza energiei și termoficării devine o problemă la nivel național. Mai multe școli din județele Hunedoara, Suceava, Giurgiu și Timiș au rămas fără căldură încă de la finalul lui 2021. În Deva, s-a întâmplat după oprirea Termocentralei Mintia. Autoritățile locale au promis că problema va fi rezolvată înainte de luna octombrie, însă la o singură unitate de învățământ s-a reușit, până în acel moment, să se monteze centrale pe gaz, scrie ziardehunedoara.ro. La celelalte școli, lucrările la sistemele de încălzire sunt în curs și abia anul acesta vor fi finalizate.

Criza energetică a lovit puternic și școlile din municipiul Giurgiu. La sfârșitul lunii decembrie, primarul Adrian Anghelescu anunța sistarea livrării agentului termic, din cauza lipsei banilor, și închiderea unităților de învățământ. Drept consecință, din 3 ianuarie, elevii de gimnaziu și de liceu au fost nevoiți să se întoarcă la cursurile online, scrie Școala9.

Portretul românului care crede în Putin. Conform INSCOP, unul din puținele institute de sondare a opiniei publice care arată interes față de subiect, ponderea românilor care au încredere mare sau foarte mare în Putin oscilează, de un deceniu, între 19% și 23%. Însă doar jumătate din aceștia (adică 10,4% din românii aflați în țară) consideră că România ar trebui să-și schimbe aliniamentul politic și diplomatic, re-orientându-se către Est.

Diferența e atât semnificativă numeric, cât și calitativ. Poți avea încredere că Putin nu este un scelerat care să lanseze rachete nucleare într-un moment de furie. Sau poți să fii un om care să rezoneze cu valorile propagate de Kremlin în spațiul ideologic. Dar niciuna din aceste poziționări nu te convertește, în mod obligatoriu, într-o persoană care crede că Rusia sau China ne-ar fi prieteni buni și protectori de nădejde.

Oricum privești cifrele, susținătorii liderului de la Kremlin sunt o minoritate semnificativă, ce trebuie înțeleasă, scrie Barbu Mateescu în PressOne.

Cristian Grosu: Rusia abia a început marșul spre granița României: testul lui Putin față de Occident. ( * Să încercăm să ne închipuim unde ar fi fost Rusia astăzi dacă Occidentul ar fi condamnat comunismul cu aceeași duritate față de un regim criminal – și violent față de celelalte state – precum a făcut-o cu nazismul. Ce ar fi putut revendica azi Rusia față de statele subjugate decenii la rând? *)

Criza de securitate europeană se va întinde pe mulți ani de-acum încolo – 6-7, poate chiar 10:ce vedem acum e doar începutul unei ”negocieri diplomatice”, al unei noi reașezări care vizează lumea multipolară ce se configurează militar după ce s-au limpezit apele politice și sistemice. România e în zonă și chiar o interesează tema.

Vladimir Putin nu ne-a anunțat, luni seară, doar că va invada regiunile Donețk și Lugank – știa el bine că asta o știam cu toții, ba chiar și Ucraina era resemnată.

Dezlănțuindu-se asupra legitimității Ucrainei ca stat și insistând pe ”dreptului” Rusiei asupra Ucrainei (”nu e doar un stat vecin, e parte din istoria noastră”), țarul rus ne-a adus la cunoștință 2 lucruri esențiale:

Primul ține de filosofia Rusiei, care stă la baza actualei crize: istoria trebuie rescrisă, suveranitatea unui stat e o vorbă goală în fața tancurilor, chestiunea cu autodeterminarea sunt chestiuni vagi – dăm filmul înapoi până la Stalin și Lenin – realmente până la Stalin și Lenin, scrie Curs de Guvernare.

Despre Napoleon Bonaparte. Nu are rost să spunem aici ce fel de lider militar, strateg sau om politic a fost el. Astea sunt lucruri ultra cunoscute și nu are rost să le mai reiau și eu. Voi relata însă câteva aspecte mai puțin știute din activitatea sa. Mai precis, Bonaparte a înțeles foarte bine că visul său de a duce Franța pe locul 1 în lume nu se împlinea doar cu sabia (cu tunul în cazul său) ci, mai ales, prin intermediul științei. Da! Asta Napoleon a înțeles-o încă din secolul al XVIII-lea, iar ăștia ai noștri nu or să priceapă nici după ce vom evolua noi în altă specie.

