„Discriminații” din CSM cu 8.000 de euro pe lună ● Experiment Libertatea. A murit mitul prețurilor mici din Bulgaria. Care sunt acum, la vecini, prețurile la alimente ● Românii, urmăriți de birocrație chiar și la 20 de ani după ce se stabilesc în străinătate ● Cine sunt profesorii Merito 2022 ● De ce România (nu) devine independentă energetic. Cine o subminează ● Cristian Presură, fizician și inventatorul senzorului optic din ceasurile smart: „Am pus aparatul de demonstrație, cu senzorul în ceas, într-un dulap, iar un an de zile nu s-a întâmplat nimic” ● Mica doză de cultură generală ● Maia Sandu la Bruxelles: operațiune parțial reușită ● Pentru cine „joacă” India în conflictul ruso-ucrainean? ● Cine va scoate gazele din Marea Neagră.
„Discriminații” din CSM cu 8.000 de euro pe lună. Procesul pentru majorarea salariilor cu 25%. În septembrie 2020, 13 din cei 14 membri aleși ai Consiliului Superior al magistraturii (CSM) și-au dat în judecată propria instituție pentru majorarea indemnizațiilor cu 25% pe motiv de discriminare. Dacă soluția rămâne definitivă, cei 13 vor primi jumătate de milion de lei fiecare. Un apel în acest caz are următorul termen joia viitoare, pe 26 mai, la Curtea de Apel Pitești.
În urmă cu șase ani, guvernul a majorat cu 25% salariile consilierilor de probațiune, adică cei care se ocupă de reintegrarea socială a condamnaților din România. Trei ani mai târziu, cei 13 membri nemulțumiți din CSM au ajuns la concluzia că, începând cu 2017, au fost discriminați. Din moment ce salariile consilierilor de probațiune au crescut cu o pătrime și fac parte din familia ocupațională „justiție”, aceasta ar însemna că și salariile celor din CSM, care fac parte din aceeași familie ocupațională, trebuie să crească cu 25%, scrie Europa Liberă.
Experiment Libertatea. A murit mitul prețurilor mici din Bulgaria. Doar castraveții, peștele și țigările au rămas mai ieftine ca la noi! Care sunt acum, la vecini, prețurile la alimente. Ani întregi, Bulgaria a fost pentru mulți români o alternativă mai ieftină la vacanțele estivale, dar și pentru aprovizionarea periodică cu produse de bază, mai ales pentru cei care locuiesc aproape de granița cu țara vecină. Un drum peste Dunăre a meritat întotdeauna pentru cumpărături la prețuri mai mici la alimente esențiale sau alte produse indispensabile din gospodărie. Criza prețurilor la energie și combustibili, suprapusă cu războiul din Ucraina, a afectat însă și peisajul bulgăresc. Inflația de două cifre, 14% înregistrată în luna martie, cu perspective sumbre a provocat și în Bulgaria o explozie a prețurilor. Care sunt acum, în prag de vacanță, prețurile la alimente și combustibili? Reporterii Libertatea au fost și le-au verificat pe teren. Într-o mică piață de cartier din Ruse, cel mai apropiat oraș de România, dar și în două magazine ce aparțin unor lanțuri de hipermarketuri de discount prezente și în România, scrie Libertatea.
Românii, urmăriți de birocrație chiar și la 20 de ani după ce se stabilesc în străinătate. Larisa Caudron (medalion) şi-a cerut pensia din România doar anul trecut, fiindcă din pensia de văduvă de la statul francez nu-i rămâneau, după plata facturilor, nici 150 euro lunar. Deşi cea din ţară, stabilită la 1.027 lei de Casa Judeţeană de Pensii Bihor (foto), nu e nici ea mare, îi dublează totuşi banii pentru hrană. A trebuit, însă, să aştepte 10 luni ca funcţionarii să i-o socotească!, scrie Bihoreanul.
