România are nevoie de o reașezare a sistemului de impozitare a proprietăților, dar nu credem că un impozit suplimentar plătit de către cei care dețin mai mult de două locuințe va funcționa, susține Daniel Anghel, partener, liderul Departamentului de consultanță fiscală și juridică PWC România.
„De altfel, în trecut am avut o astfel de impozitare până în 2016, când a fost schimbată”, a spus el.
De ce a fost schimbată și de ce nu poate funcționa acum
Potrivit acestuia, a fost schimbată pe următoarele considerente:
- Avea caracteristicile unui impozit pe avere: vorbea de patrimoniu, de număr de proprietăți deținute, mașini și așa mai departe.
- Nu avem baze de date și nu existau baze de date centralizate la nivelul autorităților locale și agențiilor de cadastru.
- Nu avem un sistem de monitorizare pe bază de CNP pentru a ști exact numărul de case deținute.
Lucrurile acestea contravin propunerii făcute și nu au cum să prindă și contur.
„De altfel, conceptual, impozitele locale taxează în funcție de utilități și de infrastructură, iar baza de impozitare, anume tot ceea ce înseamnă partea de valoare de locuire pe baza căruia taxăm la acest moment are în vedere o cu totul altă paradigmă”, a explicat Daniel Anghel.
Putem vorbi, spune el, de o reașezare pe principii ale fiscalității verzi, atunci când vorbim de clădiri care au o anumită amprentă energetică sau atunci când vorbim de mașini poluante sau nepoluante.
• Aceste lucruri trebuie discutate și luate în calcul. Este cu totul altceva decât a impozita cu un impozit pe avere, nu cu o taxă locală.
Reducerea TVA la energie și alimente, precum și a accizei la carburanți
„Chiar ieri am văzut o reducere la jumătate a accizei. Aici vă spun sincer că ar trebui să ne uităm mai întâi la reglementările europene. Suntem deja la pragul minim agreat de UE și nu cred că putem să ne ducem din perspectivă legală mai jos decât suntem acum, dar asta cred că este o discuție pe care o are Ministerul de Finanțe în analiză”, a spus el.
Referindu-se la cota redusă de TVA, Anghel a afirmat: Dacă în ceea ce privește cota de energie electrică lucrurile sunt destul de simple, e permisă de directivă, în ceea ce privește reducerea cotei la alimente la zero, directiva nu permite cote mai mici de 5%.
„Au fost discuții la finalul anului trecut în cadrul ECOFIN și atunci s-a stabilit la nivelul UE că paradigma de stabilire a cotelor va avea o mai mare flexibilitate pentru guverne. Atunci s-a propus, încă nu este aprobată directiva, o reducere chiar mai mică de 5%, la zero, pentru 7 produse, alimentele fiind în listă. Urmează pe parcursul anului 2022 dar depinde și de deciziile care se vor lua la nivelul UE”, a mai afirmat el.
- Dacă se vor regăsi în preț acele reduceri, este la latitudinea companiilor. Uitându-mă la nivel global, lucrurile sunt destul de neclare din perspectiva asta în ce măsură efectele vor fi și unele pozitive.
Cota unică este susținută de mediul de afaceri
„Discutăm de revenirea la impozitul progresiv de câțiva ani, dar fără să facem o analiză serioasă. Într-adevăr, mai sunt 3 state membre, pe lângă România, care au un flat tax, cu cote diferențiate de impozitare: Estonia, Ungaria și Bulgaria. Au un astfel de sistem pe care îl aplică și România”, a afirmat Anghel.
În România, spune el, deși impozitul e de numai 10%, să nu uităm că avem și contribuții de asigurări sociale la un nivel foarte ridicat, ceea ce împinge pragul undeva spre 50% la impozitarea muncii și ne califică, ca țară, undeva în primele 10 țări ale UE din perspectiva impozitării muncii, deci foarte sus.
- Mediul de afaceri susține în continuare cota unică. Încă de la implementare a reprezentat un brand de atragere a investițiilor, atât străine cât și naționale. Nu este numai de nivelul ei, ci și de modalitatea simplă de a fi aplicată.
„La acest moment cred că ANAF nu este pregătită să schimbe paradigma pentru a răspunde unei impozitări progresive. Dacă vrem să facem acest lucru, trebuie să avem o discuție așezată cu toți factorii de decizie la masă”, a explicat el.
2
6
