Din 2030 nu o să mai fie nicio maşină diesel la vânzare în România ● România a donat cel mai puțin dintre țările vecine războiului ● Emoțiile Rusiei în război vs. emoțiile elitei ruse de după război ● Din 2024, un nou tip de lucrător va putea munci în România ● Culisele corupţiei din Serviciul de Urbanism al Primăriei Iași ● Propaganda care dacă nu te convinge, te obosește ● Mica doză de cultură generală ● Președintele ANAF Mirela Călugăreanu a primit votul pentru Curtea de Conturi ● Jurnalistul rus Dmitri Muratov nu exclude posibilitatea ca Rusia să folosească armele nucleare. „Dacă Putin decide, nimeni nu îl poate opri” ●Noua sesiune de înscriere în Programului Rabla Clasic şi Rabla Plus va începe pe 13 mai ● Fuziunea EximBank – Banca Românească, stabilită pentru finele acestui an ● Cum s-ar descurca UE fără petrol din Rusia.

Business reportFoto: Profimedia Images

Din 2030 nu o să mai fie nicio maşină diesel la vânzare în România. În anul 2022, estimăm că se vor vinde circa 10.000-12.000 de maşini electrice în România, iar numărul maşinilor pe benzină, hibrid şi electrice va creşte puternic în anii următori, astfel încât, în 2030, nu o să se mai vândă nicio maşină pe motorină în România, a spus ieri Dan Vardie, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA).

„Din decembrie 2025, în Norvegia nu se vor mai vinde decât maşini verzi. România are nevoie de o asumare la nivel guvernamental a industriei şi a consumatorilor, a trecerii spre un parc de maşini cât mai puţin poluante“, a zis Vardie, în cadrul unei mese rotunde focusată pe evoluţia pieţei auto, pe trecerea spre maşini verzi şi pe provocările cauzate de pandemie şi război asupra pieţei auto, scrie ZF.

România a donat cel mai puțin dintre țările vecine războiului. Polonia de 600 ori mai mult, Estonia de 50 de ori. Statul român a alocat cele mai puține fonduri pentru a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia dintre toate țările vecine războiului. România a donat de 50 de ori mai puțin decât Estonia și Letonia și de 600 de ori mai puțin decât Polonia. Până și Ungaria, care nu e prietenă cu Kievul, a donat dublu.

Invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a dus la o solidaritate fără precedent nu doar a marilor puteri, ci și a țărilor europene care au granițe apropiate conflictului. Dincolo de sancțiunile economice, care vor avea efect și asupra propriilor economii, statele democratice au făcut eforturi substanțiale pentru a sprijini victima războiului ordonat de Vladimir Putin.

Țările care fac parte din G7 și țările Uniunii Europene și instituțiile sale au donat sau promis că vor dona Ucrainei, până pe 23 aprilie, nu mai puțin de 27 de miliarde de euro, potrivit unei contorizări efectuate de Institutul Kiel pentru economia mondială, publicată pe 2 mai, scrie Europa Libera.

Emoțiile Rusiei în război vs. emoțiile elitei ruse de după război. Prima lună de după război: țara și țarul. Pe 22 martie institutul Levada a efectuat un sondaj de opinie care, printre altele, încerca să măsoare nivelul de susținere al populației Federației Ruse pentru războiul din Ucraina. Levada este o firmă care beneficiază de un pic mai multă credibilitate decât altele întrucât, în sondaje din trecut, prezenta o imagine mai puțin roză pentru Putin, partidul său și establishment-ul politic din Rusia.

Având în vedere că a-ți manifesta opoziția față de război – chiar și într-un sondaj – este extrem de riscant pentru ruși, nu aș comenta datele în afară de a clarifica faptul că, datorită rotunjirilor, suma tuturor valorilor este aparent 101%.

Dar ce este totuși relevant este cum datele se schimbă între martie și aprilie – întrucât da, se schimbă. Chiar dacă sondajele măsoară în mod imprecis realitatea – adică ce gândesc de fapt rușii despre război – trendurile măsurate de sondajele Levada sunt autentice. Dacă aceste cuvinte n-au sens, te rog să citești paragraful următor; dacă ai înțeles la ce mă refer, poți să treci peste el, scrie PressOne.

Din 2024, un nou tip de lucrător va putea munci în România. Pe lângă prestarea muncii în baza unui contract de muncă, în mod independent, având propria afacere sau ca zilier, din 2024 în România vor exista oficial și prestatorii casnici. Acești lucrători vor avea un regim de muncă ocazional, vor putea lucra după bunul plac, fără o înțelegere scrisă cu beneficiarul, urmând a fi plătiți cu tichete speciale, ce vor trebui „transformate” ulterior în bani. Legea care reglementează activitatea prestatorului casnic, prin care se urmărește reglementarea unui domeniu predominant nefiscalizat și sursă a muncii "la negru" a apărut relativ recent în Monitorul Oficial - aplicarea sa efectivă ar urma să se facă însă abia din 2024, adică peste aproape 19 luni de acum înainte. Până atunci, statul ar trebui să aibă pus la punct întregul sistem prin care să fie pusă în aplicare recenta Lege nr. 111/2022.

