Economiștii se așteaptă ca BNR să urce la 3% dobânda-cheie în ședința de miercuri, în tentativa de a ține sub control creșterea prețurilor.

Banca Nationala a Romaniei - BNRFoto: Hotnews

BCR: Ne așteptăm ca BNR să majoreze dobânda cheie la 3,00% în ședința din 5 aprilie

Spre deosebire de celelalte bănci centrale similare, BNR nu pare să favorizeze combaterea inflației prin întărirea monedei interne. BNR vizează o volatilitate scăzută a cursului EUR/RON, permițând probabil o depreciere treptată în continuare a leului.

Umătoarea prognoză a inflației ar trebui să aducă o revizuire descendentă a indicelui prețurilor de consum în următoarele patru trimestre, după extinderea măsurilor guvernamentale de sprijin. În același timp, perspectivele inflației de bază ar trebui să urce în următoarele douăsprezece luni, menținându-se probabil deasupra intervalului țintă al BNR pe întregul orizont de politică.

Datele de înaltă frecvență au surprins pozitiv la începutul anului. Indicatorul de încredere (care probabil că a încorporat într-o oarecare măsură reverberațiile economice ale războiului) s-a îmbunătățit, iar piața muncii s-a dovedit a fi rezilientă, deși este foarte probabil ca în termeni reali salariile să scadă în acest an.

Vedem încă două creșteri ale ratei cheie de câte 25 puncte de bază fiecare, până la 3,50% și ne așteptăm ca banca centrală să mențină un o gestionare strictă a cursului leu/eur pentru a limita presiunile IPC și a ancora așteptările inflaționiste. Vedem EUR/RON la 5,05 până la sfârșitul anului 2022. Deprecierea medie a leului ar trebui să fie în jur de 1,3% față de moneda unică în acest an, mai puțin decât în ​​2021.

ING Bank: Ne așteptăm ca BNR să crească dobânda cheie la 3.00%. Vedem dobânda cheie atingând 4.50% în acest an.

Cu o probabilitate mai scăzută dar nu neglijabilă, am putea vedea și o decizie privind extinderea cu 0.25 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară. În esență, acest lucru ar echivala cu încă o creștere a dobânzilor având în vedere contextul actual de lichiditate.

Vom avea stagflație? Argumentele pot merge în oricare direcție, spun economiștii ING

Atât timp cât definiția stagflatiei nu include cifre exacte, argumentele pot merge în oricare direcție. România ar urma să îndeplinească probabil două din cele trei condiții ale definiției, respectiv inflație ridicată și creștere economică scăzută. A treia -șomaj ridicat, nu pare pentru moment să se contureze iar perspectivele par a fi mai degrabă pentru o cvasi-stagnare a ratei șomajului la un nivel -e adevarat- sensibil mai mare decât cel pre-pandemic, spun reprezentanții ING

Vor exista sectoare economice care vor supraviețui mai ușor și altele care vor trece prin mari turbulențe. Care ar fi acelea?

Într-adevăr vedem economie încetinind însă nu ne așteptăm la o recesiune. În urma ultimelor evenimente am redus estimarea de creștere pentru 2022 de la 3,2% la 2,3%. Poate părea puțin, dar credem că ar reprezenta o cifră rezonabilă avândîn vedere contextul. Prin urmare nu estimăm riscuri deosebite pentru un sector anume ci mai degrabă o volatilitate peste medie în nivelul activității.

Unele sectoare sunt prin definiție mai puțin sensibile la crize (gen utilități, telecom), altele pot cunoaște variații mai ample (activități imobiliare, de inginerie, transporturi etc.). Mai mult decât creșterea economică, probabil că inflația este cea care va modela serios aceste evoluții, având în vedere dinamica prețurilor internaționale la materii prime, materiale, produse agroalimentare și energie, au mai transis HotNews reprezentanții ING Bank.

BRD: Cresterea ratei dobanzii de politica monetara pana la 3% este deja “vizibila” in piata

Dinamica IPP anunta un an provocator, au transmis HotNews reprezentanții BRD

”Cata vreme avem o moneda stabila, stagflatia ramane doar un scenariu preocupant. Pe de alta parte, dat fiind contextul, a incepe sa faci sania inseamna a fi precaut.

Cred ca in sectorul IT nu exista motive de ingrijorare, ceea ce nu este cazul pentru sectorul agroalimentar. Un alt sector care probabil va ramane pe verde este cel al constructiilor, cel putin din punct de vedere al dinamicii autorizatiilor emise. Natura conjuncturala ramane de discutat.

Spre exemplu in anul 2021, contributia constructiilor la cresterea PIB a fost negativa (-0,1%), in ultimul trimestru fiind -0,4%. Dinamici moderate vor fi probabil vizibile in sectoarele industriei producatoare (in crestere) si al comertului cu amanuntul (in scadere). Ceea ce ar putea stabiliza aproape totul este normalizarea sectorului energetic. Aici insa lucrurile nu se vor intampla de la sine iar dinamica preturilor este categoric discutabila.

Suntem doar la inceput de primavara, dar asta nu inseamna ca gresim daca incepem sa ne facem calcule pentru iarna viitoare. In ansamblu, cred ca trebuie sa fim atenti, anul acesta se anunta a fi unul destul de sensibil”, mai spun oficialii BRD.