Impactul conflictului din Ucraina se va simți în economiile din toată Europa, spun economiștii dar și oficialii europeni. În România, economiștii au trecut la revizuirea calculelor făcute acum o lună, iar rezultatele te pun serios pe gânduri.

Inflatia Foto: Piqsels.com

BCR: Ne așteptăm la o performanță slabă în prima jumătate a anului, probabil cu o recesiune tehnică

Efectele directe, marginale de altfel, și cele indirecte prin canalul cererii externe le estimăm la un impact negativ cumulat de 0.8 puncte procentuale din PIB pentru acest an, a transmis HotNews Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR. ”Revizuirile de date pe trimestrul patru din 2021 ale INS au compensat parțial modificarea de prognoză pe care o aveam în vedere. Astfel, ne-am revizuit prognoza de creștere economica pentru 2022 la 2.8% de la 3.2% cât aveam înainte de începerea conflictului din Ucraina. Scenariul de prognoză presupune rezolvarea blocajelor de pe lanțurile de producție europene într-un interval de trei luni de la începerea conflictului. Pe parcursul anului 2022, ne așteptăm la o creștere economică neuniformă: o performanță slabă în prima jumătate a anului, probabil cu o recesiune tehnică, urmată de o revenire puternică în al doilea semestru”, mai spune Dascălu.

Raiffeisen Bank: Urmează o încetinire „semnificativă” a economiei

Ne așteptăm la o încetinire semnificativă a creșterii economice în perioada următoare, explică și economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. ”Ne-am revizuit prognoza de creștere economică de la 4.7% la 2.2% în 2022 și de la 4.5% la 3% în 2023. Evoluția economică este însă puternic condiționată de evoluția războiului din Ucraina, cu toate consecințele sale. Situația este încă în dinamică și perspectivele se pot deteriora mai mult”, crede Dumitru.

Potrivit acestuia, economia se confruntă cu șocuri negative atât de ofertă, cât și de cerere. Pe partea de ofertă, producția scade deoarece inputurile nu sunt disponibile sau sunt prea scumpe (în special în industria auto, metalurgică, chimică), ducând chiar la închideri de capacități de producție. Pe partea de cerere, inflația foarte ridicată reduce venitul real disponibil al persoanelor fizice, șomajul ar putea crește, iar prelungirea războiului și incertitudinea crescută reduce încrederea persoanelor și a companiilor. În plus, exista un spațiu limitat al guvernului de a oferi sprijin financiar, deoarece deficitul bugetului public este mare și dificil de finanțat, mai ales într-un mediu internațional de creștere rapidă a dobânzilor”, consideră Ionuț Dumitru.

Roubini vorbește și el de stagflație

Un risc major, spune Roubini într-un text publicat a doua zi după invadarea Ucrainei de către ruși, acum este ca piețele și analiștii să subestimeze implicațiile acestei schimbări (geopolitice). Până la închiderea pieței pe 24 februarie – ziua invaziei – bursele americane au crescut în speranța că acest conflict va încetini dorința Rezervei Federale SUA și a altor bănci centrale de a ridica ratele dobânzilor de politică monetară. Dar războiul din Ucraina nu este un alt conflict minor, fără importanță economică și financiară, de genul celor văzute în alte părți în ultimele decenii.

Analiştii şi investitorii nu trebuie să facă aceeaşi greşeală pe care au făcut-o în ajunul Primului Război Mondial, când aproape nimeni nu a văzut venirea unui conflict global major. Criza de astăzi reprezintă un salt cuantic.

În ceea ce privește economia, spune Roubini, o recesiune globală stagflaționistă este acum foarte probabilă. Analiștii se întreabă deja dacă Fed și alte bănci centrale importante pot „ateriza ușor” din această criză. Ei bine, nu trebuie să conteze pe asta.

Războiul din Ucraina va declanșa un șoc negativ masiv asupra ofertei într-o economie globală care încă e lovită de COVID-19 și de acumularea vreme de un an de presiuni inflaționiste. Șocul va reduce creșterea și va crește și mai mult inflația într-un moment în care așteptările inflaționiste deja nu mai sunt ancorate.

Impactul pe termen scurt al războiului pe piața financiară este deja clar. Randamentele sigure ale obligațiunilor guvernamentale vor scădea pentru o perioadă și apoi vor crește după ce inflația va fi dezamorsată. Prețurile petrolului și gazelor naturale vor crește în continuare – cu mult peste 100 de dolari pe baril – la fel ca și în cazul multor alte mărfuri, deoarece atât Rusia, cât și Ucraina sunt exportatori majori de materii prime și de alimente. Monedele de refugiu, cum ar fi francul elvețian, se vor întări, iar prețul aurului va crește în continuare.

Consecințele economice și financiare ale războiului și șocul stagflaționist care rezultă vor fi cele mai mari în Rusia și Ucraina, urmate de UE, din cauza dependenței sale puternice de gazul rusesc. Dar chiar și SUA vor avea de suferit. Deoarece piețele mondiale de energie sunt atât de profund integrate, o creștere a prețurilor globale ale petrolului – reprezentată de indicele de referință Brent – va afecta puternic prețurile țițeiului american (West Texas Intermediate).

