Peste o jumătate de miliard de dolari SUA și 1,6 miliarde de ruble mai are țara noastră de încasat din exporturile de dinainte de 1989, arată un raport recent al Finanțelor.

baniFoto: Dreamstime.com

În perioada ianuarie – decembrie 2021 s-au încasat în contul creanţelor României 53,7 milioane USD

La data de 31 decembrie 2021, creanţele României provenite din operaţiunile de export, cooperare economică internaţională şi alte acţiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989 erau de 549.059.447,02 dolari SUA pe relaţia devize convertibile și de 1.624.509.933,94 ruble transferabile pe relaţia ruble transferabile şi alte sume în diverse valute.

Din suma totală de 549,05 milioane dolari SUA pe relaţia devize convertibile:

  • 307,75 milioane dolari SUA (56,05%) reprezintă creanţe soluţionate şi reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului şi care se află în diferite stadii de încasare (Irak, R.D. Congo, R.P.D. Coreeană, Guineea, Mozambic);
  • 241,3 milioane USD (43,95%) reprezintă creanţe care nu au fost soluţionate până în prezent (Sudan, Libia, Nigeria, R. Centrafricană, Somalia şi Tanzania).

În conformitate cu prevederile Legii nr. 29/1994, cu modificările ulterioare, Guvernul este autorizat să aprobe negocierea în vederea recuperării creanţelor provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, derulată înainte de 31 decembrie 1989.

Procesul de reglementare este influenţat de următoarele cauze obiective: dificultăţile majore de ordin economic, financiar şi valutar cu care se confruntă unele ţări africane, ale căror debite către România însumează 183,2 milioane dolari SUA , dar și efuzul categoric al autorităţilor cubaneze, ţară care deţine 100% din creanţele României în ruble transferabile, de a accepta începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA şi pentru stabilirea unor modalităţi de rambursare a obligaţiilor sale valutare.

Irak

Sumele datorate de Irak statului român, rezultate din activitatea de comerţ exterior şi alte activităţi externe derulate înainte de 31.12.1989, au fost reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 260/22.02.2006. Ca urmare, statul român va încasa, în perioada 01.01.2009 - 31.03.2028, suma de 977,1 milioane dolari SUA, având în vedere că Republica Irak beneficiază de toate cele trei etape de reducere a datoriei externe, în cuantum total de 80%, conform Minutei de înţelegere semnată în noiembrie 2004 cu statele creditoare membre ale Clubului de la Paris.

Ultima etapă de reducere a datoriei de 20% a fost condiţionată de îndeplinirea de către statul irakian a prevederilor Aranjamentului Stand-By încheiat de Irak cu Fondul Monetar Internaţional, etapă realizată de autorităţile irakiene la data de 17 decembrie 2008. Până la această dată, în baza Acordului bilateral, a fost încasată suma de 680,2 milioane dolari SUA reprezentând primele douăzeci și șapte de tranşe din dobânda datorată de partea irakiană şi douăzeci și unu rate de capital.

Propunere – Se va urmări încasarea de la extern a tranşelor prevăzute conform Acordului bilateral între Guvernul României.

Libia

Negocierile pentru reglementarea obligaţiilor valutare datorate de Libia României, amânate în repetate rânduri după sesiunea Comitetului financiar mixt din anul 1997, s-au caracterizat, începând cu anul 2005, atât prin poziţiile divergente ale celor două părţi, cât şi prin nerespectarea de către partea libiană a unor documente bilaterale şi a principiului de tratament comparabil în procesul de convenire a drepturilor şi obligaţiilor financiare reciproce.

Dialogul politico-diplomatic al României cu Libia a cunoscut o fază de stagnare în ultimii ani, fiind revigorat în cursul anului 2018. Astfel, după o serie de întrevederi în marja unor reuniuni internaționale, a avut loc, la 15 februarie 2018, vizita ministrului libian al afacerilor externe Mohamed Taher Siala la București și, la 18 aprilie 2018, vizita oficială la Tripoli a ministrului afacerilor externe român Teodor Meleșcanu. Tema creanțelor a făcut subiectul demersurilor diplomatice, fiind abordată inclusiv cu prilejul menționatei vizite a ministrului român de externe la Tripoli. Cu această ocazie, au fost primite asigurări privind deschiderea guvernului libian pentru reglementarea situației creanțelor Libiei față de România, la solicitarea părții române.

De asemenea, partea libiană a propus organizarea unei reuniuni la nivel de experți pe această speță și a manifestat disponibilitate pentru plata unei prime tranșe în valoare de 5 milioane de euro, care nu a fost urmată de propuneri concrete de implementare din partea Ambasadei Libiei la București.

În cadrul convorbirilor ulterioare la nivel diplomatic a fost reiterată dorința părții române de reluare a discuțiilor bilaterale pe tema creanțelor, demers rămas fără rezultat.

După căderea în 2011, în urma unei revolte populare, a regimului Muammar Gaddafi (care a condus Libia timp de 42 de ani), țara trece printr-o situație de vid de putere și instabilitate, nicio autoritate neavând controlul deplin asupra teritoriului libian.

Propunere – Se va urmări desfăşurarea evenimentelor interne și evoluția conflictului armat, iar în condiţiile în care semnalele vor indica o posibilă reluare a discuţiilor, Ministerul Finanţelor va solicita Ambasadei României la Tripoli inițierea unor demersuri pe lângă instituțiile libiene competente pentru rezolvarea acestei probleme.

R.P.D. Coreeană

România urma să încaseze din R.P.D. Coreeană creanţe în valoare de 546.952,61 dolari SUA, prin export de mărfuri coreene în perioada 2007-2011, în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene.

