România a introdus acele AMEF- casele de marcat cu memorie fiscală. Ele au fost introduse printr-o soluție extrem de învechită. Practic, i-au obligat pe toți să cumpere case de marcat deși puteau introduce o soluție în care să emiți bonul printr-o aplicație gestionată de ANAF cu ajutorul unui telefon mobil, așa cum au făcut aproape toate țările din UE, a spus marți Gabriel Biriș la o conferință de specialitate.

Gabriel BirisFoto: StartupCafe.ro

Au aplicat sistemul în 2018 si au conectat casele de marcat la final de 2021. Iar acum ANAF stochează datele pentru că nu au un modul de analiză de risc

„Suntem singurii care au acest sistem, până și bulgarii au sisteme mai bune. Au aplicat acest sistem în 2018 si au conectat casele abia la final de 2021. Și acum știți ce fac cu datele respective? Le stochează pentru că nu și-au făcut modulul de analiză de risc”, spune Biriș.

Deficitul încasării TVA este de 35% în România, în timp ce media europeană este de 10%. Cum a fost posibil ca, odată intrați în UE, acest gap să fie constant între 34 și 40%? Pentru că legea e prost gândită, pentru că nu avem informatizare, dar și pentru că la Bruxelles avem o rezistență puternică la ceea ce se cheamă taxare inversă.

În momentul în care prin Directivă creezi o oportunitate imensă pentru fraudă- cum este frauda carusel- te mai miri că într-un stat cu capacitate de administrare redusă ca România ai acest gap uriaș?

Au introdus RO-eFactura. Ea trebuia să fie, la fel ca și AMEF-urile, o aplicație B2B gestionată de ANAF. Știu asta pentru că eu am aprobat Memorandumul în august 2016. Doar că eu am plecat în septembrie de acolo.

Au făcut eFactura degeaba!

Între timp, Ro-eFactura a fost băgată într-un sertar, iar acum au venit cu un sistem numit eFactura, care nu e o aplicație ANAF. Tu emiți factura, o trimiți la ANAF- și asta doar pentru facturile Business to Government, adică achizițiile publice și numai pentru anumite produse de risc, astfel încât ANAF să nu aibă imaginea de ansamblu și să nu-și poată face analizele de risc.

Pe scurt, au făcut-o degeaba! Și vă dau un exemplu: au introdus în lista produselor de risc, clădirile noi. Păi să mă ierte Dzeu, dar acolo avem taxare inversă, cu excepția apartamentelor. Păi asta-i problema noastră? Dar n-au introdus pe lista produselor de risc materialele de construcții! Pentru că evaziunea se face nu cu clădirile noi, ci cu materialele de construcții!

Declarațiile au fost făcute cu ocazia relansării proiectului „Pactul Pentru Fiscalitate”, proiect care pornise inițial în decembrie 2014 și care a fost ”resuscitat” în acord cu actualitatea anului 2022, dorindu-se o platformă de dialog fără precedent în societatea românească.

Fondatorii proiectului intenționează să aducă sub același acoperiș atât invitați care reprezintă instituții relevante ale statului (Guvern, Parlament, Președinție) și organizații reprezentative din economia românească, cât și personalități marcante ale mediului academic și colegi din mass-media.

Un lucru este cert: dacă fiscalitatea noastră ar funcționa într-un mod predictibil și eficient, banii pierduți din evaziune și taxe necolectate, dar și beneficiile pierdute din investiții nerealizate, s-ar putea transforma în peste 3.000 de școli moderne sau în 2.366 de kilometri de autostradă, sau în 27 de spitale regionale, sau în 70.000 de locuri de muncă – toate acestea în fiecare an, spun organizatorii.