​Cum a ocolit România criza alimentară mondială, care e prețul pâinii la poarta fabricilor și în cât timp am putea să vedem ieftinirea acestui aliment, aflați din discuția pe care HotNews a purtat-o cu Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii. Discuțiile au mai atins subiectul revitalizării Casei de Comerț Unirea și data la care am putea avea primele centre de colectare, dar și tema re-negocierii PNRR și facilitățile fiscale pregătite pentru agricultori și lucrătorii din industria alimentară.

Adrian Chesnoiu, ministrul AgriculturiiFoto: AGERPRES

Declarațiile pe scurt:

  • La poarta fabricii, pâinea costă între 1,3-1,5 lei. De acolo, trece prin verigile de distribuție, iar prețul final e 1,8 lei- 2 lei
  • La floarea soarelui, producem 3 milioane de tone, iar necesarul de consum e de 1,2 milioane. Diferența o exportăm ca ulei sau semințe
  • Noi produceam, în 2016, 80% din necesarul de carne de port al populației, azi importăm circa 80% din necesarul de porc. Cauza principală este pesta porcină
  • În 2021, în România s-au aruncat două milioane de tone de alimente. Într-o țară în care se aruncă atâtea alimente nu știu dacă se poate discuta despre o criză alimentară
  • Casa de Comerț Unirea a fost lăsată în conservare doar pentru că acel concept fusese lansat în altă perioadă de guvernare
  • Sper ca în cel mult un an să avem acele centre de colectare și procesare în marile bazine legumicole și pomicole
  • În 2021, în România s-au aruncat două milioane de tone de alimente. Într-o țară în care se aruncă 2 milioane de tone de alimente nu știu dacă se poate discuta despre o criză alimentară.
  • România a avut 3 milioane de hectare suprafață irigabilă. Sperăm ca în 5 ani să avem cel puțin două milioane de hectare irigabile

Vezi mai jos interviul integral acordat de ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu

De ce sunt pâinea, făina, mălaiul, în topul produselor cu cele mai mari creșteri de prețuri și când s-ar putea ieftini

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: Este foarte simplă explicația: Principala materie primă pentru pâine este grâul. Prețul grâului este dat de cele două mari burse: cea din Chicago și cea din Franța (Euronext).

Prețul energiei a început să crească, iar la noi știți foarte bine că venim după o liberalizare care ne-a condus la un efect de bumerang. Pentru a procesa grâul ai nevoie de energie electrică în mori. Prețul energiei electrice a lovit imediat în costul obținerii făinii. Apoi, ca să faci din făină pâine, ai nevoie de cuptoarele pe gaz. Prețul la gaze s-a mărit în unele cazuri și de 10 ori. Apoi mai ai prețul combustibilului, pentru că pâinea pe care tocmai ai copt-o în fabrică trebuie să ajungă pe rafturile magazinelor. Toate aceste lanțuri nu țin de producția agricolă, ei fiind factori externi care, din păcate, au un efect direct asupra costului pâinii.

În 2021, prețul tonei de grâu era 200 de euro, iar acum e 370 de euro. Adăugați la asta toate scumpirile amintite mai înainte și veți avea explicația scumpirilor la pâine.

Am avut chiar azi o întâlnire - în fiecare marți mă văd cu procesatorii și cu comercianții din industria de morărit și panificație - pentru a verifica stocurile și să ne asigurăm că nu intrăm într-o zonă roșie a necesarului de consum până la noua recoltă. Suntem departe de acea linie roșie, comerțul cu cereale e relativ constant, dar cei din panificație îmi spuneau că prețul pâinii la poarta fabricii este între 1,3-1,5 lei. De acolo până ajunge pe masa noastră, pâinea trece prin niște verigi de distribuție care adaugă costuri suplimentare acestui preț. Și sunt bucuros că o lege la care am lucrat destul de mult - Legea 178 - a fost promulgată recent de Președinte, este legea practicilor comerciale neloiale care reechilibrează puterea de negociere între producătorul român și lanțurile de retail.

Rep: La Dvs în familie cine cumpără pâine?

Adrian Chesnoiu: Eu.

Rep: Și cât dați pe o pâine?

Adrian Chesnoiu: În general, 2 lei pe franzela de 300 de grame. Variază între 1,7 lei și 2 lei.

