​BNR și ASF au publicat drepturile salariale ● Cum a înșelat Putin Occidentul din 2014 ● Corespondență de la granița Moldovei cu Transnistria. Speriați de explozii și un eventual război, unii locuitori își fac bagajele: „Să vedeți cozi la vamă, bancomate și acte” ● Scurtă istorie a piperului ● O hartă pentru nesomnul României: investițiile în „giga-fabricile”de baterii se opresc la graniță ●România și R. Moldova: lașitate sau curaj camuflat? ● Situație rară pentru milioane de români cu credite: În 2022 plătesc rate reale mai mici, deși dobânzile sunt în creștere ● Condiții insalubre reclamate de olimpicii români. Inspector general: „Probabil dl elev voia taxi la scară” ●Controversatul domn Licu. Cine este procurorul pe care PSD vrea să-l propulseze la CCR ● Corespondență din Republica Moldova: Pentru ce se pregătește Transnistria? ● Viața de după moarte. Osuarele ca spații ale memoriei. Roma ● Artă populară japoneză ● Bani sau vouchere? Ce spun studiile despre eficiența ajutoarelor bănești? ● Zece cumpărători europeni de gaz rusesc şi-au deschis conturi speciale în ruble la Gazprombank.

Business reportFoto: Profimedia Images

BNR și ASF au publicat drepturile salariale – vezi salariile, primele și bonusurile din cele două instituții. Banca Națională a României (BNR) și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) dau dovadă de transparență, publicând pe site-urile proprii drepturile salariale din aceste instituții. Este prima dată când sunt acestea foarte clar precizate, în condițiile în care presa a scris de-a lungul timpului că salariile, primele și bonusurile din BNR și ASF sunt foarte mari.

La o primă vedere, aceste drepturi salariale pot părea mari, dar responsabilitatea funcționarilor din aceste instituții este foarte mare. “Atât în BNR, cât și ASF trebuie să existe salarii destul de mari, pentru că sunt supravegheate piețe financiare de miliarde de euro și în acest fel poate fi combătută corupția. În plus, responsabilitățile în aceste instuții trebuie retribuite corespunzător”, potrivit specialiștilor din piața financiară.

BNR și ASF nu cheltuie bani din bugetul public, ci se autofinanțează conform legilor de funcționare. Astfel, potrivit legii de funcționare – articolul 18 din OUG 93/2012, ASF se finanţează integral din venituri proprii extrabugetare, scrie Financial Intelligence

Cum a înșelat Putin Occidentul din 2014 și până la invadarea Ucrainei. ”Propaganda Kremlinului a convins mai multă lume decât ne place să credem”. Încă din 2007, Rusia a declanșat o agresiune politică și ideologică asupra Occidentului, spune Cosmin Popa. Mai concret, după o perioadă în care Vladimir Putin a avut relații bune sau chiar foarte bune cu NATO, în februarie 2007, la Conferința de Securitate de la Munchen, liderul rus a ținut un discurs faimos. El a acuzat atunci Statele Unite că vor să creeze o lume dominată de o singură putere care să monopolizeze relațiile globale și că încalcă dreptul internațional printr-o utilizare aproape necontrolată a forței.

Discursul de la Munchen a marcat startul unei noi politici a Moscovei - dar nu și al unei abordări diferite din partea Occidentului în ce privește relația cu Rusia.

”Am avut șansa, în timpul summit-ului de la București, să-l întreb pe președintele Putin «Este posibil un război rece?» Or răspunsul lui a constat în reluarea, într-o formă mult mai acută, a principalelor puncte din discursul de la Munchen. De atunci a fost clar că Rusia și Occidentul sunt pe un traseu de coliziune”, își amintește Cosmin Popa, citat de wall-street.ro

Scurtă istorie a piperului. Cca. 2.000 î.Hr. - Niște băieți și fete descoperă prin sudul Indiei că piperul este bun dar, mai ales, comestibil.

Puțin după 2.000 î.Hr. - Cum ăia din India făceau comerț cu cei din Mesopotamia, le-au adus și piper și le-au arătat cum funcționează. Vecini buni și cu inițiativă, mesopotamienii l-au vândut și egiptenilor la preț de speculă.