Pentru asta, Napoleon a investit masiv în toate ramurile științei, a pus la dispoziție fonduri uriașe pentru cercetare, iar când pleca la război era însoțit de o mică armată de oameni de știință. Așa știa și ce trebuie să fure din alte țări și să aducă la el acasă. Că era vorba de artefacte străvechi, de plante, de fosile, de minerale etc., el avea oamenii potriviți cu el. Dar, dat fiind faptul că lumea științelor se rezuma la niște elite și că era foarte greu să ajungi în vârf, Napoleon s-a gândit să le ofere tuturor șansa să își aducă partea de contribuție. În plus de asta, Napoleon știa că ăia din Academie și din fruntea marilor universități erau niște decrepiți care mai rău țineau lucrurile în loc, iar funcțiile importante se dădeau pe pile, de zici că era România din ziua de azi.

Și cum a impulsionat Napoleon dezvoltarea științelor și accesul tuturor la cercetare? Foarte simplu, a încurajat dezvoltarea societăților de emulație, scrie Mica Doză de Cultură Generală.

Acum doar geografia și Ucraina anti-rusă mai apără Moldova de Putin. Republica Moldova condamnă cu fermitate recunoașterea de către Federația Rusă a regiunilor separatiste Donețk și Lugansk din Ucraina.Președintele Maia Sandu a reacționat astfel la scurt timp după semnarea decretelor prin care Vladimir Putin a recunoscut cele două entități separatiste și a dispus intrarea militarilor ruși în Ucraina.

„Acest lucru contravine în mod cert dreptului internațional. Republica Moldova rămâne ferm angajată în sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, a menționat președintele Republicii Moldova.

„Recunoașterea pune sub semnul întrebării orice perspectivă de soluționare politică a conflictului din estul Ucrainei și va avea consecințe profunde negative de durată”, se arată într-un comentariu al Ministerului moldovean de Externe. „Regretăm că Federația Rusă a ales calea încălcării principiilor și normelor dreptului internațional. Sperăm că această evoluție nu va provoca un nou val de ostilități militare la linia de contact”, se arată în reacția Ministerului de Externe, potrivit DW.

Reducerea TVA la 5% ar determina o creştere a preţului mediu al gazelor cu 94%. Reducerea TVA de la 19% la 5% ar determina o creştere a preţului mediu al gazelor cu circa 94% faţă de anul 2020, iar plafonarea marjei ar determina scumpiri de 83%, astfel că aceste măsuri nu sunt eficiente dacă nu sunt însoţite şi de altele, se arată într-o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). „În spaţiul public s-au prezentat mai multe măsuri posibile a se aplica de la 1 aprilie 2022 pentru reducerea facturilor la gaze naturale. Într-un studiu am prezentat analiza acestor măsuri pentru gazele naturale pentru că populaţia a fost de două ori păcălită de modul în care soluţiile privind criza energiei au fost prezentate „la grămadă” gaze naturale – energie electrică, fiind scoase în faţă măsurile mai ambiţioase propuse pentru energie electrică şi lăsat să se înţeleagă că acestea se vor aplica şi la gaze, fapt care nu s-a întâmplat în practică, facturile sufocând românii.”, au transmis reprezentanţii AEI. Astfel, Asociaţia a analizat efectele principalelor măsuri posibile a se aplica de la 1 aprilie pentru reducerea facturilor la gaze, scrie Adevărul.

Acciza la carburanți, redusă la jumătate. Economist: „Bugetul de stat nu suportă nicio lună, nicio zi” .

Românii ar urma să plătească mai puțin de 6 lei pe litrul de benzină și motorină, în urma reducerii cu 50% a accizei la carburanți. Specialiștii spun că, deși taxarea era mare, măsura este ciudată: „Ce luăm pe mere, dăm pe pere”.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat marți scăderea „temporară” cu 50% a accizei la combustibil. „Măsura ar reduce prețul la pompă imediat cu peste 1 leu”, a spus el.

Coaliția de guvernare a fost de acord cu măsura, așa că vor urma „discuții cu Comisia Europeană și marile companii distribuitoare de carburanți pentru ca prețurile la combustibil să fie reduse la un nivel suportabil pentru toți consumatorii, fie ei persoane fizice sau companii”, a mai spus ministrul, scrie Europa Liberă.

