Barilul de petrol Brent, de referinţă pentru piaţa europeană, ar atinge un preţ de 130 de dolari pe baril până în aprilie, în cazul extrem în care Rusia opreşte total livrările de ţiţei, arată o analiză a specialiştilor Oxford Institute for Energy Studies.
Aceasta ar însemna că preţul va rămâne între 120 şi 130 de dolari chiar şi în al treilea trimestru, iar media pentru acest an ar fi de 116 dolari pe baril.
Pentru şoferii români, acest lucru va însemna scumpiri la pompă pentru litrul de benzină şi motorină. Dacă acum preţurile se apropie de pragul de 8 lei pe litru, o astfel de cotaţie a barilului va duce cu siguranţă la preţuri mai mari de 8 lei.
Jumătate din preţul carburantului de la pompă reprezintă taxe şi accize care merg la bugetul statului. Deşi săptămâna trecută ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, avansase ideea de a reduce acciza cu 50%, acest lucru nu s-a concretizat până la urmă.
Scumpire de 4 dolari de ieri până azi
Revenind la analiza Oxford, specialiştii au şi un scenariu mai moderat, în care livrările din Rusia sunt întrerupte în proporţie de 70%. În acele condiţii, cotaţia Brent va ajunge la 122 de dolari pe baril în aprilie şi va finaliza anul la 106 dolari, media acestui an fiind de 110 dolari pe baril.
Un alt lucru interesant este că analiza Oxford a fost publicată ieri şi, de ieri până azi, preţul petrolului Brent a urcat cu nu mai puţin de 3,84 dolari, până la 116,8 dolari pe baril. Aceasta arată cât de volatilă este piaţa în acest moment.
În oricare dintre scenariile analizate de specialiştii britanici, preţul petrolui Brent anul viitor, în 2023 va fi de peste 100 de dolari pe baril, cu o medie între 102 şi 114 dolari pe baril.
Acest lucru este o veste foarte proastă pentru şoferi, întrucât arată că preţul carburanţilor la pompă nu va scădea nici anul viitor.
Ce înseamnă Rusia pentru piaţa petrolieră
Aşadar, în faţa unor astfel de previziuni, cu un impact uriaş asupra economiei globale, Statele Unite ale Americii şi aliaţii săi au evitat să dea sancţiuni care să lovească în sectorul energetic al Rusiei. Dar este posibil ca reducerea livrărilor să vină tocmai din partea ruşilor, ca un fel de sancţiuni autoimpuse, tocmai cu scopul de a da peste cap piaţa energetică mondială.
Chiar şi dacă fluxul de ţiţei nu este întrerupt fizic, preţul petrolului conţine şi o componentă speculativă, mai exact dorinţa oricui de a-şi menţine stocurile, care apare automat într-o astfel de situaţie de incertitudine. Acest lucru poate influenţa chiar şi cu 12 dolari pe baril preţul ţiţeiului, mai arată analiza Oxford.
Să arătăm şi ce înseamnă Rusia pentru lumea petrolieră.
Federaţia Rusă este unul dintre cei mai mari producători de petrol la nivel mondial şi a semnat, în 2016, Declaraţia de Cooperare cu OPEC. În 2021, producţia Rusiei de ţiţei şi condensat a atins 10,5 milioane de barili pe zi, reprezentând 14% din producţia globală. Exporturile Rusiei s-au ridicat la 4,27 milioane de barili pe zi, 60% din acestea având ca destinaţie Europa, iar 35% Asia.
O rută importantă de transport al ţiţeiului este conducta Drujba (“prietenie” – în limba rusă), care traversează Belarusul şi ajunge la rafinăriile din Polonia şi Germania. Ramura sudică a conductei transportă petrol către Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă.
Livrările ruseşti sunt realizate, de asemenea, şi cu vase petroliere care pleacă din porturi precum Primorsk şi Ust Luga din Marea Baltică, Novorossiysk din Marea Neagră şi Nakhodka din Marea Japoniei.
Către pieţele din Asia, ţiţeiul curge prin conducta din Siberia de Est spre Oceanul Pacific. Exporturile Rusiei în Asia au fost de 1,4 milioane de bari pe zi, din care 56% către China.
De asemenea, Rusia este şi un important furnizor de motorină pentru Europa, cu 600.000 de barili pe zi sau 40% din importurile totale. Acest lucru va pune o presiune şi mai mare pe rafinăriile din Europa, care deja erau utilizate la capacitate cât mai mare cu putinţă, ca urmare a revenirii economice postpandemie.
Ce putem face
În acest context, statele membre ale Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA) au decis marţi să elibereze 60 milioane de barili de petrol din rezervele lor strategice. Jumătate din această cantitate va veni din rezervele Statelor Unite ale Americii, iar restul de la alte mari economii, precum Japonia şi Germania.
Aceasta ar echivala cu 2 milioane de barili pe zi în următoarele 30 de zile. Totuşi, chiar în ziua în care IEA a făcut anunţul, 1 martie, preţul petrolului a crescut cu aproape 4%. Acest lucru arată îngrijorarea pieţelor cu privire la diferenţa mare dintre stocurile care pot fi aduse în piaţă de IEA şi cantităţile care nu vor mai veni din Rusia, mai notează Oxford.
Un alt ajutor similar ar putea veni şi din partea OPEC, care ar putea aduce în piaţă cantităţi suplimentare de petrol, cu scopul de a reduce preţul. Dar deocamdată ţările organizaţiei nu şi-au arătat deschiderea pentru un astfel de plan.
0
3
