Vedem că nu am ieșit bine din criza Covid, că am intrat într-o altă criză sau în mai multe crize. Suntem în fața a cel puțin 3 mari provocări: problema sectorului energetic, siguranța alimentară și problema bugetară, a spus joi Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank la o conferință comună BNR-ASE.
Avem în sectorul energetic din fericire o dependență redusă de importurile de produse energetice și vedem cât de important este lucrul acesta mai ales în această perioadă, a mai spus Dumitru. La nivel agregat avem o dependență cam de 30%: la gaze avem o dependență de 23%- printre cele mai mici din Europa-, la petrol o dependență mai mare %65, dar de asemenea printre cele mai mici din Europa. Slavă Domnului, România are multe resurse energetice, mai spune economistul.
Dependența energetică de importurile de energie a crescut în ultimii ani
Dacă ne uităm la consumul de energie, vedem că închiderea capacităților de producție energofage ,creșterea eficienței energetice și modificările structurale din economie au generat o reducere în timp a consumului de energie în ultimii 30 de ani.
Însă producția internă de combustibili fosili- petrol, gaze, cărbuni- a scăzut constant. La cărbuni chiar am avut o cădere foarte puternică în ultimii ani. De asemenea, la gaze avem o producție care a scăzut în timp, iar la petrol avem aceeași tendință. Iar acestea toate ne-au condus la o o dependență în creștere de importurile de energie.
Avem încă un consum destul de ridicat de energie la nivelul economiei. Dacă ne uităm la câtă energie consumăm la un milion de euro PIB o să vedem că suntem semnificativ peste media europeană.
Din fericire avem și o parte de energie regenerabilă destul de importantă însă trebuie menționat că România are o structură semnificativ diferită de a statelor vestice la nivelul economiei. Avem o pondere mai redusă a serviciilor.
Avem industria, construcțiile și agricultura (prin definiție mai energofage), mai ridicate ca pondere decât mediile europene.
E de așteptat ca dezvoltarea economică să necesite un nivel mai ridicat de energie mai ales că discutăm de capacități industriale noi în contextul acesta de turbulențe geopolitice la nivel global. Investițiile din PNRR de asemenea vor genera resurse energetice suplimentare.
În concluzie, Dumnezeu ne dă, dar nu ne bagă și în traistă. Avem resurse energetice foarte mari pe care trebuie să le valorificăm.
Soluția pe termen lung la problema energetică este stimularea investițiilor să producem ofertă de energie inclusiv în regenerabile. Și, slavă Domnului, avem foarte multe resurse pe care le putem exploata.
Avem un potențialul agricol foarte ridicat. Doar că avem probleme structurale majore și în acest sector
Dacă ne uităm pe cifre, vedem că suntem în top 5 european ca potențial agricol atât la suprafața arabilă cât și la suprafața cultivată cu cereale. Deci dacă te-ai uita la cifrele astea ai spune că România trebuie să fie un jucător nu numai european ci și global, de importanță semnificativă. Însă suntem un importator net de produse agroalimentare.
Importăm produse de bază: carne lapte legume fructe. Deși lucrurile astea ar trebui să le exportăm dat fiind potențialul nostru. În același timp exportăm cereale. Avem un excedent pe cereale destul de semnificativ . Dar chiar și așa discutăm de peste unu la sută din PIB aproape de 1,5 la sută din PIB deficit comercial pe produse agroalimentare.
Principalii parteneri cu care avem deficite comerciale foarte mari pe zona asta de produse agroalimentare sunt Germania Polonia Ungaria Olanda Spania Brazilia Turcia și așa mai departe.
Dar țările din jurul nostru au surplusuri.comerciale ! Atât Bulgaria cât și Ungaria și Polonia au surplusuri comerciale pe zona de produse agroalimentare.
În relația noastră cu Polonia și Ungaria avem deficite foarte mari pe zona de agroalimentare: circa 2,5 miliarde de euro anual.
Și aici concluzia este aceeași: Dumnezeu ne-a dat resurse naturale foarte bogate în agricultură dar mai trebuie să ne băgăm și singuri în traistă.
15% dintre salariaţii din România sunt scutiţi de plata contribuţiilor la sănătate, deşi beneficiază de asistenţă socială de sănătate
A treia temă consolidarea fiscală fiind situația finanțelor publice. Consolidarea fiscală a început însă trebuie să conștientizăm cu toții că problema este încă nerezolvată.
Dacă ne uităm la situația bugetului o să vedem că anul trecut am avut o consolidare bugetară de 2,2 puncte procentuale din PIB, însă ajustarea la nivel european sau în comparație cu alte state europene a fost destul de mică .
Anul trecut am avut un deficit de 7,1 la sută din PIB, prin urmare nevoia de ajustare este una uriașă. Dacă ne gândim că plecând de la 7 la sută din PIB trebuie să ajungem la sub 3 la sută din PIB, vedem deci că avem nevoie de 4 puncte procentuale de ajustare. La care mai adăugăm presiunile suplimentare care apar între timp: creșterea cheltuielilor de apărare la 2,5 la sută din PIB, măsurile de sprijin în sectorul energetic, și alte priorități. Vedem pachetele acestea care s-au decis în ultima perioadă; probabil că ele au un impact de peste doi la sută din PIB. Prin urmare discutăm practic de o ajustare care nu e doar 4 la sută din PIB ci 6 la sută din PIB probabil.
Și te gândești dacă ea poate fi făcută doar pe partea de cheltuieli. Așa cum arătau proiecțiile pe termen mediu ale Ministerului de Finanțe. Răspunsul este unul categoric nu. Nu poți să faci o asemenea ajustare numai pe partea de cheltuieli.
Dacă ne uităm la problemele structurale ale bugetului o să vedem că ele sunt foarte serioase și aș sublinia în primul rând partea de venituri fiscale care nu este o slăbiciune foarte mare mai ales într un context de crize suprapuse.
Dacă ne uităm la veniturile fiscal, noi avem în jur de 27 la sută din PIB nivelul acestora, față de media europeană de 41%. Suntem în mod clar la coada clasamentului.
Avem în mod clar și cert o problemă majoră cu colectarea taxelor și impozitelor și avem în al doilea rând și o problemă de așezare a sistemului fiscal
Toate derogările şi regimurile preferenţiale de taxare au şubrezit practic foarte mult baza de impozitare
Poate nu mulţi dintre dvs. ştiţi că în momentul de faţă din 5 milioane şi ceva de salariaţi 700 şi ceva de mii, aproape 15% dintre salariaţi, sunt scutiţi de plata contribuţiilor la sănătate, deşi beneficiază de asistenţă socială de sănătate aşa cum o ştim cu toţii, dar ei nu contribuie cu nimic. Aş spune că avem o problemă de colectare, dar avem şi o problemă de echitate a sistemului fiscal. Unii plătesc mult, alţii nu plătesc mai nimic
1
0