În condițiile în care aproape jumătate dintre angajații din construcții câștigă salarii cuprinse între 4.000 și 10.000 lei, deficitul de forță de muncă persistă. Domeniul construcțiilor a fost unul dintre puținele care au reușit să sfideze pandemia, alături de IT, Telecomunicații sau Retail. Acest sector nu numai că nu a stagnat, dar a înregistrat și creșteri pe tot parcursul primilor 2 ani de pandemie. Criza însă se vede pe alte paliere în acest domeniu, spre exemplu, în lipsa acută de forță de muncă. Doar în acest moment, sunt peste 3.200 de locuri de muncă disponibile în Construcții pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, scrie FinEco24News.

Reîncarnarea bateriilor. Producătorii caută modalități noi prin care bateriile folosite pe mașinile electrice să fie reutilizate la finalul ciclului de exploatare. Practic, o a doua șansă la viață. Cel mai recent e strâns legat de celebrul sistem de transport feroviar din Japonia.Nu cred că mai e o dilemă pentru nimeni faptul că piața auto trece printr-o transformare. Pe parcursul ultimilor ani am tot asistat la prezentările unor modele electrice, avansate din punct de vedere tehnic și mult mai eficiente. Constructorii mari și cu experiență au găsit răspunsuri pentru un public și mai numeros, iar rezultatul acestor eforturi s-a văzut și în vânzări.

Dar odată cu creșterea numărului de mașini electrice, industria se va confrunta cu o altă problemă. Cea a bateriilor uzate.

Am scris anul trecut despre Războiul emisiilor, o comparație a ce înseamnă eficiența pe întreg ciclul de viață între mașinile electrice și cele cu combustibili fosili. Și multe dintre studiile pe care le-am luat ca repere foloseau datele despre emisii până în punctul în care mașinile electrice ieșeau din uz. De ce? Pentru că încă mai sunt multe de inventat în materie de reciclarea bateriilor, scrie AutoCritica.

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României. Dărâmăm un mit? Să începem: ”Extinderea NATO spre Est a fost o eroare care a amorsat contra-ofensiva Rusiei”. La 70 de ani de la fondarea aliaței nord-atlantice, această teorie prinde tot mai mult contur: Construită pe reflecțiile unor teoreticieni ai școlii realiste a relațiilor internaționale (precum John Mearsheimer și Stephen Walt), acest discurs a devenit un argument forte pentru marota acomodării Rusiei.

Dar cum ar fi arătat Europa Centrală și de Est fără ancorarea occidentală și în absența extinderii NATO? Probabil o Ucraină avant la lettre.

Atunci, în anii 90, s-a tranșat și soarta României: Desecretizarea recentă a stenogramelor convorbirilor dintre Bill Clinton și Boris Elțin (cele mai multe reunite în fondul bibliotecii prezidențiale Clinton) dovedește că tentația rusă pentru sfere privilegiate de influență Nu dispăruse niciun moment după dezmembrarea Uniunii Sovietice, scrie intr-un text din 2019, dar care e foarte actual, Curs de Guvernare.

Popa (BNR): Opinia mea e că procesul de creştere a dobânzilor trebuie să continue. Procesul de creştere a dobânzilor trebuie să continue pentru a asigura o domolire a acestei transmisii din preţurile la energie în preţurile de bază, însă nu în paşi agresivi, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

“Problema cu inflaţia e pe partea de ofertă şi din păcate politica monetară nu poate rezolva problemele din piaţa de energie. Noi cu politica monetară îmi place să spun că nu putem crea nici petrol nici gaze naturale, nu putem face vântul să bată mai tare şi cum spunea guvernatorul Băncii Angliei nici containerele nu putem să le facem să se mişte mai repede prin port. O să vă dau câteva cifre: 8,4% inflaţia în luna ianuarie, 11,2% inflaţia prognozată pentru mijlocul anului, 9,6% inflaţia la finalul anului. (…) 80% din creşterea inflaţiei vine din piaţa de energie, 20% vine din restul. Acum, noi aceşti 80% nu-i putem controla. Foarte, foarte dificil să-i influenţăm. Şi spunem în felul următor: să încercăm să influenţăm atât de puternic pe ceilalţi 20% ar fi foarte costisitor în termeni de activitate economică. Deci să influenţăm 20% care pot fi influenţaţi ar însemna dobânzi foarte mari, ar însemna costuri economice foarte mari”, a spus Cristian Popa, la ZF Power Summit,potrivit Financial Intelligence.