Potrivit legii, activitatea casnică este, de fapt, o muncă necalificată. Dar pentru că activitățile casnice lucrate la negru ar fi destul de răspândite în România, iar statul vrea să aducă bani la buget din aceste activități sub forma impozitelor și altor taxe și pentru că lucrătorii aceștia ar avea nevoie de recunoașterea muncii lor, inclusiv de asigurări la pensii și sănătate, legiuitorul a considerat că e nevoie de un nou tip de reglementare, un nou tip lucrător în România - lucrătorul casnic, scrie avocatnet.ro.

Culisele corupţiei din Serviciul de Urbanism al Primăriei Iași. Unul dintre cei care au dat cu subsemnatul la DIICOT în dosarele ce gravitează în jurul primarului Iaşului este şi un fost angajat al Primăriei Iaşi. Acesta a povestit în detaliu atmosfera tensionată din instituţie în ceea ce priveşte urbanismul. Denunţul a fost făcut vara trecută. În declaraţia dată, denunţătorul spune că i s-a sugerat că îşi va pierde locul de muncă dacă nu îşi pune semnătura pe o autorizaţie care nu avea actele în regulă. Şi asta nu e tot. În acelaşi timp, denunţul trădează o metodă de lucru la compartimentul de urbanism: controlul unui şef din Primărie asupra unui anumit dosar de urbanism era menţinut prin repartizarea „pe bucăţi” a sarcinilor, astfel încât nici unul dintre angajaţi să nu aibă posibilitatea să-şi facă „o idee de ansamblu” asupra întregului proiect. Iar deplasările în teren, adesea obligatorii, erau interzise, scrie Ziarul de Iași.

Propaganda care dacă nu te convinge, te obosește. Ca un truc de magie, dezinformarea are nevoie de atenția ta ca să-ți distragă atenția.

Dacă ești norocos, prima dată auzi despre război din filme sau din cărți. Poate din Moromeții, al cărui comentariu trebuia tocit pentru BAC. Poate nu te simțeai norocos citind despre romanul de tip frescă socială, arhetipul mentalului colectiv, pogoane și fonciire. Toate aceste încadrări sunau pretențios sau neadaptat la actualitate. Modul în care Marin Preda integra istoria necruțătoare a celui de-Al Doilea Război Mondial în traiul lent dintr-o lume arhaică cu tabieturi și ritualuri nu avea de ce să fie în centrul intereselor unui adolescent.

Azi, la câteva sute de kilometri de războiul din Ucraina, nu ai nevoie de referințe critice ca să înțelegi cum o știre poate schimba percepția despre propria viață. La sfîrșitul lui februarie, când Rusia invada Ucraina, simțeai că e nevoie să faci ceva rapid, să te implici, să ajuți. Brusc, părea că timpul nu mai avea răbdare. Românii s-au mobilizat masiv atunci pentru a-i ajuta pe ucraineni. Apoi, timpul și-a reluat cursul firesc. Din februarie au trecut două luni, s-a schimbat un anotimp, iar modul în este privit războiul s-a modificat, scrie Mindcraftstories.

Mica doză de cultură generală. ​Așa cum menționam în episoadele trecute, Dostoievski avea o mulțime de complexe de inferioritate. Era un individ cu o sensibilitate exacerbată, bolnăvicios, introvertit, dar cu un spirit combativ cu care reușea să îi calce pe mulți pe nervi. Nu o dată se luase de gât cu profesorii de la academie, atunci când descoperise faptele lor de corupție, și adesea luase partea novicilor sau a studenților izolați de ceilalți, în conflictele care apăreau între ei și studenții mai mari.

În ceea ce privește femeile din viața lui Dostoievski, se poate spune că Fiodor avea o imagine idealizată a femeii, poate și de asta reușea să se lipească numai de individe nocive. Cum s-ar zice, avea și ăsta un noroc de zici că îmi ceruse mie sfatul în tinerețile mele. Sătul probabil de escapadele prin bordelurile peterburgheze, Dostoievski s-a îndrăgostit la un moment dat de o anume Avdotia Panaeva, o tânără de 26 de ani, soția poetului Ivan Panaev. Tipa organiza întâlniri literare la care participa toată elita intelectualității ruse și, la una dintre întâlnirile astea, Dostoievski chiar și-a citit romanul „Oameni sărmani”, scrie Mica doză de cultură generală.

Președintele ANAF Mirela Călugăreanu a primit votul pentru Curtea de Conturi. Senatorii şi deputaţii au votat, marţi, în favoarea numirii unui consilier de conturi la Curtea de Conturi în persoana Mirelei Călugăreanu. S-au înregistrat 270 de voturi “pentru” şi 91 “contra”.

Potrivit surselor noastre, Lucian Heiuș ar putea să o înlocuiască pe Mirela Călugăreanu.

În 22 februarie, comisiile parlamentare de buget au audiat candidaţii pentru ocuparea unui post de consilier de conturi rămas vacant ca urmare a decesului lui Vasile Gherasim, pentru restul de mandat început prin Hotărârea Parlamentului nr. 94/2017, scrie Financial Intelligence.