Rep: Aveți în vedere măsuri prin care să coborâți prețul pâinii? Pentru că pentru anumite categorii de persoane, scumpirea pâinii e încă o lovitură dată de inflație?

Adrian Chesnoiu: Prin măsurile pe care le-am luat veți vedea că prețul pâinii se va tempera.

Rep: Care ar fi mecanismul?

Adrian Chesnoiu: Prin mecanismele pe care le aplicăm.Vă explic imediat. O decizie privind limitarea exporturilor de cereale nu ar fi făcut decât să crească și mai mult prețul grâului. Așa că nu am luat o astfel de decizie, pe baza argumentelor și a analizelor făcute.

Rep: Deși anumite țări au luat o asemenea decizie...

Adrian Chesnoiu: Nu în Uniunea Europeană. Doar Serbia a luat o asemenea decizie, dar sunt convins că o va ridica imediat după alegerile generale. Și în Ungaria o asemenea decizie a fost prezentată, dar nu era de limitare a exporturilor, ci impunerea unei licențe la export unde statul avea drept de primă opțiune la cumpărarea cerealelor.

Prețul grâului a început să scadă și cu cât ne apropiem de noua recoltă prețul va scădea și mai mult

A început și exportul din Ucraina, ei având o cantitate mare de cereale pe care voiau să le comercializeze. Drept urmare, prețul grâului a început să scadă, prețul făinii a început și el să scadă, astfel încât viteza de creștere a prețurilor s-a temperat.

A doua decizie care stabilizează influența creșterii prețurilor este Ordonanța care plafonează prețul la energie și la gaze. Pentru că în momentul de față, operatorii din morărit și panificație își pot face un plan de afaceri cât de cât stabil. Prețul grâului a început să scadă și cu cât ne apropiem de noua recoltă prețului va scădea și mai mult și având plafonate prețurile la energie electrică și gaze, lucrurile sunt mult mai predictibile.

Veți vedea că în perioada următoare prețul (la pâine- n.red) va mai scădea. Doar că, în perioadele de criză, apar elementele speculative. Diverși actori, dintre cei care nu dețin cote mari de piață, preferă să speculeze și ridică prețurile. A fost o perioadă în care, din cauza zvonurilor, apăreau perturbări și lumea fugea speriată să-și cumpere făină.

Eu primeam mesaje de la producători din panificație în care-mi spuneau „s-a schimbat la ora 10 prețul făinii”. La 11 s-a modificat iar prețul la făină. Acestea sunt elemente care confirmă că e vorba de speculatori. Pe baza analizelor și a deciziilor luate, am readus stabilitatea în piață.

Legat de ulei, România produce într-un an agricol bun (cum a fost 2021) 3 milioane de tone de floarea soarelui. Din aceste 3 milioane de tone, necesarul de consum pentru uleiul de floarea soarelui este de 1,2 milioane de tone.Alte 600.000-800.000 de tone sunt procesate și sunt exportate ca ulei de floarea-soarelui, iar excedentul de producție se exportă ca semințe.

Vrem să stimulăm fermierii să nu mai vândă materia primă brută, ci să o proceseze șisă o vândă la un preț mai bun.

În 2021, în România s-au aruncat două milioane de tone de alimente. Într-o țară în care se aruncă atâtea alimente nu știu dacă se poate discuta despre o criză alimentară

În România nu va fi o criză alimentară, asta cu siguranță!

Vă mai spun ceva... În 2021, în România s-au aruncat două milioane de tone de alimente. Într-o țară în care se aruncă 2 milioane de tone de alimente nu știu dacă se poate discuta despre o criză alimentară. Ca dovadă, chiar și azi vedem în magazine alimente în stocuri mai mult decât suficiente. Ceea ce sugerați dvs. se încadrează în zona de accesibilitate alimentară a populației. Asta nu ține de capacitatea României de a produce alimente.

Rep: Importăm foarte multă carne de porc, din câte știu. Odată cu ea importăm inflația din țările de proveniență, punem presiune pe cursul de schimb...Nu putem face nimic pentru a reduce dependența de importul de carne de porc?

Adrian Chesnoiu: Aveți dreptate că importăm mult. Noi încercăm să reducem această dependență. Dacă faceți o analiză și vă uitați la numărul de focare de pestă porcină africană, veți vedea că în 2022 sunt cele mai puține asemenea focare.

