Dacă Klaus Iohannis va promulga proiectul adoptat recent de Parlament, de anul viitor investitorii de pe bursă vor plăti impozit pe venit de 1-3%, în funcție de perioada deținerii, în loc de 10%. Cei cu venituri sub 12 salarii minime nu vor mai depune Declarația unică, restul da.
HotNews.ro a organizat o dezbatere pe temă, în care i-a avut invitați pe Sebastian Burduja - deputat PNL și inițiator, avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Horia Gustă - presedinte AAF, și Adrian Tanase - director general al BVB.
Sebastian Burduja:
Proiectul vine într-un contex complex, anume crizele multiple prin care trecem și care în plan economic au două consecințe principale:
1. accesul la finanțare devine mai scump pentru mediul privat prin prisma măsurilor pe care Banca Centrală este nevoită să le ia;
2. Prin creșterea inflației și românii ar fi bine să se orienteze spre instrumente care le multiplică mai ușor economiile, deci care au un randament mai bun decât a-și ține banii la saltea sau în depozite bancare.
Proiectul vine cu două mari beneficii:
1. Debirocratizare a procesului, astfel încât există reținere la sursă. Statul român nu mai interacționează cu 10-20.000 investitori retail și colectează mult mai ușor de la intermediari. Și pentru contribuabili este o ușurare a sarcinii în raport cu statul.
2. E vorba de un tratament fiscal de stimulare a participării la piața de capital. Nu este o reducere pură de taxe. Vorbim de o reducere a impozitului de la 10%, la 1% și 3% în funcție de perioada deținerii. În același timp vorbim de faptul că nu mai compensăm pierderile.
Dacă am dețineri de peste 12 luni la 31 decembrie 2022, dacă vând de la începutul anului viitor, sunt taxat cu 1% sau 3%?
Horia Gustă, președinte AAF:
La momentul 3 ianuarie, administratorul de fond sau intermediarul se uită la momentul răscumpărării unităților de fond sau la momentul vânzării acțiunilor de către deținător, se uită la perioada deținerii. Deci legea se aplică de atunci, atunci contează momentul păstrării instrumentului.
Adică, dacă la 3 ianuarie ai deținut sub un an, impozitul la sursă este 3%, dacă l-ai deținut mai mult de un an, impozitul este 1%.
Legea trebuie să fie promulgată. S-a muncit foarte mult și inițial cota se dorea a fi una singură.
Între 1 și 3% discutăm de 1 an. Am vrut să arătăm că este important să-ți menții investiția nu să intri și să ieși în fiecare lună. Sunt și investitori care cumpără și vând frecvent, dar marea majoritate nu fac acest lucru.
Dacă cumpăr azi, mâine, poimâine, și vând peste 12 luni, ce perioadă mi se ia în calcul la vânzare?
Horia Gustă: Fiecare instrument are data lui de achiziție. E un soft în spate care calculează. Ia în calcul toate momentele de achiziție de unități de fond, respectiv de acțiuni.
Vom avea un preț mediu ponderat pe fiecare acțiune. Vom avea și pe unități de fond un preț mediu ponderat.
Sunt convins că pe termen mediu și lung vom vedea un câștig la bugetul statului.
În acest moment nu sunt convins că toți investitorii de pe piața de capital știu de Declarația unică.
Adrian Tănase, director general BVB:
Acest demers nu este pentru a ușura investitorii. Noi vrem, prin acest demers, să aducem mult mai multe. Să stimulăm populația să vină într-un număr mult mai mare pe piața de capital. Ăsta este principalul scop al acestui demers. În niciun caz nu vrem să creem un privilegiu pentru investitorii care sunt deja pe piață, ci vrem să sporim semnificativ participarea populației pe piața de capital.
Vrem să facem mai bancabile companiile din România și să avem o situație mult mai bună în ceea ce privește intermedierea financiară în România.
Scopul nu e de a aduce privilegii celor 80.000 de investitori de pe piața de capital.
România a mai avut un sistem asemănător în trecut
Gabriel Biriș: Nu am avut o atitudine negativă la acest proiect, ci tot timpul am avut o atitudine negativă la toate măsurile care duc la tratamente fiscale discriminatorii și privilegiate. În momentul în care un anumit tip de câștig este supus cotei de 10% și altul unei cote de 1%, mie mi se pare un pic discriminatorie chestiunea aceasta.
