​Guvernul vrea să adopte miercuri două proiecte de lege pentru ieșirea României din două bănci controlate de Rusia: Banca Internațională de Investiții (BII) și Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE). România vrea să facă acest pas în coordonare cu alte țări UE membre în aceste bănci și anunțul a creat dificultăți de lichiditate celor două bănci și blocarea conturilor de către Clearstream, care ar putea duce la insolvență.

Acord BII in Vietnam in prezenta lui Vladimir PutinFoto: BII

Cele două proiecte de lege aflate pe agenda Guvernului propun denunțarea acordurilor interguvernamentale prin care România a devenit stat membru în cele două bănci internaționale controlate de Rusia, potrivit unor Memorandumuri aprobate în data de 3 martie 2022 de președintele Klaus Iohannis.

Implicațiile ieșirii României din Banca Internațională de Investiții (BII)

În privința Băncii Internaționale de Investiții (BII), proiectul de lege vizează denunțarea acordului interguvernamental privind înființarea băncii semnat la Moscova în 1970.

Statele membre ale BII sunt: Republica Bulgaria, Republica Cuba, Republica Cehă, Ungaria, Mongolia, România, Federaţia Rusă, Republica Slovacă şi Republica Socialistă Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta, Ungaria.

Capitalul subscris total al BII este de 2 miliarde de euro, din care capitalul subscris vărsat este de 426,2 milioane euro.

Capitalul subscris vărsat de România este de 26,10 milioane de euro, iar capitalul subscris nevărsat este de 50,59 milioane de euro.

Potrivit Memorandumului adoptat în martie de Iohannis, Guvernul României va urmări coordonarea cu Cehia, Slovacia și Bulgaria, în scopul unei ieșiri simultane din BII și stabilirii unor modalități similare de ieșire.

Conform prevederilor documentare statuare, la retragerea din acționariat, statului membru i se scade valoarea capitalului vărsat și anume 26,1 milioane euro, fiind valoarea obligațiilor față de bancă.

Ministerul de Finanțe spune că nu se poate defini, momentan, impactul financiar și că pentru un calcul exact ar trebui contractat un auditor extern.

Astfel, se propune ca eventualele cheltuieli ocazionate de retragerea din acționariatul BII , precum și cele privind asistența tehnică și juridică să fie asigurate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor.

Portofoliul de titluri de valoare emise de BII pe piața românească este de aprox. 1,4 miliarde de lei (aprox. 273 milioane de euro), datorie emisă în moneda națională.

Printre principalii investitori în activele BII se numără: NN Pensii, cel mai mare investitor; BCR Erste Asset Management, BRD Asset Management, Banca Transilvania, BRD Pensii, BCR Pensii, BT Asset Management etc.

  • „Având în vedere contextul geo-politic actual, coroborat cu scăderea rating-urilor BII de către agențiile de rating, există posibilitatea afectării calității titlurilor emise de bancă pe piața românească.
  • Acest lucru poate avea implicații de ordin social, ținând cont de faptul că fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori în obligațiuni emise de BII pe piața românească”, se arată în nota de fundamentare.

Implicațiile ieșirii României din Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE)

În cazul Băncii Internaționale de Cooperare Economică (BICE), proiectul de lege vizează denunțarea Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internationale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963.

Statele membre BICE sunt: Republica Bulgaria, Republica Cehă, Mongolia, Polonia, România, Federaţia Rusă, Republica Slovacă şi Republica Socialistă Vietnam.

Capitalul subscris total al BICE este de 400 milioane euro, din care capitalul subscris vărsat este de 200 milioane euro.

Capitalul subscris vărsat de România este de 14,23 milioane euro, iar capitalul subscris nevărsat este de 14,23 milioane euro.

Și în acest caz, memorandumul semnat în luna martie de Iohannis prevede coordonarea cu Polonia, Cehia, Slovacia şi Bulgaria, în scopul asigurării unei ieşiri simultane din BICE şi al stabilirii unor modalităţi similare de ieşire, care să asigure o protecţie corespunzătoare a intereselor acestor state.

Procedura de retragere presupune retragerea din Convenţie şi din Bancă, printr-o notificare transmisă Consiliului Băncii. Notificarea trebuie transmisă cu cel puţin 6 luni anterior datei preconizate pentru retragerea din Convenţie şi din Bancă, perioadă în care trebuie reglementate aspectele financiare reciproce.

Nici aici nu se știe impactul financiar exact, fiind necesar un auditor extern.

Conform prevederilor documentelor statutare, la retragerea din acționariat, statului membru care se retrage i se scade din valoarea capitalului vărsat, și anume 14,23 milioane de euro, valoarea obligațiilor față de Bancă.

Eventualele cheltuieli vor fi suportate tot de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului de Finanțe.