Eu mereu am susținut o cotă progresivă. Nu e poziția ministerului asta, da? E a mea personală, a declarat Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, într-un interviu (VIDEO) acordat HotNews.ro.
„Cred că o regândire a sistemului de impozitare din România este necesară. Acum știu că există și o anumită reticență în ceea ce privește această cotă pentru că a fost o experiență negativă în trecut”, a spus el.
Potrivit acestuia, atunci mulți contribuabili erau impactați.
„Nu ăsta este obiectivul. Obiectivul este de a merge să vezi unde se întâmplă excese în economie și să faci acea ecuație, asta e cel mai important”, a mai afirmat Precup, continuând:
„Să impozitezi mai mult capitalul și mai puțin munca pentru că astăzi în România se impozitează foarte mult munca și foarte puțin capitalul. Să gândești, într-un fel, o rebalansare sau o reechilibrare până la urmă. Da, avem 16% cotă unică...”
Reporter: Nu mai e 16%, e 10%. Cota unică o gândim flat tax, și nu mai e 16% de când a fost „marea revoluție fiscală” a PSD.
Mihai Precup: Ce vreau să subliniez: ai 16%, ai 10% marea problemă sunt aceste excepții. Atunci vorbești de o cotă regresivă. Nu vorbim de o cotă progresivă, ci de o cotă regresivă. Important este să regândim mecanismul de impozitare capital-muncă.
În cadrul interviului am discutat, printre altele, despre datoria publică, respectarea legii responsabilității fiscal-bugetare, stadiul ieșirii României din băncile controlate de Rusia, dividendele pe care le va încasa statul anul acesta de la companiile de stat, listarea Hidroelectrica și altele.
Cota progresivă, dorită și de Adrian Câciu
Și ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, este un susținător al unei cote progresive. Într-un interviu acordat HotNews.ro în februarie spunea că "în România se discută de cota unică care în România nu prea mai există".
Reporter: Pentru că a fost distrusă de-a lungul anilor.
Adrian Câciu: S-a distorsionat. (...) Eu, ca economist, care zic că mă pricep cât de cât la zona aceasta de stimulare, cel puțin pe zona de capital și, de ce nu, regresiv pe zona de muncă ar putea exista o astfel de abordare.
Reporter: Deci veți merge mai mult pe zona de capital.
Adrian Câciu: Pot să am punctele mele de vedere, dar noi ne-am asumat de când am venit la guvernare că nu o să mergem pe punctul de vedere individual sau subiectiv al unul ministru sau al Guvernului.
Reporter: V-ați gândit cum să arate? Presupun că ați avut niște gânduri, ce model, din ce țară...
Adrian Câciu: Eu am zis să facem câteva analize pe 3 tipuri de țări: o țară dezvoltată despre care toată lumea știe că e dezvoltată – Germania de exemplu, o țară mediteraneană și 3 țări foste comuniste, din zona Centrală de Est și de Sud-Est.
Ar trebui să ne uităm pe impozitul pe proprietate, pe venit, și la ceea ce înseamnă impozitarea directă. Impozitarea directă este cheia, din punctul meu de vedere, pentru a atrage sau descuraja investițiile.
Eu nu pot să neg că nu vom avea dezbatere: Cotă unică versus impozit progresiv.
Nu cred că este normal să ai același impozit dacă ai mai multe proprietăți. O mașină la o familie. Știți că în Japonia, de exemplu, nu poți să-ți cumperi mașină dacă nu faci dovada că ai locul de parcare.
Majoritatea am început să luăm două mașini. Bun, înțeleg și asta. La a 3-a sau la a 4-a? Sau la apartamente, iei unul, iei două, dar de aici încolo nu mai ești egal cu cel care, de exemplu, stă în chirie.
Unii spun: Descurajezi bogăția, descurajezi performanța.
Nu, eu zic că vrei să faci o zonă de clasă de mijloc, că trebuie citită în corelație cu scăderea taxării muncii. Când mă uit în fiecare lună la faptul că avem contribuțiile așa mari pe muncă, mai ales pe cea de la 3.000 lei în jos și abordarea etatistă, pune la toată lumea la fel, păi una se simte la unul, alta se simte la cel sărac, căruia i-ar fi fost foarte bine să-i mai rămână 10-20% în plus la salariu având în vedere calificarea lui. Calificarea nu o poți schimba de pe o zi pe alta sau de pe un job pe altul.
Impozitul pe venit: dacă e un impozit pe venit, poate ne gândim și la o restructurare a lui din perspectiva virării lui.
În România nimeni nu ține cont de faptul că un contribuabil are și cheltuieli. Apropo de statele unde există și impozitare progresivă sau chiar SUA, în momentul în care plătești un impozit, ai niște deductibilități. Avem și noi câteva deductibilități în funcție de familiile cu copii. Avem și niște cheltuieli pe care noi nu le mai luăm în calcul: educație, asigurare, pensie privată. Sunt tot niște cheltuieli.
Statul te impozitează și uită să se întrebe: Cu celelalte ce faci?
3
48