Trebuie să atragem atenția că investițiile pe bursă nu au neapărat un factor de multiplicare pozitiv. Bursele oferă instrumente de investiții semnificativ mai riscante decât obligațiunile sau depozitele care sunt oricum erodate de inflație.
În momentul în care facem referire la gradul foarte scăzut de capitalizare și la faptul că imensa majoritate a companiilor din România nu sunt bancabile, nu trebuie să sugerăm că bursa poate fi un instrument de finanțare a acestor companii. Dacă nu sunt bancabile, nu sunt nici listabile, în cea mai măre parte.
Noi am mai avut impozit de 1% pe bursă, până în 2004. Atunci se puteau compensa și pierderile. A rezitat introducerii cotei unice pentru că au fost interese. La fel cu au rezistat și scutirile din zona tranzacțiilor imobiliare la vremea respectiv.
Ulterior (2006) s-a introdus un impozit diferențiat de 1% pentru deținerile mai lungi de 1 an și 16% pentru cele mai scurte, considerate speculative.
Această cotă diferențiată a dus la dificultăți imense în calculul de către brokerilor a impozitelor datorate. Dificultățile au dus chiar la o grevă a brokerilor. O zi au fost suspendate tranzacțiile pentru că brokerii au refuzat să mai tranzacționeze pentru că lucrurile erau prea complicate pentru ei.
Sper că sistemele informatice ale brokerilor între timp sunt mai bune. Este exact aceeași situație ca atunci când au făcut grevă. Numai procentele diferă.
Ori că e 1% ori că e 10% reprezintă multe zerouri după virgulă în privința impactului bugetar.
Nu înțeleg de ce 1 și 3% și de ce nu 1 și 0%.
Această lege a trecut în parlament după o altă lege în care 300.000 de oameni din agricultură au fost scutiți de impozit pe salarii și contribuția la sănătate.
Noi avem niște angajamente prin PNRR să reducem scutirile și tratamentele diferențiate. România s-a pus în contrasens cu PNRR. Noi, în momentul de față, suntem în afara PNRR, ceea ce poate îndreptăți Comisia Europeană să suspende plățile.
În acest context a venit exprimarea mea că nu e bine să continuăm cu subminarea cotei unice.
Sebastian Burduja: Am un mare respect pentru Gabriel Biriș dar, totuși, din 2006 au trecut 15 ani. Piața îți spune că este pregătită și sistemele informatice cred că nu se compară cu ceea ce găseam acum 15 ani. Cred că trebuie să fii deschis la acest lucru.
Nu sunt de acord nici cu afirmația că dacă o companie nu reușește să acceseze o finanțare bancară nu va reuși să ridice finanțare de pe piața de capital. Sunt companii listate care, poate, nu mai au aceeași favorabilitate în sistemul bancar românesc așa cum este el astăzi.
Adrian Tănase: Dacă ar fi egalitate între bancabil și listabil, cred că piețele de capital nu și-ar mai avea sensul. Companiile care vin pe piața de capital, vin cu niște povești care nu sunt bancabile pentru că nu au niște active pe care să pună garanții, nu se încadrează în evaluările de risc ale băncilor, dar sunt perfect listabile pentru că au niște planuri de afaceri foarte bine puse la punct.
Aceste cote (de 1-3%) au venit în urma unor consultări atât cu piața cât și cu autoritățile.
De ce nu a vrut Ministerul Finanțelor să implementeze asta?
Horia Gustă: S-a sugerat un canal parlamentar. Așa am ajuns la un demers parlamentar. Nu a fost un refuz pe motiv de calcul.
Atât Horia Gustă cât și Adrian Tănase au menționat faptul că pentru cei care câștigă peste 12 salarii minime, Declarația unică va trebui depusă.
Posibil infringement împotriva României?
Gabriel Biriș: V-ați gândit la posibilitatea ca această lege să creeze un infringement? În momentul în care cotele reduse de 1-3% se aplică exclusiv societăților de administrare sau brokerilor înregistrați în România, se creează un avantaj comparativ cu societăți similare din UE ai căror clienți din România n-ar beneficia de aceste cote. E un pic...
Horia Gustă: Nu sunt specialist, dar eu cred că dacă a fost avizul Ministerului de Finanțe, cred că ministerul s-a gândit.
Gabriel Biriș: E clar că apare o diferențiere între o societate din România și una dintr-o altă țară a UE.
Sursă foto: DreamStime.com
0
2