Un șoc stagflaționist profund este, de asemenea, un scenariu de coșmar pentru băncile centrale, care vor fi acuzate de ce reacționează, dacă o vor face și de ce nu reacționează, dacă nu o vor face, mai spune Roubini.

Bine, bine, dar ce este stagflația asta?

Stagflatia are loc atunci când creșterea economică stagnează, dar prețurile totuși cresc.

Combinația pare contradictorie, dacă nu imposibilă. De ce ar crește prețurile atunci când nu există suficientă cerere pentru a stimula creșterea economică?

S-a întâmplat în anii 1970 în SUA, când Statele Unite au abandonat etalonul aur. Odată ce valoarea dolarului nu a mai fost legată de aur, a scăzut. În același timp, prețul aurului a crescut. Stagflația nu s-a încheiat până când președintele de atunci al Rezervei Federale, Paul Volcker, a ridicat dobânda la două cifre și a ținut-o acolo suficient de mult timp pentru a risipi așteptările privind o inflație suplimentară.

Conceptul de stagflație a fost raportat pentru prima dată în 1965, în Marea Britanie. Cauzele posibile includ: crize energetice, globalizarea sau eliminarea protecționismului. Alt exemplu este Rusia, care a avut și ea stagflație în 1991-1996.

Gentiloni, comisar european: Toate statele membre vor fi afectate, dar unele vor fi mai afectate decât celelalte

Atât pandemia – care, de altfel, nu s-a încheiat complet – și războiul din Ucraina sunt șocuri uriașe cu rezultate potențial diferite în UE, explică Paolo Gentiloni, comisarul european pentru Economie și fost premier al Italiei (dec. 2016- iun. 2018)

Într-adevăr, toate statele membre vor fi afectate, dar unele state membre vor fi mai afectate decât altele, din cauza dependenței lor de energia rusă, a structurilor lor economice, a locației lor geografice și a impactului diferit al fluxurilor de refugiați și asupra spațiului lor fiscal.

La începutul pandemiei, UE a activat Clauza generală de evacuare a Pactului de stabilitate și creștere, ceea ce înseamnă că regulile noastre fiscale au fost suspendate temporar. Și sunt încă suspendate.

Dacă răspunsurile politicilor naționale și cele ale UE rămân coordonate în mod eficient, dacă politicile monetare și fiscale rămân complementare și dacă rămânem abili și pregătiți să ne adaptăm, cred că ne putem asigura că redresarea economică va rămâne pe drumul cel bun. Ar trebui să evităm ca discursul despre stagflație să devină o profeție care se împlinește de sine.

În această confruntare, reziliența economiei noastre este crucială nu doar pentru a ne proteja cetățenii, ci și pentru a ne proteja democrațiile și modelul nostru de societate europeană. Pentru că asta este miza acum, spune Gentiloni.

În loc de concluzii

Vin vremuri „complicate”, cum spun economiștii. Vremuri grele, în termeni mai simpli. Vacanța de pace de peste 75 de ani s-a cam terminat. Nu va fi neapărat o penurie alimentară, dar prețurile la alimente și la utilități se vor stabiliza la niveluri superioare. Benzina ar putea ajunge la peste 9 lei, ceea ce va limita pe de o parte excursiile/vacanțele la volanul mașinii pe distanțe foarte mari și va scumpi transportul (inclusiv al mărfurilor alimentare, ceea ce se va observa la raftul din supermarket). Șomajul ar putea crește. Firmele își vor amâna prima dată cheltuielile de publicitate și vor pune pe hold investițiile, ceea ce va complica și mai tare situația.

Cu doar două zile înainte de invadarea Ucrainei, economistul șef al BRD, Florian Libocor averiza: ”Punând lângă această inflație galopantă, contracția economică și somajul în creștere modestă, nu putem să nu ne gândim că asistăm la un acut fenomen de stagflație”.

Mă uit la evoluția sectorului construcțiilor, unde s-au înregistrat contracții pe ambele paliere. Cu toții știm că sectorul construcțiilor încorporează rezultatul celorlalte sectoare. Pentru a face o construcție ai nevoie de foarte multe produse care sunt rezultantele celorlalte sectoare. Dacă sectorul construcțiilor se contractă, nu poți aștepta o revenire a PIB-ului. Dacă el crește, nu ai cum să asiști la o contracție a PIB. Noi suntem în situația în care sectorul construcțiilor s-a contractat, a mai spus Libocor.

El a mai amintit cum Băncile Centrale Naționale au crescut ratele de dobândă, atente la semnalele BCE. ”Îmi pare rău, dar Banca Centrală Europeană, ca orice altă Bacă Centrală, se poate înșela. Apropos de profesionalism, dacă în decembrie, având la dispoziție probabil cele mai ample date, ai dat un mesaj de calm, iar în ianuarie vii și spui că am o MARE problemă, eu stau să mă întreb, ca Moromete: pe ce te bazezi?