Din păcate, această peste porcină care la noi se manifestă din 2017 încoace, a decimatfoarte multe animale. Noi produceam, în 2016, 80% din necesarul de carne de port al populației, azi importăm circa 80% din necesarul de porc. Cauza principală este pesta porcină. Nu vreau să căutăm vinovați, dar ce putem face este să luăm măsuri pentru a susține sectorul de creștere a porcului și lansăm de asemenea un program de reproducție la porc și pasăre.

Vă mai dau un exemplu: în 2021, România a incinerat 771.000 de capete de porc. Cantitatea de carne de porc distrusă a fost 92 de milioane de kilograme. Eu cred că reușeam să hrănim o bună bucată de timp populația României cu cele 92 de milioane de kilograme.

Casa de Comerț Unirea: când vom putea vedea acele centre de procesare funcționând

A treia măsură vizează alocarea a 100 de milioane de euro din Bugetul de stat către Casa de Comerț Unirea, pe care în strategia de dezvoltare a acestei Case o vedem ca un integrator de soluții. Nu de puține ori am văzut fermieri care spuneau că produc, dar nu au cui vinde.Una dintre cauzele principale este structura fermierilor , care e foarte diversificată: avem ferme performante, competitive, care pot îndeplini orice standard impus de comerțul modern, dar avem și fermieri mici, cu producții sezoniere, care nu își pot organiza singuri livrarea produselor către beneficiari.

Această Casă de Comerț poate juca un rol important: de a organiza centre de colectare, de preluare și pregătire în vederea comercializării a produselor agricole. Pentru că estemult mai simplu să ai o singură entitate care să se certifice ISO 2000 sau să obțină toate certificările impuse de comerțul modern, decât să ai 1.000 de producători mici care nu pot face acest lucru.

O a doua componentă de dezvoltare a Casei de Comerț vizează un rol de integrator al materiei prime în zona de procesare. Avem foarte multe produse agricole care pot fi achiziționate de Casa de comerț, pot fi procesate, li se poate da valoare adăugată, iar Casa de Comerț să devină poate chiar un furnizor pentru Rezervele Statului sau pentru piață.

Cele 100 de milioane reprezintă capital de lucru. Așa cum a fost gândit conceptul Casei de Comerț, am văzut că a avut probleme în gestionare, unele cauzate poate și de faptul că nu a fost dusă până la capăt gândirea.

Rep: Sugerați că a fost pusă pe butuci la comandă politică?

Adrian Chesnoiu: A fost lăsată în conservare doar pentru că acel concept fusese lansat în altă perioadă de guvernare. Eu nu sunt adeptul unor astfel de decizii. Eu cred că lucrurile bune pe care le fac cei de dinaintea noastră să le continuăm și să venim cu programe noi pe care să le ducem la capăt.

Rep: Aveți niște termene, niște jaloane de respectat cu privire la înființarea acelor centre de procesare?

Adrian Chesnoiu: Ele vor fi cuprinse în strategia de dezvoltare a acestei Case de Comerț. Nu poți să faci o strategie de dezvoltare a unei entități private dacă nu știi pe ce buget te bazezi. Capitalizarea Casei de Comerț va fi făcută după rectificarea bugetară, iar până atunci e nevoie să știm care e angajamentul statal în capitalizarea ei. Cunoscând aceste lucruri, Strategia de dezvoltare va fi pusă în aplicare și evident că road-mapul e mai mult decât necesar. Știu că uneori e privită cu neîncredere implicarea Statului în gândirea de performanță economică. Dar, cu toate astea, există și entități cu capital de stat care funcționează bine!

Ce e foarte important este ca aceste entități să fie construite pe un fundament sănătos, privat, fără conflicte de interese sau de altă natură.

Rep: Presupunând că peste 3 luni Casa va fi capitalizată cu cele 100 de milioane de euro, care este orizontul de timp în care vom putea vedea acele centre de procesare funcționând?

Adrian Chesnoiu: Orizontul de timp este succesiv. Dar eu sper ca în cel mult un an să avem acele entități în marile bazine legumicole și pomicole, dacă ne uităm pe zona e legume și fructe. De cealaltă parte, sunt și alte obiective care vor fi implementate pe termen mediu (2-3 ani) și pe termen lung (3-5 ani).

Rep: Unde vor fi amplasate aceste centre? S-a stabilit ceva în acest sens?

Adrian Chesnoiu: Nu, nu s-a discutat încă...