Cine sunt profesorii Merito 2022. 14 profesori din toată țara au fost premiați pentru inovație la clasă în cadrul Galei Merito 2022. Aceștia au fost selectați din peste 350 de recomandări de cadre didactice de un juriu format din oameni de afaceri. „Laureaţii generaţiei a VII-a MERITO sunt exponenţi ai profesorilor care învaţă continuu, inovează, îşi duc practicile mai departe în afara claselor lor şi răspândesc Educaţie de calitate acolo unde nu există acces la aceasta”, au descris organizatorii profesorii premiați în acest an, scrie Scoala9.
De ce România (nu) devine independentă energetic. Cine o subminează. România ar putea deveni independentă energetic în următorii cinci ani. Totul depinde de stabilitatea politică a țării, de felul în care evoluează conflictul de la Marea Neagră și de interesele politicienilor la putere. România nu are capacitatea de a exploata zăcămintele de adâncime din mare și de pe uscat prin forțe proprii, pentru că nu dispune de tehnologia necesară, de aceea are nevoie de companiile occidentale, care la rândul lor au nevoie de stabilitate legislativă și de un mediu predictibil pe termen lung.
În 2012, Exxon și OMV Petrom au descoperit în perimetrul botezat Neptun Deep, pe care îl concesionaseră împreună, o cantitate de gaz estimată la 200 de miliarde de metri cubi, de 18 ori consumul anual al României. Pentru extragerea gazului, americanii de la Exxon și austriecii de la OMV aveau nevoie de un cadru legal, care a fost tergiversat, intenționat sau nu, până în 2018. Legea dată atunci de PSD i-a făcut pe americani să se retragă și pe austireci să stea în expectativă, scrie DW.
Cristian Presură, fizician și inventatorul senzorului optic din ceasurile smart: „Am pus aparatul de demonstrație, cu senzorul în ceas, într-un dulap, iar un an de zile nu s-a întâmplat nimic”. Cristian Presură este un fizician care trăiește în Olanda, îndrăgostit de matematică, inventatorul senzorului optic ce măsoară pulsul sangvin, pe care producătorii ceasurilor smart l-au folosit în designul produselor lor.
În urmă cu opt ani a creat lucrarea Fizica povestită, iar fizicianul a intrat în rândul povestitorilor și al autorilor care fac știința înțeleasă și accesibilă, scrie Life.ro.
Mica doză de cultură generală. Dacă după episodul privitor la cruciada norvegiană ați avut impresia că nu se poate mai rău, nici nu bănuiți ce vă așteaptă. De ce? Păi, uite, azi vom vorbi nu despre una, ci despre două cruciade dubioase rău de tot. De ce două? Pentru simplul fapt că se numesc la fel. Mai exact, cruciadele păstorilor. Mă rog, numai cruciade nu au fost ele, căci nu le-a solicitat niciun Papă, dar așa au rămas în istorie. Dacă n-ați auzit de ele până acum, fiți pe fază că merită!
1. Prima a avut loc în anul 1251, în nordul Franței. De la ce a plecat toată tevatura? De la regele Ludovic al IX-lea care, de bine ce plecase într-o cruciadă pe bune, a fost capturat în Egipt. Pe fondul acestui eveniment, s-a trezit un popă ungur, Jacob pe numele său, să facă scandal prin nordul Franței. Jacob ăla a pretins că a vorbit direct cu Divinitatea, motiv suficient de credibil ca să strângă vreo 60.000 de sărăntoci și să plece cu ei spre Paris. Acolo spera să primească OK-ul ca să îi ducă pe nebuni în Egipt, și să îl elibereze pe rege. Problema era că de abia au nimerit drumul spre Paris. Cât despre cel spre Egipt, Dumnezeu cu mila, chiar nu îl știa nimeni, scrie Mica doză de cultură generală.
Maia Sandu la Bruxelles: operațiune parțial reușită. Maia Sandu le-a cerut deputaților europeni să fie, în țara lor, ambasadori ai integrării europene a Republicii Moldova și asta bazat pe merit și nu din motive „geo-politice”. Primirea călduroasă a Maiei Sandu la Parlamentul European nu este și cea pe care o rezervă statele membre ambiției europene a Moldovei.
Republica Moldova este privită acum la Bruxelles mai ales din perspectiva umanitară a războiului din Ucraina. I se recunosc Chișinăului meritele de a fi primit refugiați cu toate că nu avea mijloacele materiale s-o facă.
