Ioana are unul din joburile despre care poate habar n-aveai că există. De 3 ori pe lună își ia caiețelul sub braț și pornește prin magazine, dar nu ca să-și facă cumpărăturile. Odată intrată într-un magazin, Ioana își notează conștiincioasă, prețurile. Punctul culminant al muncii ei este indicele prețurilor de consum sau inflația, indicatorul de care până și Isărescu se teme.

Sare la supermarketFoto: Hotnews

Inflația o resimțim cu toții. În ultima vreme este bau-baul Guvernelor și al băncilor centrale, dar cu care cel mai tare se luptă oamenii simpli, din ale căror buzunare mușcă puternic.

Colectarea prețurilor în țara noastră se face de către circa 112 de oameni, angajați ai INS, care monitorizează 1800 de sortimente de bunuri și servicii

Cei 112 sunt statisticieni special ”antrenați” pentru asta. ”Să știți că nu e deloc o muncă ușoară!”, ne avertizează oficalii INS care administrează acest segment de activitate. ”Omul nostru trebuie să meargă în același magazin în fiecare decadă a lunii, să caute exact același produs, cu exact aceleași caracteristici, să-și noteze prețul fiecăruia în caiețel, iar la final să-l transmită la Centru. Și sunt 1800 de sortimente de produse și servicii pe care Statistica le monitorizează înainte de a publica inflația.

Uneori, munca lor se lovește de obstacole. În pandemie, unele magazine s-au închis. Altele au renunțat să vândă anumite produse care erau ”pe lista” Statisticii. Altele, la sortimentul căutat de vânătorii de preț, era un preț de promoție care nu putea fi notat pe caiețel, întrucat ar fi denaturat rezultatul final.

Au mai fost cazuri în care găseau sortimentul căutat, acesta avea același preț ca cel de luna trecută, dar cantitatea era mai mică (de exemplu, un sortiment de napolitană care se vindea la 3 lei gramajul de 125 de grame, acum costa tot 3 lei, dar avea doar 100 de grame).

Ce fac statisticienii în aceste situații? ”Avem norme și proceduri care trebuie aplicate. Se aplică anumite transformări statistice pentru a face ca prețul să fie comparabil. „Aceste principii de continuitate și de comparabilitate sunt extrem de importante pentru că altfel riști să denaturezi mișcarea prețului în mod artificial”, spun oficialii INS.

„Trebuie respectat principiul continuității, care e extrem de important în calculul indicelui prețurilor de consum. Statisticianul se duce la acel punct de culegere care e clar stabilit si care nu poate fi modificat decât în anumite împrejurări foarte clare- dacă s-a desființat magazinul sau s-a mutat în altă parte, de exemplu. Sau dacă produsul are discontinuitate și nu mai poate fi găsit la raft. Sau dacă magazinul și-a schimbat profilul și nu mai vinde să zicem televizoare, ci pături și fețe de pernă”, mai precizează aceștia.

Statistica e acum în faza de trecere de la colectarea preturilor si tarifelor în format fizic- caietul chestionar cu care se duce operatorul pe teren, la un format electronic- tableta. ”Pilotăm chiar acum această tranziție. Sperăm ca la anul să facem colectarea în mod electronic. Așadar acum se lucrează cu caietele- chestionar, discutând totuși de 1800 de sortimente”, mai spun statisticienii cu care a discutat HotNews.

De ce se calculează în România doar inflația din mediul urban, nu și cea ”de la țară”

În România se colectează prețuri din aproape 7.000 de unități la nivel național. Deci practic sunt 7.000 de ”magazine”, generic vorbind. Sunt 68 de centre de colectare, organizate în funcție și de populația județului.

De exemplu în București sunt șapte centre de colectare- câte unul pentru fiecare sector și încă unul pentru zona centrală, care e o zonă mai scumpă.

E drept, prețurile se culeg doar din reședințele de județ. În mediul rural ”culegătorii de prețuri” nu ajung. Iar oficialii INS au și o explicație. „Aceasta a fost o decizie luată de ceva timp și reanalizată și s-a rămas să se calculeze doar în mediul urban din considerente economice. Nu se justificau practic cheltuielile. Vă dați seama, statisticienii ar fi trebui să meargă în mediul rural și am fi fost obligați să mărim grupul de colectori pentru că nu ar fi făcut față altfel. La mărfurile alimentare și la servicii, colectarea se face din 10 în 10 zile și nu se puteau respecta termenele dacă se făcea urban plus rural. De asemenea, potrivit unei analize pe care am făcut-o, nu există discrepanțe mari între urban și rural. Prețurile sunt cam aceleași”, spune omul nostru din INS.

