Cum este posibil ca toată elita economică să se fi înşelat în privinţa evoluţiei economiei în primul trimestru? ● Fabrica de avioane din Craiova, locul în care miniștrii PSD fac poze și promisiuni ● Cum a orchestrat Rusia întărirea artificială a rublei. „În realitate, e o monedă pe care nu și-o dorește nimeni” ● Cum a ajuns Bulgaria aproape de adoptarea euro și de ce România nu are șanse s-o prindă din urmă ● România vrea să sprijine cercetătorii ucraineni. Dar nu prea are cu ce ● ​Știați că lui Einstein i s-a propus să devină preşedintele statului Israel? ● Mica doză de cultură generală ● Ca să primească bani pentru casele distruse, locuitorii din Mariupol trebuie să denunțe „atrocitățile armatei ucrainene” ● Țiriac pregătește noi investiții în imobiliare: sute de apartamente la Timișoara și Brașov ● Adrian Vasilescu, BNR: Cu cărţile pe faţă despre creditori şi debitori ● Cum se descurcă diferiți cetățeni de pe mapamond cu cheltuielile legate de închirierea unei locuințe

Business reportFoto: Profimedia Images

Cum este posibil ca toată elita economică să se fi înşelat în privinţa evoluţiei economiei în primul trimestru, care a crescut peste aşteptări? „E bine, dar nu înţelegem de ce” a spus un economist de top, consultat de ZF. Potrivit INS, România a avut în primul trimestru o creştere economică de 6,5% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce, comparativ cu ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%.

Ritmul de creştere anual in T1/2022 este mai mare decât cel din T4/2021, când economia a urcat cu 2,4%. La nivelul anului 2021, PIB-ul a avut un plus de 5,9%.

În urmă cu nici două luni economiştii, în negura războiului din Ucraina, credeau că economia României va intra în recesiune, iată surprinzătorul răspuns al INS: Economia creşte, scrie ZF.

Fabrica de avioane din Craiova, locul în care miniștrii PSD fac poze și promisiuni. Primarul Olguța Vasilescu nu a ratat nici ea ocazia unei poze. Avioane Craiova SA a primit vizita ministrului Economiei, Florin Spătaru, bifând și el, ca mulți alții, promisiunea resuscitării fabricii de avioane, contextul internațional fiind unul favorabil pentru realizarea de fotografii lângă avionul din curtea fabricii. Nici primarul Olguța Vasilescu nu a pierdut prilejul de a bifa și ea câteva poze la vizită.

De fapt, din anii ‘90 nici nu mai poate fi vorba de o fabrică de avioane la Craiova, ci, cel mult, de un service de avioane.

Vizita s-a desfășurat cu fast și cu fotografii, într-o încercare lamentabilă de a construi imagine politică din nimic, așa că e nevoie să fie punctate niște elemente din realitatea dureroasă, pentru a da și adevărului locul său în context.

Nimeni n-a spus, cu prilejul vizitei oficiale de la Craiova, că fabrica de avioane nu mai produce avioane din anii ‘90 și că specialiștii care puteau face avioane fie s-au pensionat, fie nu mai sunt. Dimpotrivă, s-a insistat pe ideea total falsă că fabrica are capabilitatea de a face avioane noi, că există oameni cu experiență care pot contribui la resuscitarea fabricii. În realitate, școala care forma profesioniști la Craiova n-a mai produs niciun tehnician pentru producția aeronautică, scrie Investigatoria.

Cum a orchestrat Rusia întărirea artificială a rublei. „În realitate, este o monedă pe care nu și-o dorește nimeni” . Moneda Rusiei a devenit în ultimele zile cea mai performantă din lume, în ciuda unei crize de amploare a economiei sancționate puternic de Occident. Rubla s-a întărit prin sprijinul artificial al Băncii Centrale de la Moscova, însă marți a început să scadă.

„Trebuie să privim moneda ca orice altă marfă. Ea se tranzacționează în funcție de piață. Există cerere, se vinde, nu există cerere, stai cu ea pe stoc”, spune Dan Chirleșan, conferențiar universitar doctor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, pentru Europa Liberă.