Ambiția veche a Moldovei de a deveni stat membru al UE este și ea recunoscută. Ca și Ucraina, și Moldova și-a depus cererea oficială de aderare la UE la începutul lunii martie.
In 5 mai, Parlamentul European a votat o rezoluție care cere acordarea statului de țară candidată pentru Moldova.
Dar cel puțin trei state membre, printre care Germania și Olanda, se opun acestui pas atât cât privește Ucraina cât și Moldova, scrie RFI.
Disputa „ceaiului de tei“ dintre Palatul Cotroceni şi BNR. Există fisuri în mixul de politici macroeconomice, între politica monetară şi cea fiscal-bugetară? De câteva luni de zile, de când BNR a început să întărească treptat politica monetară, a apărut o tensiune în creştere cu politica fiscal-bugetară care nu poate şi nu vrea să se îndrepte către austeritate“, spune analistul Aurelian Dochia. „Nu cred că există o fisură în mixul de politici, dar este o situaţie complicată şi lucrurile nu au cum să fie altfel decât complicate“, susţine Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank. „Pe termen scurt, obiectivul politicilor economice ar trebui să balanseze beneficiile reducerii deficitelor de cont curent şi bugetar cu cele care urmăresc menţinerea puterii de cumpărare. Aici, politica fiscală va juca un rol important“, consideră analistul Laurian Lungu, citat de Ziarul Financiar.
Pentru cine „joacă” India în conflictul ruso-ucrainean? Creșterea importului de petrol și blocarea exporturilor de grâu ne indică plasarea sa în tabăra lui Putin. Promiteam în articolul anterior că voi încerca să demonstrez că nu numai seceta este factorul care a determinat India să blocheze exporturile de grâu și să pună o presiune și mai mare pe prețul cerealelor. De la începutul conflictului ruso-ucrainean, două state/economii importante au jucat până acum oarecum două capete: China și India. În ceea ce o privește pe prima, lucrurile erau destul de clare, date fiind relațiile cordiale dintre cei doi președinți (cu toate că am convingerea fermă că China nu va ezita să tragă toate foloasele din punerea la colț a Rusiei). Încep să se lămurească lucrurile și în ceea ce o privește pe cea de a doua. Am găsit pe LinkedIn un grafic elocvent elaborat de analistul economic James Eagle care pune în evidență evoluția importurilor de petrol rusesc ale Chinei și Indiei din ianuarie 2020 până în aprilie 2022. Ne interesează mai cu seamă lunile martie și aprilie ale anului curent, scrie fineco24news.
Cine va scoate gazele din Marea Neagră. Zăcămintele offshore sunt de ajuns să ne asigure consumul de gaze pentru aproximativ 20 de ani. Resursele totale disponibile aici sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, reiese din operațiunile de explorare finalizate deja și din estimările specialiștilor.
Comparativ, consumul anual al României este de 11-12 miliarde de metri cubi.
Primele gaze offshore vor fi extrase de compania Black Sea Oil and Gas (BSOG), deținută de fondul american de investiții Carlyle (unul dintre cele mai mari din lume), în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
BSOG are, astăzi, cel mai avansat proiect din Marea Neagră. Asta pentru că majoritatea companiilor care dețin concesiuni aici au înghețat investițiile în urmă cu cinci ani, în perioada 2017-2018. Pe lângă lipsa cadrului legislativ, acestea au fost descurajate și de Ordonanța 114/2018, care impunea un cadru fiscal prohibitiv, scrie Panorama.
Dobanzile depozitelor la termen incep sa concureze randamentele obligatiunilor corporative. Sa primesti dobanda de 8-9% parea un vis frumos in urma cu un an, accesibil doar detinatorilor de obligatiuni corporative listate, dar iata ca depozitele la termen au inceput sa se apropie tot mai mult de aceasta borna.
Nuclearelectrica si-a informat in aceasta luna actionarii ca a constituit un depozit de 60 milioane lei la Banca Romaneasca pe termen de 6 luni pentru care va primi o dobanda anuala de 7,45%, scrie Conso.ro.
