Rata oficială a inflației a ajuns în Turcia la 61,14%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în contextul în care creșterea globală a prețurilor la energie a agravat problemele economice deja existente ale țării, scrie Financial Times.

Recep ErdoganFoto: AA / Abaca Press / Profimedia Images

Prăbușirea lirei turcești, care a intrat într-un declin puternic anul trecut, a fost accentuată și de creșterea prețurilor la mărfuri ca urmare a războiului din Ucraina, unul dintre principalii producători și exportatori de cereale din lume.

Temerile privind un posibil conflict între Rusia și Ucraina au dus la creșterea prețurilor grâului piețele mondiale încă de la începutul anului, înainte ca președintele Vladimir Putin să ordone forțelor sale armate să invadeze țara vecină.

Inflația a început să crească puternic din toamna anului trecut, lira trecând ulterior printr-o serie de deprecieri istorice ca urmare a relaxării puternice a dobânzilor de referință de către banca centrală de la Ankara, o măsură cerută insistent de președintele Recep Erdogan.

Inflație istorică în Turcia

Datele publicate luni de Institutul de Statistică al Turciei arată de asemenea că inflația a crescut cu 5,46% în luna martie.

„Politicile Băncii Centrale ale Turciei (CBRT) pur și simplu nu funcționează în combaterea inflației”, afirmă Tim Ash, analist la BlueBay Asset Management.

„Cred că consensul covârșitor este că setările politice neortodoxe ale CBRT sunt o cauză majoră a inflației. Războiul din Ucraina doar înrăutățește lucrurile cu mult”, adaugă acesta.

Lira turcească s-a depreciat cu 44% în 2021 și cu încă 10% de la începutul lui 2022.

Deprecierea suferită de moneda națională a Turciei în 2021 a fost temperată înspre sfârșitul anului după ce Erdogan a anunțat că guvernul va garanta unele depozite împotriva pierderilor din depreciere și alte măsuri despre care analiștii afirmă că sunt o formă mascată de a majora dobânzile de referință.

În luna februarie a acestui an agenția de rating Fitch a retrogradat Turcia într-o zonă inferioară a categoriei „junk” (nerecomandat pentru investiţii), justificându-și decizia prin vulnerabilitatea ţării în faţa inflaţiei ridicate.