Numai că întărirea monedei rusești din ultima perioadă a fost una artificială, întreținută de stat. Principalul motor al creșterii rublei l-a reprezentat o serie de măsuri de control.

Însă, Rusia a început să relaxeze, marți, aceste măsuri privind controlarea capitalului, iar acest lucru s-a văzut imediat: rubla rusească a început să scadă, îndepărtându-se de maximele atinse în ultimele zile, comparabile cu cele de acum aproape cinci ani, față de euro, scrie Europa Liberă.

Cum a ajuns Bulgaria aproape de adoptarea euro și de ce România nu are șanse s-o prindă din urmă. La acest moment, doar 2 din 10 bulgari doresc ca moneda națională să fie schimbată în euro. 55% sunt complet împotrivă, după cum arată o cercetare publicată în octombrie 2021. Bulgarilor le este frică de schimbare, însă ea se va produce oricum, pentru că despărțirea de leva a fost pregătită de ani de zile.

Discuția serioasă privind intrarea Bulgariei în zona euro a început cu adevărat în 2007 – anul în care țara a devenit, alături de România, parte a Uniunii Europene. Dezbaterea a scos însă la lumină curente de gândire total opuse – de la „nu schimbați niciodată moneda în euro” la „euro e cea mai bună modalitate de a nu mai fi cea mai săracă țară din UE”.

De atunci și până astăzi, cei care iau deciziile la Sofia au pus la punct legislația, detaliile și strategiile, de la felul în care vor circula două monede (vechea leva și euro) în paralel, până la cum vor primi oamenii restul la magazin, scrie PressOne.

România vrea să sprijine cercetătorii ucraineni. Dar nu prea are cu ce. Aproximativ 40% dintre cercetătorii ucraineni apți de muncă au fost afectați de război. Unii primesc ajutor și joburi în străinătate, dar mulți rămân să lupte cu invadatorii ruși.

Pe măsură ce Rusia își continuă invazia în Ucraina, în țara vecină tot mai multe domenii de activitate au probleme. Lumea academică n-avea cum să fie ocolită de blocaj. Cercetătorii și studenții sunt departe de birourile și laboratoarele lor, mulți au fost înrolați în război sau lucrează ca voluntari pentru ajutorarea celor afectați de lupte. Unii s-au mutat în zone mai sigure ale Ucrainei sau au părăsit țara. Și destui au murit.

Sunt condiții aproape imposibile pentru cercetarea științifică din Ucraina. Cu toate astea, se fac eforturi pentru a-i ajuta pe cercetătorii și studenții ucraineni. Oamenii de știință din întreaga lume și-au deschis laboratoarele pentru a oferi de lucru savanților refugiați. Și, în timp ce, acolo unde e posibil, multe dintre universitățile ucrainene și-au reluat cursurile suspendate de la distanță, instituțiile academice din zeci de țări continuă să primească studenți ucraineni, să le ofere burse, programe de continuare a studiilor sau cazare, scrie Mindcraftstories.ro

​Știați că lui Einstein i s-a propus să devină preşedintele statului Israel? Albert Einstein, figură a geniului, cel care a formulat teoria relativităţii, a fost şi un activist politic care şi-a folosit faima pentru a sprijini diverse cauze nobile, de la denunţarea nazismului, la criticarea rasismului şi până la sprijinirea statului Israel. Cu câţiva ani înainte de a muri, celebrului fizician îi era înaintată propunerea de a deveni cel de-al doilea preşedinte al Israelului.

Chaim Weizmann, primul preşedinte al Israelului, a fost cel care a convins guvernul american să recunoască noul stat, fiind ales în funcţie pe 16 februarie 1949. A îndeplinit acest rol până la moartea sa, în 1952, moment în care David Ben Gurion, premierul de la acea vreme al statului, avea să îl propună pe Albert Einstein, pe atunci în vârstă de 73 de ani, pentru această funcţie.

Conform mărturiei unuia dintre secretarii politici, redată în volumul ”Albert Einstein, Historical and Cultural Perspectives: The Centennial”, editat de Gerald Holton şi Yehuda Elkana, Gurion simţea că există o datorie de a-i oferi postul lui Einstein, iar Weizmann îl văzuse cel mai potrivit pentru acest lucru, scrie Turism Istoric.