Și mai este și alt criteriu care trebuie îndeplinit, adaugă statisticianul: punctele acestea de culegere trebuie să fie reprezentative. Ele sunt reanalizate la fiecare început de an, la fel ca și lista de produse ale căror prețuri le colectăm. Punctele de colectare sunt analizate și din punct de vedere al volumului de mărfuri vândut. Și nu se justifică economic să trimiți un statistician să colecteze prețuri în niște localități rurale cu o populație relativ redusă (populația fiind un criteriu determinant) și cu variații mici de prețuri față de urban.

Cât de ”țărănească” e piața țărănească?

„Noi avem la fiecare început de an o discuție despre piața țărănească de pildă- despre cât de reprezentativă mai este. Eu sunt de părere că este reprezentativă, deși acum în piață găsești și banane sau diferite alimente de import. Ori, noi trebuie să colectăm prețuri de la țărani, de la producători, nu de la intermediari.

Colegii care fac teren sunt realmente învățați să facă diferența dintre un țăran și un intermediar sau comerciant”, mai spune reprezentantul Statisticii în discuția cu HotNews.

Cei 112 de oameni care colectează sunt repartizați în funcție de populația județelor. La fiecare 10 zile, aceștia își iau caiețelul sub braț și ies la colectat de prețuri. Întrucât au foarte multe articole de colectat, această activitate le ia o săptămână, pentru că mai trebuie să le și introducă în sistem, să le valideze șamd.

Indiferent de vremea de afară- că ninge, că e caniculă, ei trebuie să își facă treaba. Și sunt verificați de responsabilii de anchetă, cum se cheamă supraveghetorii acestora.

Sunt anumite beneficii pe care le au salariații- au de pildă abonament gratuit la transportul în comun deoarece bat orașul dintr-o parte în alta.

Ce se întâmplă în cazul în care un produs lipsește de la raft câteva zile la rând?

„Există o anumită procedură. Dacă nu este găsit pe o perioadă foarte scurtă, se repetă ultima înregistrare. Dar asta pentru cel mult două luni, teoretic. Este o metodologie stabilită, bazată pe manualul IAPC. Dacă magazinul s- a desființat, se fac anumite ajustari la un preț dintr-o perioada de bază, au loc anumite calcule statistice. E posibil ca magazinul să nu se desființeze, dar să își schimbe profilul. Nu va mai vinde televizoare, de exemplu. În acest caz găsesc un alt magazin în arealul respectiv, aflat tot în zona culegătorului de prețuri, magazine care să aibă un volum de vânzări reprezentativ. Dacă prețul e altul, se face o trecere printr-un preț de bază pentru a păstra continuitatea si acuratetea seriei de date..”, spun oficialii INS.

Când se reactualizează ponderile din coșul de consum?

Ponderile sunt stabilite pe baza unei anchete statistice- Ancheta Bugetelor de Familie (ABF). Așa e prevăzut prin regulament, nu putem să schimbăm cum vrem noi ponderile respective.

Acum folosim datele din ABF colectate din 2020, care au fost finalizate la mijlocul lui 2021 și noi le folosim în 2022. Nu putem face actualizare la jumătatea anului.

Sunt țări care utilizează ponderi din urmă cu 5 ani, țări în care modelul de consum e mult mai stabil”, spune oficialul INS.

S-ar putea calcula inflația la nivel de oraș în România?

”Teoretic, da. Practic, ponderile provenite din cercetarea statistica ABF ar trebui să fie reprezentative la nivel de județ. Aceste ponderi ar trebui să fie calculate la nivel de județ, pentru a putea disemina indici de preț la nivel de județ. Este foarte dificil acum să fie pus în practica acest lucru. Ar necesita o schimbare fundamentala în modul de colectare a datelor pe baza cărora se calculează ponderile anuale astfel încât acestea sa devina reprezentative la nivel de judet”, conchide statisticianul.