Când Ludmila a ajuns în România împreună cu cei doi copii ai ei, prima grijă a fost să schimbe cele circa 9.000 de grivne pe care le avea ascunse într-un plic din geamantan.
Marea ei mirare a fost că în România, nici băncile și nici casele de schimb nu lucrau cu moneda sau cu bancnotele ucrainene. Ludmila s-a trezit dintr-o dată că bucățile acelea de hârtie colorate îi erau bune cel mult să se încălzească, dacă le dădea foc. Atunci a plâns pentru prima oară de când și-a lăsat soțul și casa pentru a fugi din calea războiului. Apoi, o vecină din Ucraina care se refugiase și ea, Yana, i-a arătat într-un ziar că o bancă românească schimbă bancnotele ucrainene pe lei românești.
Banca cu pricina este BCR, fiind singura care și-a asumat acest business. Banca s-a trezit cu un vagon de bancnote de hârtie cu care nu prea are ce face. Umanitar vorbind, gestul e rarissim. Din punctul de vedere al unei afaceri însă, e pierdere curată. BCR și-a asumat o pierdere de câteva milioane de euro, în speranța că și alte bănci vor prelua efortul de a-i ajuta pe ucraineni. Dar n-a fost să fie. HotNews a discutat cu reprezentanții primelor 10 bănci din sistem pentru a afla dacă vor schimba grivnele (bancnotele, nu banii din conturile bancare) în lei.
Unii bancheri spun că BCR a făcut o costisitoare operațiune de imagine, alții vorbesc despre o pierdere pe care nu orice bancă o poate suporta
Au fost mulți care au plecat doar cu cash- de la bătrâni care au uitat în grabă să-și ia cardurile, la tineri ne-bancarizați sau oameni care s-au grăbit și au plecat cu ce aveau pe ei. Ludmila povestește că a venit cu mașina unei vecine care a claxonat în fața casei, anunțând-o brusc că pleacă în România și că dacă vrea să fugă, acum e momentul. Iar Ludmila și-a luat copiii, o plăsuță cu haine, s-au aruncat în mașină și s-a trezit aici doar cu banii puși la saltea.
E drept, există o solicitare la nivel european prin care autoritatea europeană de reglementare să acorde niște linii de credit la nivel european, prin care băncile comerciale, cu sprijinul băncilor naționale, să poată să-și asume respectivele linii de credit astfel încât să se cumpere la comun grivne cu care să poată fi sprijiniți refugiații. Dar, până vin toate aprobările, refugiații au nevoie de bani. În Europa Centrală și de Est nu mai e nicio altă bancă comercială care să schimbe cash grivnele. Iar din informațiile HotNews, banii BCR sunt pe sfârșite.
Nemaivorbind de faptul că gestul lor s-a transformat în bumerang, unii refugiați acuzând banca de zgârcenie, că plafonul până la care pot schimba grivnele e prea mic.
Cele mai multe bănci românești spun că sunt alături de refugiați și că le oferă posibilitatea de a schimba la bancomatele pe care le dețin grivnele din cont pe lei românești. E drept, acesta este un foarte util sprijin. Doar că pe cei care au plecat din calea războiului doar cu banii de sub saltea, nu-i ajută foarte tare.
Pentru a putea schimba grivne -hârtie e nevoie de câteva condiții
Tehnic vorbind, pentru ca o bancă românească să poată schimba grivne- hârtie (bancnote cash- în lei) ar fi nevoie de câteva pre-condiții: trebuie să aibă deschis un cont ”nostro” în grivne, adică o expunere sau o relație de corespondență cu o bancă din Ucraina care are posibilitatea de a tranzacționa grivne, adică una care cotează moneda din Ucraina, ceea ce în acest moment nu e puțin lucru. Iar ultima pre-condiție e să ai posibilitatea de a exporta cash-ul.
ING: Din păcate, infrastructura noastră nu permite schimbarea grivinelor în rețeaua ING Office, având în vedere că nu avem casierii
”În cadrul ING, suntem profund întristați și îngrijorați de violența brutală la care asistăm în Ucraina. Condamnăm ferm invazia Ucrainei, impactul devastator pe care îl are asupra vieții oamenilor și amenințarea pe care o reprezintă pentru stabilitatea și securitatea internațională.
Din păcate, infrastructura noastră nu permite schimbarea grivinelor în rețeaua ING Office, având în vedere că nu avem casierii, iar clienții retrag lei și euro din bancomate. Implementarea unui schimb valutar ar presupune un timp foarte lung și refacerea sistemului pentru a acomoda o nouă valută.