1213 î.Hr. - Egiptenii, la care chiar aveam pretenții că sunt băieți deștepți, se pare că mai dădeau și rateuri. Dovada? Ramses al II-lea care a fost găsit cu boabe de piper în nas. Asta după moarte, ca să nu avem discuții, căci în timpul vieții nu se băga nimeni să facă glume din astea piperate cu șefu`, scrie Mica Doză de cultură generală.

Corespondență de la granița Moldovei cu Transnistria. Speriați de explozii și un eventual război, unii dintre locuitori își fac bagajele: „Să vedeți cozi la vamă, bancomate și acte”. În urma mai multor explozii care au avut loc în ultimele zile în Tiraspol și în localitățile Maiak și Parcani din Transnistria, unii dintre oamenii care locuiesc în regiunea separatistă au decis să treacă granița către Republica Moldova. Aflat la punctul de frontieră, corespondentul Libertatea Mircea Barbu a vorbit cu câțiva dintre aceștia.

La câteva minute după ora 9 dimineața, Mihail și Alexandru sosesc la postul de control vamal cu regiunea separatistă Transnistria. Ambii, ofițeri vamali moldoveni, oftează și se uită lung spre clădirile vameșilor transnistreni. „Are să fie o zi tare lungă, ai să vedeți! Multe mașini au fost și ieri aici. Era coada până la intrarea în zona de control”, îmi spune Mihail, în timp ce îmi arată mândru buletinul românesc pe care îl ține la loc de cinste într-un portofel ponosit. „Și eu am!”, se laudă Alexandru. „Doar că nu la mine. Dar am fost de multe ori la România, în drum spre Italia. La voi munții sunt frumoși tare!”, exclamă tânărul grănicer, scrie Libertatea.

O hartă pentru nesomnul României: investițiile în „giga-fabricile”de baterii se opresc la graniță. Harta europeană a marilor fabrici de baterii pentru mașinile electrice ar trebui să pună pe jar autoritățile României. Harta, valabilă în luna februarie a acestui an, nu cuprinde și România – marii investitori în fabricile viitorului oprindu-se, până acum, în Polonia, Slovacia și Ungaria.

Demn de menționat că, de la precedenta evaluare a investițiilor în giga-fabrici de baterii, din aprilie 2021, au apărut 6 noi puncte.

Din aprilie 2021 încoace, cele 6 noi proiecte au apărut în Europa, toate stimulate de fondurile europene pentru relansare economică, cel mai mare program UE, potrivit analizelor CIC energiGUNE.

Nici un singur proiect de fabrică de baterii nu și-a găsit locul precis nici în suma celor 1,62 miliarde de euro alocate energiei prin PNRR, nici în cele circa 15 miliarde de euro accesibile prin Fondul de Modernizare energetică („mecanismul 10d”) – pe care-i primește România, scrie Curs de guvernare.

România și R. Moldova: lașitate sau curaj camuflat? Șovăiala și retorica impreciziei sunt instrumentele de forță ale României în momentele complicat. Diplomația de la București a avut nevoie de o zi întreagă pentru a-și formula poziția față de exploziile succesive din Transnistria. Luni seara au fost înregistrate primele deflagrații la așa-zisul minister al Securității de la Tiraspol, iar marți la prima oră au fost aruncare în aer două turnuri de comunicații aflate în Transnistria, dar la 50 de kilometri de Chișinău.

În plus, tot marți, Ministerul Apărării de la București a fost nevoit să dezmintă informațiile false apărute în publicații rusești care susțineau că Armata României ar avea militari în R. Moldova și că România ar intenționa să atace Transnistria cu sprijinul NATO, pentru ca apoi să anexeze R. Moldova.

Nu e clar dacă aceste dezinformări fac parte din aceeași strategie de intimidare a Republicii Moldova sau dacă sunt parte a planului anunțat săptămâna trecută de generalul rus Rustam Minekaev, comandant adjunct al Districtului Militar Central al Rusiei, care menționa printre obiectivele armatei ruse „crearea unui coridor terestru către Crimeea și ieșire la Transnistria”, scrie DW.

