Viorica Dăncilă a demisionat la nici un an de la angajarea în Banca Națională, preferând o carieră politică, au confirmat pentru HotNews.ro oficiali ai BNR. Ea fusese angajată în mai anul trecut pe un post de consultant în Departamentul de Sustenabilitate și Energie Verde, unul din cele 5 departamente care formează Comitetul de trecere la Euro, având un salariu de circa 16.000 de lei lunar.
”BNR este preocupată de înaintarea României către zona Euro. În această privință, BNR face eforturi de 12 ani, când am înființat Comitetul de trecere la Euro. Acum am intrat într-o fază nouă. Va fi nevoie de contacte directe și permanente cu Parlamentul European, cu Comisia Europeană și cu cabinete din zona euro. Pentru aceste întâlniri BNR a organizat 5 departamente care se vor ocupa pregătirea pentru intrarea în zona Euro. Aceste departamente vor fi Departamentul Euro (coordonator), Departamentul Economiei Reale, Departamentul Bănci Centrale, Departamentul Monede Digitale și Departamentul Economie Verde. Pentru toate aceste departamente se fac angajări. Doamnei Dăncilă i-a fost semnat vineri contractul. Dânsa nu e consiliera Guvernatorului ci este consultant în Departamentul Economie Verde. Pentru că finanțările pentru economia verde vor forma o categorie specială în bătălia în intrarea în zona Euro. D-na Dăncilă a fost parlamentar, are blazon de fost premier, a avut relații speciale cu ecologiștii din Parlamentul European. Mai spun ceva: va fi angajat și Ioan Mircea Pașcu, fostul vicepreședinte al Parlamentului European, consultant pentru viitorul Departament de Geopolitică.”, spunea la angajarea Vioricăi Dăncilă consultantul de strategie Adrian Vasilescu.
Viorica Dăniclă este absolventă a Facultății Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi de la Institutul de Petrol şi Gaze. Ulterior, a terminat și un master în Spațiul Public European la SNSPA.
Scurtă recapitulare
Viorica Dăncilă a fost demisă din funcția de premier în octombrie 2019, în urma unei moțiuni de cenzură. În iulie, Parlamentul îl valida pe Mugur Isărescu ca Guvernator al Băncii Centrale pentru un nou mandat, după o perioadă extrem de complicată. Apăruseră atunci zvonuri foarte plauzibile care vorbeau de dorința PSD-ului dominat de Liviu Dragnea de a aduce ca Guvernator un apropiat PSD. De altfel, intenția PSD de a decapita conducerea BNR se manifestase odată cu refuzul acordării sprijinului pentru un nou mandat al unui alt simpatizant PSD, Liviu Voinea. Pe Voinea, Isărescu l-a scăpat oferindu-i postul de reprezentant la FMI, care era ocupat atunci de actualul șef al resurselor umane din BNR, Mugur Tolic.
Candidatura pentru un nou mandat al lui Isărescu nu a fost depusă decât în momentul în care toate partidele au acceptat să-l susțină, o bună bucată de timp nici el nefiind sigur că PSD îl va accepta. Reamintim aici atacurile foștilor premieri Grindeanu și Tudose la adresa BNR, pachetele de legi anti-economice depuse de aceștia (cu sau fără contribuția directă a lui Liviu Dragnea), printre care aducerea întregii rezerve de aur în țară.
Pe tot acest fond în iarna lui 2019 au început discuțiile privind ”recuperarea” Vioricăi Dăncilă. ”Pila” ei din Banca Centrală este Florin Georgescu, cunoscut pentru asumarea ideologiei de stânga, fără complexe, și unul dintre oamenii de bază ai Guvernatorului în bancă. Georgescu a purtat negocierile cu Guvernatorul, care, inițial nu a vrut să accepte. Motivația a fost că nu e ok să angajeze o persoană publică cu funcții înalte într-un partid.
Georgescu a discutat cu Viorica Dăncilă iar la finalul lunii noiembrie, Dăncilă își anunța demisia din conducerea PSD. O parte a problemei fusese astfel rezolvată.
Au urmat pașii procedurali. Pentru funcția de consilier în BNR nu se organizează concurs. Se recrutează direct oameni din piață. Așadar, Viorica nu a susținut vreun concurs pentru a fi angajată. A susținut interviuri (de prisos să spunem cât de dure or fi fost discuțiile, din moment ce decizia de angajare fusese deja luată), a trecut și prin proba psihologică, după care totul s-a formalizat.
E drept, în cadrul Comitetului de trecere la euro, Viorica va trebui să colaboreze cu unul din marii ei dușmani: Ioan Mircea Pașcu. Cei doi au avut neînțelegeri mari și se urăsc intens.
Cine este Viorica Dăncilă: fostă profesoară în Videle, membru PSD Teleorman din 1996 și ex- șefa organizației de femei a partidului
Vasilica Viorica Dăncilă are 57 de ani. Avea 54 când PSD a propus-o pentru functia de premier si era europarlamentar al partidului din anul 2009. Ea a fost, din 2015, și președinte al Organizatiei Femeilor Social-Democrate.
Viorica Dăncilă s-a nascut la 16 decembrie 1963 în Rosiorii de Vede si a devenit membru al Partidului Social Democrat în anul 1996, în organizația PSD Teleorman, condusă ani la rând de Liviu Dragnea.
Viorica Dăncilă are o diploma de licență obtinută în anul 1988 la Institutul de Petrol si Gaze și un masterat în Spațiul public european la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (2006), potrivit CV-ului postat pe site-ul Parlamentului European.
Viorica Dăncilă a fost profesoară la Liceul din Videle în perioada 1989 - 2009, iar ulterior inginer la OMV Petrom.
Înainte de anul 2009, cand a fost aleasă prima dată europarlamentar pe listele PSD, Viorica Dăncilă a detinut functii atat in cadrul PSD, cat si al administratiei locale - consilier local in Videle si consilier judetean in Teleorman.
În partid, Dancilă a detinut functia de vicepresedinte al organizatiei PSD Teleorman. Dancilă a fost, de asemenea, presedintele Organizatiei de Femei a PSD Teleorman.
În februarie 2017, in plină criza provocata de adoptarea Ordonantei 13 si proteste de strada de amploare in Romania, cele mai mari de dupa Revolutie, Viorica Dancilă sustinea, intr-un discurs in Parlamentul European: „Curtea Constitutionala a constatat ca unele prevederi ale Codului Penal nu erau constitutionale. Drept urmare, Guvernul PSD-ALDE a dat Ordonanta de Urgenta pentru a reglementa acest lucru. Acelasi lucru a fost folosit anterior de Guvernul Ciolos si de Guvernul Boc. Guvernul presedintelui Iohannis, Guvernul Ciolos, a operat 151 de modificari, realizate in secret, fara nicio consultare publica. De ce, domnule comisar, nu ati spus si atunci ca Romania a facut un pas inapoi? Mai mult, o serie de modificari operate de Guvernul Ciolos au incalcat fundamental drepturile omului”.
2
30
