În luna februarie 2022, comparativ cu luna februarie 2021, ”inflația industrială” a fost de 43,8%, de aproape 5 ori mai mare decât inflația la consumator - IPC (8,5%), a transmis luni Institutul Național de Statiscă. Riscul unei perioade de stagflație se conturează tot mai clar.
Pe piața internă, creșterea a fost de 57,6%, în timp ce indicele prețurilor produselor industriale pe piața externă a fost de ”doar” 20,15%, a mai transmis INS.
Acesta este un semnal prost pentru buzunarele fiecăruia dintre noi, semnalând faptul că în perioada care urmează prețurile la raft vor continua să crească, fiind greu de presupus că ele vor fi absorbite de către comercianții cu amănuntul prin scăderea marjelor de profit.
Prețurile producției industriale reprezintă un indicator cheie pentru măsurarea inflației și pentru determinarea deflatorului PIB (creșterea economică reală se calculează prin împărțirea PIB-ului nominal la un indice dat de acest deflator). Cu cât IPPI este mai redus, cu atât PIB va fi mai mare în termeni reali.
Indicele prețurilor producției industriale (IPPI) este bazat pe o anchetă lunară și măsoara evoluția medie a prețurilor mărfurilor produse în Romania și vândute direct de producători, atât pe piața internă cât și pe piața externă.
Stagflaţia reprezintă un risc real care planează asupra economiei României, în contextul în care preţurile la poarta fabricii cresc într-un ritm rapid, iar criza din piaţa energiei și conflictul din Ucraina afectează creşterea economică.
Fenomenul stagflaţiei se referă la o situaţie în care economia se confruntă simultan cu o stagnare a creşterii economice, dar şi cu o inflaţie în creştere accelerată. Fenomenul a fost recunoscut prima dată în anii 70, când şocurile de pe piaţa petrolului au generat o perioadă extinsă de preţuri ridicate, dar cu o încetinire simultană a creşterii economice.
14
4