Situație rară pentru milioane de români cu credite: În 2022 plătesc rate reale mai mici, deși dobânzile sunt în creștere. Economiştii şefi din băncile comerciale atrag atenţia asupra faptului că, anul acesta, dobânzile bancare, inclusiv cele la credite, nu doar la depozite, nu au şanse să ajungă din urmă inflaţia care a crescut mult mai rapid. Altfel spus, pe moment, cei care au sau contractează credite vor plăti rate mai puțin costisitoare, în termeni reali, cu condiţia ca veniturile lor să crească cel puțin cu rata inflației. Situație rară pentru milioane de români cu credite: În 2022 plătesc rate reale mai mici, deși dobânzile sunt în creștere. Ce condiție trebuie să îndeplinească?

„Chiar dacă ROBOR va ajunge la 6% în luna iunie, dobânzile la credite (n. r.- cu excepţia anumitor tipuri de credite) tot vor rămâne sub inflaţie”, spune Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank, citat de Economica.net.

Condiții insalubre reclamate de olimpicii români. Inspector general: „Probabil dl elev voia taxi la scară”.

Mai mulți olimpici români s-au plâns de condițiile ce le-au fost oferite de inspectoratele școlare la concursurile naționale organizate în luna aprilie.

Robert Takacs are 18 ani și este elev în clasa a XII-a la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița. Anul acesta, elevul a participat pentru prima oară la Etapa Națională a Olimpiadei de Limba Engleză, ce s-a desfășurat la Pitești.

Într-un interviu telefonic acordat Europei Libere, tânărul spune că s-a întors acasă cu un gust amar, însă nu din cauza concursului propriu-zis, ci a modului în care a fost acesta organizat.

„Atât cazarea, cât și organizarea, mi s-au părut un haos. Așteptările au fost un pic mai mari decât ce a fost acolo”, scrie Europa Liberă.

Controversatul domn Licu. Cine este procurorul pe care PSD vrea să-l propulseze la CCR. Favorit pentru postul de judecător constituțional ce va rămâne vacant în luna iunie este controversatul procuror Bogdan Licu. Fost mason, acuzat de plagiat și de notele mici din facultate, nr. 2 din Parchetul General este susținut de PSD.

Audiat în comisia juridică a Camerei Deputaților, prim adjunctul procurorului general al României a recunoscut că notele mici obținute în facultate nu-i fac cinste, dar a fost nevoit să muncească de tânăr pentru a-și întreține familia.

„Nu-mi fac cinste notele din facultate, dar trebuie să vă spun că muncesc de la 18 ani. Tatăl meu a decedat când eram mic și am făcut facultatea trebuind să-mi întrețin familia”, scrie Europa Liberă.

Corespondență din Republica Moldova: Pentru ce se pregătește Transnistria? Indiferent de existența unei regiuni separatiste în Republica Moldova, sărbătorile religioase sunt valabile pe ambele maluri ale Nistrului, așa că luni, 25 aprilie, atât la Tiraspol cât și la Chișinău, era a doua zi de Paști, o zi pe care cu siguranță nu o alegi pentru a organiza un atac asupra unei clădiri goale. Dar s-a întâmplat. Edificiul pretinsului minister al securității, numit MGB, din regiunea separatistă Transnistria, ar fi fost atacat cu lansatoare de grenade. Poziția regimului e că au fost cel puțin trei explozii. Atacatorii au țintit etajul doi al clădirii, iar în urma impactului au avut de suferit ferestrele, ușile, dar și blocurile de locuit din apropiere.

După explozie totul a decurs în așa fel încât în spațiul public să apară cât mai multe fotografii – atât cu clădirea avariată, cât și cu armele folosite. În prima oră de după impact, presa de la Kremlin difuza imagini de la fața locului, în direct, la emisiunile cu cele mai mari audiențe, scrie PressOne.

Viața de după moarte. Osuarele ca spații ale memoriei. Roma. O dimineață de iunie care anunță, de la primele ore, o căldură toropitoare. Pornesc către faimoasa Criptă a Capucinilor, de pe Via Vittorio Veneto 27. Vreau să văd cu ce se deosebește de Catacombele de la Paris, pe care le văzusem cu câțiva ani în urmă. La sfârșitul secolului al 18-lea, osemintele a peste șase milioane de locuitori din cimitirele Parisului au fost dezgropate și mutate în vechi cariere de piatră de sub oraș; aranjate unele peste altele și alcătuind diverse modele.