Până în prezent, autorităţile nord coreene nu au respectat prevederile Acordului, deşi partea română a abordat în mod constant problema datoriei coreene în cadrul mai multor consultări politico-diplomatice de la Phenian, prilej cu care a arătat că lichidarea acestei datorii ar putea crea oportunităţi pentru dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor economice bilaterale pe termen mediu şi lung. R.P.D. Coreeană a înregistrat începând din 2010 o deteriorare a situației economico-financiare, confruntându-se şi cu dezechilibre valutare majore, odată cu reforma monetară aplicată de guvernul comunist, care a condus la o inflație foarte mare, cu efecte majore asupra nivelului de trai al populației.

Țara se confruntă cu o profundă criză economică, în special în domeniul securității alimentare a populației, context în care beneficiază de asistență umanitară internațională. Situația în regiune se menține tensionată, în prezent fiind blocat dialogul intercoreean și cel între R.P.D. Coreeană și SUA. Având în vedere condițiile de pe plan local, dialogul părții române cu autoritățile nord-coreene pe tema recuperării datoriei nord-coreene este practic imposibil de realizat.

Propunere – Partea română va continua demersurile oficiale prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe la nivelul autorităţilor nord-coreene în vederea reglementării datoriei nord-coreene faţă de România după revenirea situației la parametrii normali de dialog.

Sudan

Deşi autorităţile române au întreprins în mod insistent demersuri pentru organizarea negocierilor de soluţionare a drepturilor valutare ale statului român, inclusiv cu prilejul unor vizite oficiale de nivel înalt, autorităţile sudaneze au amânat în mod constant începerea negocierilor sau nu au manifestat nicio reacţie la propunerile părţii române.

Până în prezent, statul sudanez şi-a exprimat oficial poziţia de reglementare a datoriei sale externe la nivel global, pentru toţi creditorii, sub auspiciile organismelor financiare internaţionale, invocând prezenţa Sudanului pe lista celor mai îndatorate ţări sărace şi atitudinea unor ţări, precum Cehia, de ştergere a datoriei.

În acest moment, din punct de vedere politic, Republica Sudan parcurge o etapă de tranziție, după înlăturarea, printr-o lovitură militară de stat, la 11 aprilie 2019, a fostului președinte Omar al-Bashir, care a condus țara 30 de ani. Tranziția democratică către o nouă autoritate civilă a fost însoțită de o cronicizare a crizei economice, exacerbată ulterior de criza sanitară produsă de pandemia de COVID-19.

Propunere – În baza mandatului acordat, vor fi demarate negocierile în vederea încheierii unui Acord de reglementare cu partea sudaneză.

Mozambic

În urma notificărilor reciproce între cele două guverne asupra îndeplinirii procedurilor legale interne, la data de 10 iulie 2008 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Mozambic privind reglementarea datoriei Republicii Mozambic către România. Până în prezent, partea mozambicană şi-a îndeplinit obligațiile stipulate în Acordul privind reglementarea datoriei, pentru perioada 10.07.2008 – 10.07.2021 (în valoare totală de 1,8 milioane dolari SUA) și ratele de capital (în sumă totală de 6,2 milioane dolari SUA), soldul datoriei fiind în prezent în sumă de 7.872.311,94 USD.

La 15 aprilie 2020, G20 și membrii Clubului de la Paris, în contextul pandemiei COVID-19, au anunțat susținerea suspendării temporare (de la 1 mai 2020 până la 31 decembrie 2020) a plăților către serviciului datoriei pentru cele mai sărace țări care o solicită (Debt Service Suspention Initiative - DSSI). Perioada de rambursare va fi de 3 ani, cu o perioadă de grație de un an (4 ani în total). Ulterior, suspendarea temporară a plăților către serviciul datoriei pentru cele mai sărace țări a fost prelungită în noiembrie 2020, până la 30.06.2021, iar în aprilie 2021 s-a decis extinderea suspendării plăților pentru perioada 01.07.2021- 31.12.2021.

Cuba

În urma demersurilor întreprinse de partea română în vederea reglementării datoriei Cubei față de statul român, atât prin întâlniri cu autoritățile cubaneze, cât și prin scrisori oficiale, poziția guvernului cubanez a fost de anulare 100% atâta timp cât rubla transferabilă a încetat să mai existe după desființarea CAER.

Singura țară fostă fostă membră CAER care a reușit soluționarea creanțelor în Cuba este Slovacia, însă numai pentru valuta forte aflată în conturile din Cuba, înainte de 1990.

Poziția oficială a părții cubaneze, exprimată atât prin scrisorile din octombrie 2014 și octombrie 2017 ale domnului Ricardo Cabrisas Ruiz, Vicepreședintele Consiliului de Miniștri și Ministrul Economiei și Planificării din Cuba cât și cu ocazia vizitei ministrului finanțelor al României din decembrie 2018 este că politica oficială a Cubei este de ștergere totală a datoriilor în ruble transferabile și că partea cubaneză dorește să se mențină linia de separație între problema datoriei Cubei față de România și cooperarea bilaterală.

Profunda criză economico-socială cu care se confruntă Cuba în prezent, confirmată inclusiv de solicitarea amânării plăților în contextul datoriei către toate statele creditoare, fără să exite un termen pentru reluarea acestora, face foarte puțin probabilă perspectiva inițierii de discuții cu partea cubaneză pe marginea datoriei pe care Havana o are față de România.

Propunere – Identificarea momentului potrivit, în funcție de evoluția relațiilor bilaterale și de cea a situației economice interne din Cuba, în vederea reluării demersurilor pe lângă partea cubaneză pentru repunerea dosarului datoriei pe agenda bilaterală.

Vezi aici Raportul integral al Finantelor.