Mica doză de cultură generală. Că tot veni vorba despre cruciade, nu se poate să nu v-o povestesc pe cea mai tare și mai tare din toate timpurile. Nu se poate și veți vedea de ce! Asta s-a numit cruciada norvegiană, și a avut loc între anii 1107 și 1111. S-a întâmplat nu la multă vreme după prima cruciadă din istorie căci, na, veștile circulau mai greu în vremea aia, și au ajuns ceva mai târziu în Norvegia.

Înainte de a începe, trebuie menționate însă câteva detalii. Mai precis, creștinarea nordicilor a fost una dubioasă rău, proces îngreunat în primul rând de faptul că ăia erau mai grei de cap și nu reușeau să prindă o idee. Ideea respectivă era aia cu iubirea dușmanilor și întoarcerea celuilalt obraz. Într-o cultură care te învăța din fragedă pruncie cum să întorci adversarul pe dos dacă se uita urât la tine, nicidecum obrazul, era ceva mai complicat să le explici ălora să se lase pălmuiți a doua oară. Așa că s-a pus accent mai mult pe fazele cu apocalipsa, că acolo era cu război între facțiuni, bine versus rău, și așa le-a mai venit și ălora inima la loc.

Acum, cu ideea asta în minte, a aflat regele Sigurd I al Norvegiei că s-a pus de bătaie între creștini și păgâni, iar pe el nu îl chemase nimeni. Așa că s-a autoinvitat. Ca să nu se ducă cu mâna goală, chiar dacă ajungea la spartul târgului, a luat și vreo 5.000 de băieți și fete școliți în arta scoaterii măselelor dintr-un singur pumn și a plecat la sfântul război, scrie Mica doză de cultură generală.

Despăgubiri otrăvite. Ca să primească bani pentru casele distruse, locuitorii din Mariupol trebuie să denunțe „atrocitățile armatei ucrainene”. Forțele ruse care au ocupat Mariupolul sunt acuzate de Petro Andriușcenko, consilier al primarului din oraș, că cumpără de la localnici mărturii false împotriva armatei ucrainene. Oamenii sunt puși să declare „atrocități comise de armata ucraineană” ca să primească despăgubiri pentru pierderile suferite, scrie publicația Fakty.

500.000 de ruble (aproape 7.500 de euro) pentru o locuință distrusă și 3 milioane de ruble (aproape 45.000 de euro) pentru o rudă decedată. Acestea sunt sumele promise de ruși celor care declară presupuse „atrocități comise de armata ucraineană”, susține consilierul primarului, citat de Fakty în Libertatea.

Țiriac pregătește noi investiții în imobiliare: sute de apartamente la Timișoara și Brașov: Încă 20 de ani imobiliarele din România pot să fie o investiție promițătoare. “Este începutul unei ere a Țiriac Imobiliare, care o să desfășoare în următorii ani, începând cu Bucureștiul, Timișoara, Brașov și alte localități mai mici. De ce imobiliare? Pentru că încă România este, după 32 de ani, foarte în urma a ceea ce înseamnă imobiliare moderne. (…) Am finalizat această clădire care se numește Țiriac Tower, încă nu l-am facut pe cel de 50 de etaje. Nu l-am făcut încă pe acela, desi eu țin neapărat să-l fac, oamenii mei imi spun că nu merită să îl facem în altă parte în București”, a declarat Ion Țiriac în cadrul unei conferințe cu presa la inaugurarea oficială a clădirii de birouri Țiriac Tower, o investiție de 40 de milioane de euro. Clădirea este ocupată în proporție de 95%, iar chiria este peste media pieței, între 20 și 23 de euro/mp, scrie Economica.net.

Adrian Vasilescu, BNR: Cu cărţile pe faţă despre creditori şi debitori… În 2008, la nici trei săptămâni de când căzuse Lehman Brothers, turbulenţa ce a zguduit Statele Unite trecea deja Atlanticul şi ameninţa să cuprindă întreaga lume. Parisul părea să fie prima staţie. Simptomul: panica. Pe pieţele financiare, care fierbeau, cuvântul de ordine era vânzarea. Deţinătorii de titluri încercau să scape repede de povara lor. Ca să stopeze agitaţia din bănci, asaltate de depunătorii care s-au repezit să-şi retragă depozitele, guvernul francez a promis că va deschide „paraşuta de aur”: va umbla la buget ca să salveze băncile. A urmat promisiunea că depozitele până la o sută de mii de euro vor fi garantate. Cotidianul „Le Figaro” aflase că autorităţile pregătesc „un plan istoric pentru restabilirea încrederii”.