Rep: Deci, deocamdată este doar o idee....

Adrian Chesnoiu: Nu, nu este doar o idee, este o structură de care dispunem în momentul de față, chiar dacă nu a fost funcțională. Pentru repunerea ei în activitate e nevoie de această Strategie. Bazinele legumicole le cunoaștem cu toții. Acele centre de procesare vor fi stabilite în urma unor audituri, a unor analize sectoriale legate de oportunitatea și viabilitatea unei astfel de investiții. Noi trebuie să facem testele prudențiale, trebuie să facem analizele economice pe baza cărora să facem acele investiții

Pachetul de sprijin vizează măsuri cu termen de implementare scurt, care să ajute anumite categorii de populație să depășească această perioadă în care vedem o inflație accentuată, vedem majorări de prețuri cauzate de scumpirea energiei și a gazelor. Pe lângă aceste măsuri mai sunt și măsurile structurale, cum sunt cele care privesc agricultura. Ele vin să sprijine fermierii, dar vin să schimbe puțin conceptul de dezvoltare al agriculturii pe termen scurt. Spun asta pentru că, pe de o parte avem o măsură căreia i-am alocat 200 de milioane de euro din bugetul național și care vizează încurajarea fermierilor și producătorilor de materie primă (cereale și semințe oleaginoase) , de a le introduceîn lanțul de procesare. De a le integra într-un circuit economic cu valoare adăugată. Chiar dacă vorbim de o primă verigă pe lanțul de procesare, e foarte important să mai reducem din exportul de materie primă brută și să încurajăm mai mult valoarea adăugată pe care o putem da produselor agroalimentare. Mai avem o masură de 300 de milioane de euro din fonduri europene, dar nu din cele destinate României prin Politica Agricolă Comună, ci fonduri operaționale din Programul Operațional Competitivitate pe care am reușit să le redirecționaăm către fermierii români.

Facilitățile fiscale pentru agricultori: Ceea ce s-a trecut în PNRR vă spun cu responsabilitatecă nu e neapărat în interesul Statului Român.

Rep: Câți angajați sunt în agricultură și industria alimentară care vor beneficia de acele scutiri fiscale, la fel ca cei din construcții și IT?

Adrian Chesnoiu: Sunt circa 280.000 de angajați cărora Legea 35 li se va aplica. Legea e acum în Parlament, sperăm să fie cât de curând votată și apoi promulgată.

Rep: Dar în PNRR se agrease ideea de a nu mai introduce noi facilități fiscale, adică exact opusul inițiativei Dvs.

Adrian Chesnoiu: Va fi o lege aprobată de Parlamentul României! Ceea ce s-a trecut în PNRR vă spun cu responsabilitatecă nu e neapărat în interesul Statului Român. Am văzut și eu anumite prevederi, chiar și pe cea legată de construcții și domeniul IT...dacă România va face greșeala fundamentală de a nu le mai acorda facilități fiscale lucrătorilor din IT sau din construcții, vom avea două sectoare care nu vor mai aduce niciun fel de beneficii Statului.

Rep: Da, dar...

Adrian Chesnoiu: Lucrurile trebuie foarte bine judecată și calculate și nu trebuie impuse unui Stat membru din dorința unei persoane sau alteia...

Până în momentul în care se finalizează PNRR-ul eu sunt absolut convins că aceste lucruri vor fi definitivate

Rep: Dar există și în fiscalitate un principiu care spune că nu e ok ca un domeniu să fie avantajat fiscal față de altul...

Adrian Chesnoiu: Eu cred că trebuie să beneficiezi de ceea ce ai mai bun într-o țară și dacă noi avem un potențial uriaș de creștere în IT și construcții și s-a dovedit faptul că aceste facilități acordate au produs efecte benefice, vă garantez că la nivelul agriculturii și industriei alimentare aceste facilități sunt mai mult decât necesare. Sunt o gură de oxigen pentru că vedem în acest context geopolitic în care ne aflăm cât de important e să avem securitatea alimentară asigurată. Or, securitatea alimentară este definitorie pentru existența Statului român. Această măsură a fost elaborată împreună cu sindicatele din industria alimentară și din agricultură, cu reprezentanții fermierilor și e mai mult decât binevenită. În actualul contextcred că e important să ne menținem lucrătorii din agricultură și industria alimentară, să menținem nivelul de producție al alimentelor la un nivel care să asigure hrana populației și în acest fel să avem o perspectivă de dezvoltare pe termen mediu și lung.

