Văzând dezatrul bugetar, mai mult specialiști, nume cunoscute, au realizat un document de peste 100 de pagini, reprezentând o analiză a situației fiscale și bugetare și, în același timp a venit cu o listă detaliată de soluții pe fiecare componentă în parte ce pot aduce venituri la buget (click pentru a deschide).
Conform documentului, principalele soluții pentru a crește încasările la buget din impozitul pe profit sunt chiar eliminarea măsurilor care au dus la reducerea lor:
- eliminarea impozitului specific și revenirea la impozitul pe profit, mai ales că această reglementare se aplică doar hotelurilor și restaurantelor medii sau mari (unele foarte mari), cu cifră de afaceri anuală de peste 1 milion de euro (restul fiind supuse impozitului pe venitul microîntreprinderilor);
- păstrarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor ca formă simplificată de impozitare a afacerilor mici și foarte mici, coroborat însă cu:
a) reducerea imediată a plafonului pentru cifra de afaceri la un nivel comparabil cu cel de până în 2016;
b) limitarea folosirii acestui regim simplificat pentru activități de genul consultanță, management (așa cum a fost și anterior 2017), dar și pentru alte activități ce țin de exercitarea unor profesii libere sau pentru activități de intermediere;
c) limitarea numărului de companii ce aplică regimul simplificat în care o persoană poate fi asociat majoritar, pentru a evita divizarea artificială a venitului între mai multe companii.
“Spre deosebire de alte impozite (ex. impozitul pe venit, contribuții de asigurări), contribuabilii supuși impozitului pe profit nu beneficiază de scutiri sau cote reduse, cu o singură excepție a cărei utilitate merită reanalizată: scutirea de impozit pe profit, pentru o perioadă de 10 ani (din 2017) a
contribuabililor care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare”, menționează sursa citată.
- Este cel puțin ciudat ca un contribuabil care face exclusiv astfel de activități (de cele mai multe ori ca serviciu pentru un beneficiar, care va deține și drepturile de proprietate intelectuală), să beneficieze de scutire, dar un contribuabil, care investește în cercetare-dezvoltare, ale cărei rezultate (patentabile sau nu) le folosește ulterior în producția proprie, nu beneficiază de scutire, nerealizând venituri exclusiv din cercetaredezvoltare.
„Acestea din urmă au teoretic posibilitatea de a beneficia de o deducere suplimentară de 50% din cheltuielile de cercetare/dezvoltare, însă această deducere este inaplicabilă în practică fiind condiționată de validarea proiectelor de cercetare-dezvoltare de un specialist dintr-un registru, registru care este nefuncțional”, spune documentul.
- Impactul bugetar al implementării acestor măsuri este dificil de calculat, dar ținând cont de evoluțiile anterioare, estimăm un impact pozitiv semnificativ (de aproximativ 0,5% din PIB), fără a lua în considerare și impactul limitării folosirii regimului fiscal simplificat al microîntreprinderilor asupra impozitului pe venit, CAS, CASS.
- Un astfel de set de măsuri ar asigura păstrarea unei cote de impozit pe profit competitive pentru atragerea/păstrarea investitorilor în Romania, chiar dacă în prezent unele din țările vecine au impozit pe profit semnificativ mai mic (de ex. Bulgaria 10%, Ungaria 9%). Este însă de așteptat ca aceste țări să fie obligate să își crească impozitele pentru a nu fi sub pragul de 15%, recent reglementat prin GloBE de către OCDE.
“În plus, măsurile propuse ar asigura și ceea ce majoritatea reprezentanților mediului de afaceri clamează de foarte mult timp: « level playing field », însemnând condiții de tratament egale între diferite categorii de investitori”, conform sursei citate.
0
0