Publicaţiile umoristice, într-o încercare de a mai destinde atmosfera, erau pline de caricaturi ce luau în derâdere agitaţia în creştere. Una dintre ele înfăţişa o coadă lungă în faţa unei bănci. O deponentă, ce ajunsese la ghişeu, voia să retragă 300 de euro. Răspunsul casieriţei este descurajant: „Nu e posibil chiar atât de repede”. Alături, o scenă din biroul directorului: un magnat vrea să retragă imediat 3 miliarde de euro. Directorul: „Asta se poate aranja!”…, scrie Adrian Vasilescu în ZF.

Radiografia celui mai mare faliment recent din istoria României. City Insurance, compania de asigurări care a fost liderul întregii pieţe a asigurărilor din România din anul 2017 până în 2021, a ajuns într-un final, aşa cum majoritatea jucătorilor din piaţă credeau că se va întâmpla, să se prăbuşească. Dar cum a trecut o astfel de companie prin filtrul reglementărilor şi al cerinţelor din piaţă ajungând să conducă asigurările româneşti în doar câţiva ani?

Totul a început cu data de 31 martie 1998, data la care societatea City Insurance a fost înfiinţată. Ulterior, în anul 2008, City Insurance a primit autorizare pentru a putea activa şi în Italia, iar în 2013 şi în Grecia. Între timp, activitatea companiei a fost în principal bazată pe zona asigurărilor RCA şi a asigurărilor de garanţii, scrie Business Magazin.

Putin nu mai are încredere nici în generali, nici în spioni. Ia personal decizii pentru prima linie a frontului din Donbas.

Din fotoliul de la Kremlin sau din buncărul din Urali, Vladimir Putin ia direct decizii în ce privește mișcările de trupe din Donbas. Și-a pierdut probabil încrederea în generali, așa cum și-a pierdut-o în spionii FSB, căzuți în dizgrație. GRU se va ocupa de războiul din Ucraina.

Înfrângerea sângeroasă suferită de ruși când încercau să treacă râul Doneț la Bilohorivka - 70 de tancuri distruse și aproape 500 de soldați morți - a făcut înconjurul lumii. Ucrainenii au triumfat, experții militari occidentali au explicat greșelile făcute de armata rusă, punând accentul pe lipsa de simț tactic a generalilor. Dar, mai important, chiar soldații ruși se revoltă împotriva comandanților, pe care îi acuză de „prostie”, scrie Europa Liberă.

Cum se descurcă diferiți cetățeni de pe mapamond cu cheltuielile legate de închirierea unei locuințe. Problema locativă e pestriță la nivel global: unii preferă să stea cu chirie și să beneficeize de mobilitate mai mare, alții aleg să apeleze la instituțiile financiare și să ia credite ipotecare pentru a avea propria lor locuință care să le confere siguranță (protecție față de creșterea chiriilor dată la schimb pe asumarea riscului creșterii ratelor dobânzilor). Atunci când piețele se mișcă și vin vremuri de genul pe care le traversăm, populația încadrată la categoria venituri mici e prima care ia valul în piept, fie că i-a crescut chiria, fie că i-a crescut rata lunară de plată la ipotecă. Am ales pentru rubrica Evening CHART din acestă seară un grafic STATISTA care se bazează pe un studiu făcut de OECD până să îzbucnească pandemia. Acesta încearcă să releve ce procent din rândul celor cu venituri mici din diferite țări cheltuiesc pentru a închiria o locuință, mai mult de 40% din veniturile lor. Surprinzător, pe un loc fruntaș se află și SUA: aproape jumătate din americanii cu venituri mici se descurcau greu cu cheltuielile locative! Iar lucrurile cu siguranță nu s-au îmbunătățit, având în vedere și pandemia și recentele tensiuni geopolitice ce au generat importante cheltuieli și pentru SUA, scrie FinEcoNews.