După o plimbare de peste o oră – o grevă la metrou paralizase traficul din oraș – ajung pe un bulevard umbros care pare rupt de zgomotul orașului. Cripta Capucinilor se găsește sub biserica Santa Maria della Concezione dei Cappuccini, construită între anii 1626-1631 de Papa Urban VIII. La încheierea construcției, cardinalul Antonio Barberini, fratele Papei și membru al ordinului capucinilor, decide dezgroparea și mutarea a mii de oseminte ale călugărilor ordinului în noul osuar. Caracterul unic al acestei cripte este dat de dispunerea rămășițelor umane: ele decorează pereții sub formă de lustre sau aplice și formează nișe în care sunt agățate scheletele altor călugări în sutană. Aproximativ 4000 de călugări morți între începutul secolului al 16-lea și 1870 își dorm somnul de veci aici, scrie Iscoada.

Artă populară japoneză. Simboluri, tradiții și cultură niponă: puncte cheie pe care Nissan le-a bifat atunci când a proiectat crossover-ul electric Ariya. În spatele fiecărui detaliu sunt alte detalii cu trimitere directă la universul popular japonez. Stilul de viață pe care îl urmăm ne face mai superficiali. Știu, vei spune că tu nu ești așa, dar de câte ori nu ți s-a întâmplat să treci pe lângă un lucru pe care îl placi și să nu-i observi detaliile de suprafață. Dar nu-ți face griji, că nu-i neapărat vina ta, mai ales că la partea asta de superficialitate contribuie și avalanșa de lucruri și informații cu care interacționăm zilnic. Dacă nu ești cu adevărat pasionat de ceva, e greu să vezi direct prin ambalaj.

În auto, lucrurile sunt și mai complicate. Nu de alta, dar sunt mulți care atunci când cumpără o mașină nouă se uită doar la lucrurile de suprafață.

Și cu toate astea, producătorii continuă să pună detalii peste detalii care țin cont de tradiția mărcii. Ce ne-am face dacă toți și-ar uita peste noapte identitatea și, spre exemplu, un BMW ar semăna cu un Mercedes? Sau mai rău, toate mașinile ar avea același design și aceleași opțiuni. Probabil că lumea ar fi un loc puțin mai trist, scrie AutoCritica.

Bani sau vouchere? Ce spun studiile despre eficiența ajutoarelor bănești?

Pe fondul pandemiei de COVID-19, ideea transferurilor directe de bani dinspre guverne către populație s-a bucurat de popularitate crescută în jurul lumii. Ce spun studiile despre comportamentul de consum al oamenilor care primesc bani? Și cum arată un venit de bază universal?

Coaliția de guvernare a României a aprobat recent un pachet de măsuri socio-economice, numit Sprijin pentru România. Una dintre măsuri este oferirea de vouchere pentru alimente de bază persoanelor cu venituri reduse. Voucherele ar urma să aibă valoarea de 50 de euro și ar fi primite o dată la două luni. Cu alte cuvinte, este vorba despre un ajutor de 25 de euro pe lună, adică echivalentul a un pic peste 120 de lei.

Voucherele pot fi folosite pentru „alimente de bază”. Însă nu pentru orice alimente, ci, potrivit declarațiilor ministrului Muncii, doar pentru pâine, cartofi, ulei, orez, carne de pui și ouă, scrie MindcraftStories.

Zece cumpărători europeni de gaz rusesc şi-au deschis conturi speciale în ruble la Gazprombank.

Zece cumpărători europeni de gaz rusesc şi-au deschis conturi speciale în ruble la Gazprombank, iar patru au efectuat deja plăţi în moneda rusă, a dezvăluit miercuri agenţia Bloomberg, care citează surse apropiate Gazprom, transmite EFE. Sursele, care au solicitat să vorbească sub protecţia anonimatului, au declarat că nu sunt prevăzute noi sistări ale livrărilor de gaz până în a doua jumătate a lunii mai, când trebuie să intre alte plăţi în ruble pentru combustibilul rusesc. Gazprom a explicat miercuri că a suspendat complet furnizarea de gaz către Bulgargaz (Bulgaria) şi PGNiG (Polonia) pentru că nu a primit până la sfârşitul zilei de marţi plăţile în ruble pentru livrările aferente lunii aprilie, aşa cum a stabilit Putin în decretul său din 31 de martie pentru ţările „neprietenoase'', informează Adevărul.