Jurnalistul rus Dmitri Muratov nu exclude posibilitatea ca Rusia să folosească armele nucleare. „Dacă Putin decide, nimeni nu îl poate opri”. Laureatul premiului Nobel pentru Pace a afirmat, într-un interviu oferit în Geneva, că propagandiștii de la Kremlin încearcă să facă utilizarea armelor nucleare mai acceptabilă pentru publicul rus, dar folosirea unor astfel de arme „nu înseamnă sfârșitul războiului”, ci „sfârșitul umanității”, relatează AFP, preluată de France24.

Nu aș exclude posibilitatea folosirii armelor nucleare”, a declarat, marți, Dmitri Muratov în fața jurnaliștilor la Geneva, unde a participat la un eveniment organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei. Redactorul-șef al Novaia Gazeta, ziar care a fost forțat să-și suspende activitatea în Rusia, a criticat „războinicii de propagandă” ai Kremlinului, care vorbesc tot mai des despre utilizarea armelor nucleare. „De două săptămâni, am auzit de pe ecranele noastre de televiziune că ar trebui deschise silozurile nucleare. Și auzim, de asemenea, că aceste arme oribile ar trebui folosite în cazul în care livrările de arme către Ucraina continuă”, a declarat Muratov, citat de Libertatea.

50 de bani pe litrul de combustibil, ajutorul oferit de stat pentru firmele de transport și distribuție din țară. Suma este prevăzută într-o hotărâre de Guvern propusă de Ministerul Finanțelor și face parte din pachetul „Sprijin pentru România”. Sunt mai multe criterii pe care trebuie să le îndeplinească firmele.

Valoarea ajutorului acordat este de 50 bani pe litrul de combustibil, dar nu mai mult de 400.000 euro (echivalent în lei) pentru fiecare firmă de transport sau distribuție. Termenul limită de depunere a cererilor de compensare ar urma să fie 1 decembrie 2022.

Ajutorul oferit de stat va fi sub forma unui grant acordat operatorilor economici licențiați în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene, scrie Europa FM.

Noua sesiune de înscriere în Programului Rabla Clasic şi Rabla Plus va începe pe 13 mai. „Pentru a veni în sprijinul solicitanţilor care vor să obţină finanţare prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (Rabla Clasic) şi prin Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic (Rabla Plus), Administraţia Fondului pentru Mediu a reconfigurat etapele de desfăşurare a acestora ca urmare a modificării softului de înscriere în cadrul celor două programe. Potrivit noului calendar, în perioada 13 – 31 mai 2022, se va desfăşura prima sesiune din noua configuraţie, timp în care persoanele fizice se vor putea înscrie în cadrul cele două programe prin intermediul dealerilor autorizaţi, iar persoanele juridice vor putea depune dosarele de finanţare prin accesarea aplicaţiei informatice puse la dispoziţie de AFM”, se menţionează într-un comunicat al AFM, scrie Economica.net.

Fuziunea EximBank – Banca Românească, stabilită pentru finele acestui an. Exim poate urca două locuri în topul băncilor, BROM va fi dizolvat. Fuziunea dintre Eximbank și Banca Românească a intrat în linie dreaptă pentru finele acestui an. Procedura urmează să fie votată peste o lună. EximBank poate urca până pe locul opt în clasamentul băncilor după active, pe baza datelor de la finele anului trecut, în timp ce Banca Românească urmează să fie dizolvată. Data fuziunii efective va fi 31 decembrie 2022. EximBank va dobândi întreg patrimoniul societății absorbite Banca Românească, care, ca urmare a fuziunii prin absorbție, va fi dizolvată. Statul, prin Ministerul Finanțelor, deține 95,4% din capitalul EximBank, restul fiind în proprietatea SIF-urilor, în timp ce Banca Românească este deținută în cotă de 99,3% de EximBank. EximBank a cumpărat Banca Românească de la National Bank of Greece la începutul anului 2020, tranzacție anunțată în premieră de Profit.ro în 2019, cu 284 de milioane de lei, sumă în care a intrat un capital social mai mare, dar și restituirea unor împrumuturi subordonate și linii de credit. Pe termen scurt cel puțin, achiziția BROM s-a dovedit a fi o afacere profitabilă pentru Exim, care a făcut un profit contabil din tranzacție de 337 de milioane de lei, scrie Profit.ro.

Cum s-ar descurca UE fără petrol din Rusia. Oprirea livrărilor rusești de petrol ar împinge Europa într-o perioadă scurtă și dureroasă de ajustare. Dar dacă sunt gestionate bine, întreruperile ar rămâne temporare, arată o analiză Bruegel.

În timp ce SUA, Canada și Regatul Unit au anunțat embargouri sau măsuri de eliminare treptată a energiei rusești în urma războiului din Ucraina, UE s-a oprit, lansând în schimb o nouă strategie energetică, REPowerEU.

Acesta urmărește să reducă cu aproape două treimi importurile de gaze ale UE din Rusia până la sfârșitul anului 2022 și să facă Europa independentă de toți combustibilii fosili ruși până în 2027, scrie Curs de Guvernare.