Reprezentanții PSD din Guvern au avut ideea reluării unei măsuri care în pandemie a ajutat o bună parte din români, dându-le o gură de oxigen financiar prin posibilitatea suspendării pe termen limitat a ratelor bancare. Diferența față de cum era atunci și cum stăm acum e complet diferită.
După discutarea ideii, cei care ar putea s-o pună în practică s-au așezat la discuții, cea mai recentă dintre ele fiind joi seara. Au participat oficiali de prim rang din Finanțe, BNR și câțiva bancheri.
Tehnic vorbind, de la idee la practică, drumul e următorul: Guvernul (sau Finanțele) vin cu ideea, o discută cu toți cei implicați- BNR și comunitatea bancară, iar dacă avizul e pozitiv, se redactează textul convenit și se dă o Ordonanță care apoi e aprobată de Parlament și devine astfel lege.
În acest moment, discuțiile sunt doar la nivel de idee, fără un draft pe marginea căruia să se discute
Oficialii BNR au declarat vineri pentru HotNews că la Banca Națională nu a ajuns niciun proiect concret pe baza căruia să se poată pronunța.”Nu avem cunoștință de existența unui asemenea proiect. La noi cel puțin nu a ajuns nimic în acest sens”, au spus reprezentanții Băncii Centrale vineri, întrebați dacă știu de existența lui.
Ei nu au negat discuțiile cu oficialii Ministerului de Finanțe, spunând că asemenea discuții au loc foarte des, pe diferite teme de interes pentru economia României. ”Dar strict pe tema unui proiect privind suspendarea plății ratelor nu am primit nicio propunere scrisă pe care să o discutăm”, a mai transmis Banca Națională.
Guvernul e și el destul de ambiguu. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru a transmis HotNews: „Guvernul lucrează la elaborarea unui pachet complex de masuri de protejare a populatiei si economiei de efectele crizelor pe care le traversam, generate de pandemie, preturi la energie si gaze si agresiunea militara rusa din Ucraina. La finalizarea acestui pachet vor fi comunicate si masurile stabilite in acest sens”.
Care sunt diferențele de acum față de suspendarea ratelor în pandemie
În pandemie, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a dat un ghid prin care recomanda băncilor naționale să ajute populația pentru a trece mai ușor peste acea perioadă dificilă, în care unii și-au pierdut jobul, altora li s-a diminuat salariul samd.
Atunci, BNR a dat în baza acelui ghid, o normă internă care scutea băncile să provizioneze creditele ale căror rate nu le încasa. Acum acest ghid nu există, iar oficialii Autorității Bancare Europene nu dau semne că intenționează să-l realizeze.
De ce fac băncile provizioane la BNR pentru cei care nu-și achită ratele la timp?
Creditele neperformante reprezintă o realitate cotidiană pentru bănci, în condițiile în care pierderea locului de muncă sau problemele financiare ale companiilor sunt, din nefericire, la ordinea zilei. Însă aceste situații generează întotdeauna costuri pentru bancă, motiv pentru care băncile trebuie să mențină creditele neperformante la un nivel minim.
Creditele neperformante afectează băncile în două moduri. Dacă nu mai încasează banii pe care-i așteaptă, băncile se trezesc cu mai puțini bani pe care să-i ofere prin credit. Evident, asta afectează profitabilitatea băncilor, deoarece generează pierderi.
Pentru a fi pregătite să facă față acestor pierderi, băncile trebuie să constituie provizioane. Aceasta înseamnă că trebuie să pună deoparte fonduri pentru acoperirea pierderilor pe care anticipează că le vor suporta. Din acel moment, fondurile nu mai sunt disponibile pentru acordarea de noi împrumuturi sau pentru absorbirea altor pierderi. Aceasta reduce suplimentar veniturile băncilor și le fragilizează.
O bancă cu un volum excesiv de credite neperformante nu poate furniza în mod corespunzător companiilor creditele de care acestea au nevoie pentru a realiza investiții și a crea locuri de muncă. O situație în care un număr mare de bănci se confruntă, pe scară mai largă, cu această problemă poate afecta economia în ansamblu.
Se poate lua o asemenea decizie fără cooperarea ABE?
Se poate, dar ar fi foarte complicat. Dacă băncile vor fi obligate la provizionarea creditelor ale căror rate nu le mai încasează (potrivit legilor actuale), vor apărea probleme de lichiditate și solvabilitate. Gândiți-vă că i-ați împrumutat 1000 de lei vecinului Dvs, care v-a promis că vi-i restituie la 1 aprilie, iar Dvs aveți de achitat factura la energie pe 2 aprilie. Dacă vecinul nu vă restituie banii, dvs nu puteți achita factura, iar furnizorul de energie vă taie curentul electric (am simplificat foarte mult pentru a înțelege ideea).
Având probleme de lichiditate și/sau solvabilitate, BNR (la fel ca orice altă bancă centrală) ar transmite proprietarului (acționarului) să vină cu bani de-acasă pentru a acoperi riscurile de neplată (să nu uităm că băncile au de onorat depozite ajunse la scadență sau alte obligații financiare asumate). Și aici intervine războiul din Ucraina.
De când Rusia a invadat Ucraina, investitorii financiari nu știu cum să-și retragă banii din regiunile considerate în proximitatea conflictului. Nici vorbă să bage bani acolo, ci cum să-i scoată cu pierderi cât mai mici.
UniCredit, Societe Generale sau Raiffeisen Bank sunt bancile cu cele mai mari expuneri pe Rusia (vezi și acest articol din Financial Times- poate necesita abonament) care caută să iasă din zonă cu pierderi cât mai mici. Nici vorbă să-i convingi să aducă în zonă capital suplimentar, ca să fim clari.
Ce șanse sunt ca măsura să devină operațională în România?
Dacă la nivel european (asta însemnând publicarea unui ghid al ABE și a unor norme BNR) nu apare în următoarele luni, șansele sunt foarte mici. Discuții politice (electorale) și mici presiuni de partid vor exista mereu, dar tehnic, nimeni nu-și va asuma riscurile financiare uriașe care apar.
Oricum, așa cum spuneam la început, deocamdată discutăm de o inițiativă a membrilor PSD din Guvern, care s-ar putea prelungi cu lunile. Mai vorbim după Paște.
1
5
