Sistemul de taxare pe muncă din construcții (fără impozit pe venit, contribuție la sănătate și la Pilonul II) urmează a fi extins la agricultură și industria alimentară, cu excepția în ceea ce privește plata la Pilonul II, unde va fi introdusă opționalitate. Proiectul a fost adoptat de Parlament și este trimis la Iohannis.
Rămân mai puțini angajați în sistemul de bază al taxării muncii
„Subiectul ăsta ar trebui discutat într-un cadru mult mai extins, apropo de ce vrem să facem cu zona taxării muncii pentru că am creat nenumărate excepții. Rămân din ce în ce mai puțini angajați în sistemul de bază al taxării”, a declarat Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, într-o conferință de presă.
De fapt, cine mai plătește toate taxele în România la nivel de muncă?
În ordine istorică avem (următoarele excepții n.r.), spune el:
IT, cu scutire de impozit pe venit
Cercetătorii – scutire de impozit pe venit
Drepturi de activitate sportivă ca și categorie distinctă asimilată, de fapt, activităților independete care au fost introduse prin 2017.
Construcțiile, care au fost introdusă în 2018
Nivelul taxării muncii similar cu cel din construcții ar mulțumi pe toată lumea
„Fiecare are regimuri diferite, iar în zona de taxare la nivel de salariu cu CAS, CASS și impozit pe venit rămân din ce în ce mai puțini. Dacă toată lumea se bucură de sistemul ăsta din construcții, că e bun, de ce nu îl generalizăm pentru toată lumea?”, afirmă Manolescu.
- Până la urmă, 20% cât este taxarea acum în construcții (și mai nou va fi în agricultură și industria alimentară) pare că e un lucru care îi mulțumește pe toți.
- E firesc să-i mulțumească pentru că, de fapt, într-o zonă în care avem impozit pe profit de 16% cu impozit pe dividende de 5%, cine face un business și vrea să plătească pe cineva la gri, cum se întâmplă, ar avea de plătit: impozit plus dividende, cam 21%. Dacă plătește pe statul de plată 22%, nu e la fel?
„E clar că acest nivel de taxare cam de 20 și ceva la sută e echilibrat. Dacă ăsta e nivelul, hai să ne așezăm fără patimi și fără discuții filosofice că de ce cota unică e mai bună decât aia progresivă. Până la urmă, și cota progresivă, dacă ne uităm în programul de guvernare din 2012, era de fapt una regresivă care era 8%, 12%, 16%. Deși era progresivă, era mai bună decât una unică de 16%, doar că la vremea aia nu s-a aplicat”, a mai afirmat Manolescu.
- O cotă progresivă în sine nu înseamnă că e proastă. Toată lumea se teme și mediul de afaceri e temător de a deschide acest subiect pentru că dacă vine cumva un sistem progresiv nu știm care va fi ultima cotă pentru că toți ne aducem aminte de acum 17 ani 45% era cea mai mare. Ne e teamă de 45%.
„Avem acum extinderea codurilor CAEN pentru care se aplică scutirile de impozit la salarii și contribuții. După ce am avut construcțiile, pare că noua extindere către zona de agricultură și industria alimentară e bazată tot pe coduri CAEN. O să avem o serie întreagă de probleme cum am avut și la construcții. Legarea reglementării fiscale de o zonă statistică a codurilor CAEN nu ne ajută la nimic”, a spus Dan Manolescu.
0
3