Soluția pe care o oferim este produsul ING Elementar, al cărui proces de deschidere a fost ajustat pentru a fi accesibil refugiaților din Ucraina. Aceștia își pot deschide gratuit contul și primesc automat un card fizic și acces în aplicația de internet și mobile Banking ING Home’Bank. Lucrăm la traducerea în ucraineană a mai multe documente, dintre care, din această săptămână, fișele de produs vor fi disponibile în patru limbi în rețeaua ING Office alături de o secțiune de Q&A actualizată constant pe ing.ro. Totodată, avem o echipă de colegi voluntari, vorbitori de rusă și ucraineană, care pot intermedia dialogul cu colegii din office-uri”, au transmis HotNews.ro reprezentanții ING Bank.
OTP: Analizăm posibilitatea adaugării monedei ucrainene pentru casele de schimb valutar
Cu certitudine, analizăm posibilitatea adaugării monedei ucrainene pentru casele de schimb valutar ale OTP Bank România. Bineînțeles, în funcție de numărul de solicitări și de evoluția situației din perioada următoare, vom încerca să găsim soluții pentru a sprijini cetățenii ucraineni care vor să schimbe grivne în lei, însă în acest moment, nu putem estima cu exactitate un orizont de timp când această valuta va fi disponibilă la casele noastre de schimb valutar, au spus și reprezentanții OTP Bank.
UniCredit Bank: Pe langa deschidere de conturi bancare, am eliminat comisioanele pentru cardurile emise de bancile ucrainene la retragerile de numerar
„Inca din primele zile ale conflictului am actionat la nivelul bancii in directia sprijinirii refugiatilor atat prin programe comune cu ONG-uri si cu autoritatile abilitate, cat si din punct de vedere al serviciilor bancare, incercand sa raspundem la o parte din problemele cu care se confrunta.
Printre altele, pe langa deschidere de conturi bancare si de utilizare a acestora, am eliminat comisioanele pentru cardurile Visa si Mastercard emise de bancile ucrainene la retragerile de numerar operate atat din reteaua de bancomate UniCredit cat si din cea a partenerului nostru, Euronet. In acelasi timp, asiguram disponibilul de numerar in lei si euro in sucursalele si la bancomatele UniCredit, atat pentru clienti, cat si pentru non-clienti.
Continuam totodata eforturile la nivel de banca, dar si la nivel de sistem bancar sa gasim solutii sustenabile pentru a ajuta pe termen scurt si mediu”, au transmis reprezentanții UniCredit
Și celelalte bănci cu care am discutat au oferit răspunsuri similare: fie se caută soluții, fie refugiaților li se pun la dispoziție produse bancare pe care să le poată utiliza.
În alte state, Guvernul a preluat rezolvarea problemei: Cehia va da câte 200 de euro pe lună fiecărui refugiat din Ucraina
Alți bancheri au sugerat că mai potrivită ar fi o soluție cum e cea găsită de Cehia. Acolo, guvernul va plăti timp de 3 luni de la sosirea în țară, câte 200 de euro pe lună, fiecărui refugiat. Guvernul ceh a declarat stare de urgență pentru 30 de zile începând cu 4 martie, pe fondul intrării în țară a circa 30.000 de ucraineni. Potrivit prim-ministrului Cehiei Petr Fiala, „Nu este o stare de urgență din cauze de pandemie sau de dificultăți economice, ci pentru a face față afluxului de refugiați”.
Granița dintre Slovacia și Ucraina (97 de kilometri) este una dintre cele mai scurte în comparație cu granița dintre Ucraina și Polonia (535 de kilometri) și Ucraina-România (600 de kilometri). Cu toate acestea, fluxul de refugiți este uriaș. Între Ucraina și Slovacia nu există un regim de vize, iar ucrainenii pot veni și locui în țara vecină pentru o perioadă de până la 90 de zile. Până acum, circa 30.000 de cetățeni ucraineni au fugit în Slovacia din 24 februarie.
Autoritățile slovace au oferit un grant de 200 de euro pe lună pentru familiile de slovaci care găzduiesc un adult ucrainean. Mai mult, Ministerul de Finanțe al Slovaciei a oferit, de asemenea, un grant de 100 de euro pe lună pentru cei care găzduiesc copii refugiați.
0
6