Sistemul de irigații: Nimeni nu trebuie să-și imagineze că natura va fi înlocuită de sistemul de irigații / Sperăm ca în 5 ani să avem cel puțin două milioane de hectare irigabile

Aș vedea diversificarea sistemelor de irigații în România. Nimeni nu trebuie să-și imagineze că natura va fi înlocuită de sistemul de irigații. Cantitatea de ploi pe care o plantă o primește pe durata ciclului ei de viață este între 460 litri - 600 de litri la clima pe care o avem noi. Această cantitate nu este înlocuită de vreun sistem de irigații nicăieri în această lume. Sistemele de irigații vin doar complementar să asigure cantitatea de apă în momentele de stress pentru plante.

Am avut 3 milioane de hectare suprafață irigabilă. Dacă le comparăm la totalul de 9 milioane de hectare teren arabil vedem că nici atunci nu aveam irigată întreaga suprafață agricolă. Dar în bazinele mari de producție a cerealelor aveam această infrastructură de irigații.

Am făcut un audit al sistemelor de irigații cu ajutorul AFIR. Am pus pe coordonate geospațiale tot sistemul în infrastructura lui. Sperăm ca în 5 ani să avem cel puțin două milioane de hectare irigabile. Cum facem asta? Păi anul acesta recepționăm cel puțin 22 de sisteme noi de irigații, aflate în diverse stadii de execuție.

Am mai făcut un lucru: am inițiat modificarea legii irigațiilor astfel încât la nivel de fermă să poată fi realizate sisteme locale de irigat. Pentru asta e nevoie de predictibilitate , așa că am introdus o altă inițiativă legislativă prin care să extindem durata minimă a contractului de arendare de 10 ani.

Rep: Ați depus Planul Național Strategic? Termenul era finalul anului trecut

Adrian Chesnoiu: Eu am preluat mandatul în noiembrie. Mi-am dorit foarte mult ca acest plan să nu fie doar un document trimis de un ministru forului european. Fiind un document strategic , mi-am dorit o dezbatere cu toate sectoarele existente...

Rep: Deci nu l-ați trimis....

Adrian Chesnoiu: Ba da, în 28 februarie a fost trimis. Am stat personal să discut cu fermierii ca să vedem care sunt nevoile reale și cum putem reseta agricultura românească

Rep: Și în ce stadiu e?

Adrian Chesnoiu: Este în analiză la Comisia Europeană, urmează să primim observații pe acest plan, pentru că aceasta e procedura... La finalul lunii aprilie vom primi primele observații, din câte i s-a spus de la Bruxelles.

Vrem să facem cunoscută la Bruxelles vocea fermierilor români. Până acum, vocea fermierilor români nu prea se auzea la Bruxelles, din moment ce în PNRR avem zero eurocenți alocați pentru agricultură.

Atunci când l-am întrebat pe comisarul european de ce România nu are niciun ban pentru agricultură prin PNRR mi s-a spus că nu a primit propuneri din partea statului membru. Acum nu stau să fac anchete să văd cine și unde a greșit...

Reporter: Vă văd destul de nemulțumit de PNRR-ul acesta....

Adrian Chesnoiu: Cum să nu fiu nemulțumit când pentru agricultură nu ai niciun ban? Spania are un miliard de euro alocare, din care 500 de milioane sunt pentru irigații!

Sistemul de irigații sau cel de desecare, acele 8 depozite de alimente, sistemul antigrindină... toate acestea nu ar fi fost bune pentru România, mai ales în acest context.

Rep: Nemulțumirile Dvs ar putea duce la o renegociere a PNRR?

Adrian Chesnoiu: Eu nu pierd nicio ocazie de a le spune omologilor europeni că e important să ne uităm la ce ne dorim în viitor. PNRR nu este o clădire turnată în ciment la care să nu putem modifica ceva.

Rep: Și omologii Dvs ce v-au răspuns?

Adrian Chesnoiu: Există deschidere. Chiar și în discuțiile de azi cu comisarul pe Mediu i-am spus că vreau să intrăm într-un comitet tehnic pentru realizarea infrastructurii de irigații din fondurile pentru redresare și reziliență.

Domnia sa a fost deschis și am stabilit să trimitem propunerile noastre.