Deficitul extern este creat în totalitate de situația finanțelor publice: deficitul bugetar, susține Mugur Isărescu, criticând ceea ce s-a întâmplat cu situația bugetară de ceva ani.
„Faptul că avem cheltuieli fixe, rigide, de aproape 90% din venituri... mai ai și altceva de făcut în țara asta, nu? Ai și cheltuieli suplimentare cu armata, în afară de salarii, am avut și o pandemie – cheltuieli medicale. Toate se duc pe deficit și mai întrebi de unde mai poți să faci investiții?”, a spus el.
El a precizat că BNR este neutră, dar nu poate să nu reacționeze.
„Iar am auzit discuții: Să se mai reducă impozitele. Păi de unde, tată? Suntem în situația în care suntem. De unde să se mai reducă impozitele când veniturile fiscale în PIB-ul României au căzut sub 30%?”, a afirmat guvernatorul BNR.
- Eu am fost premier 1 an. Știu cum se făcea negocierea bugetului. Încercai să ai cheltuieli de 40% cu venituri de 33%. Sunt 20 de ani în care nu numai că am rămas cu cheltuieli care uneori depășesc 40% din PIB, dorința de cheltuieli cel puțin, dar veniturile au căzut spre 27% din PIB. Problema este majoră.
Ne afectează deficitul de cont curent
În ultimii 2 ani, deficitul de cont curent este cel care ne afectează, în opinia sa.
„Poate să fie creat de sectorul privat și guvernamental. Pai, deficitul public e mai mare decât deficitul de cont curent. În anul de pandemie a fost aproape de 10% deficitul public, și cel de cont curent undeva în jur de 5%. Acum au ajuns cam la fel. Cu alte cuvinte, deficitul extern este creat în totalitate de situația finanțelor publice: deficitul bugetar”, a explicat Isărescu.
Cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile.
Nu se mai poate face ajustare pe cheltuieli în privința bugetului
„Eu nu cred că o ajustare a României se mai poate face pe partea de cheltuieli. N-ai de unde să tai. Trebuie venituri mai multe”, a explicat guvernatorul BNR.
- Acum am asistat la o înrăutățire a deficitului de cont curent: anul trecut și la începutul acestui an. Mare parte din volum vine din prețuri. Asta e singura veste, nu e bună, dar care ne mai consolează. Adică nu avem neapărat importuri fizice mai mari. Avem prețuri mai mari.
- Se pune problema competitivității economiei românești, care este cea neguvernamentală, cea care exportă și importă.
- Să fim atenți când facem afirmații: că trebuie neapărat să depreciem cursul. Ce facem? Facem un surplus în sectorul neguvernamental? Pentru ce? Ca să acoperim în continuare deficite mari ale sectorului public? Problema este în sectorul public.
„Cursul n-a fost fix, nu l-a fixat nimeni. Piața a funcționat foarte bine. A fost stabil. În aproape 2 ani și câteva luni: vreo 4% depreciere. Deficitul de cont curent vine în principal din deficitul fiscal. Acolo trebuie acționat. Eu nu spun că trebuie să batem cursul în cuie aici”, a precizat Isărescu.
- Să ne gândim serios dacă România avea altă șansă să mai tempereze inflația în perioada asta.
- Alte țări, cu care ne putem compara, Ungaria, Polonia, Cehia n-au problemele noatre. Acolo este problema, pe acel buton trebuie să apăsăm.
N-avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare
„Suntem o economie deschisă. Nu noi stabilim prețurile la energie, petrol, gaze naturale. Suntem sub impactul lor pentru că am deschis economia de mai mult de 30 de ani, din 1990. Nu avem o economie închisă și nu avem cum să o protejăm decât cu subvenții. Dacă vrei să protejăm cu subvenții, trebuie să ai o situație fiscală solidă. Nu este cazul României. Avem o problemă fiscal – bugetară de ani buni. N-avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare. Schemele de compensare s-au făcut cu anumite costuri”, a explicat Mugur Isărescu.
- Faptul că depindem mai puțin de gaze naturale și petrol din Rusia, ne ajută în bună măsură, dar nu suficient, ca să contracarăm impactul. Nu suntem independenți nici la gaze naturale și nici la petrol.
6
6
