Povestea Pasajului Unirii. Este adevărat că a fost construit în 34 de zile și că ministrul responsabil a locuit pe șantier, într-un container? ● De Ziua Copiilor, ministrul de Interne, Lucian Bode, le-a arătat elevilor arme. Și chiar dacă nu suntem în SUA, tot e profund greșit ● Unde se „ascund“ 5.000 de locuinţe noi din Ştefăneştii de Jos? Oficialii primăriei din Ştefăneşti admit că nu au raportat locuinţele din Cosmopolis la INS, fără a explica motivul ● Primele gaze noi din Marea Neagră ajung oficial în țară în 28 iunie ●​Primăria Capitalei anunţă reorganizarea transportului public de noapte ● Cum poţi trânti în centrul istoric al Iaşului un bloc între case fără să ţii cont de nimic ● Mica doză de cultură generală ● Economia de război ● Ce se întâmplă în București de Ziua Copiilor? ● Rusia, petrolul și cerealele. Ce speră și ce poate face UE când Ungaria spune „Nem” ● Între străinătate și România – dilema unei generații.

Press reportFoto: Profimedia Images

Povestea Pasajului Unirii. Este adevărat că a fost construit în 34 de zile și că ministrul responsabil a locuit pe șantier, într-un container? Construcția pasajului a fost realizată de Ministerul Construcțiilor Industriale, în timp ce proiectarea și schițele au fost alcătuite de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto. Pasajul începe din zona Bulevardului I.C Brătianu (fostul Bulevard 1848 la vremea realizării), și se încheie în zona Bulevardului Dimitrie Cantemir. Mai mult, Ion C. Petre, în calitatea sa de ministru al Construcțiilor Industriale și viceprim-ministru al Guvernului, avea să-și mute locuința, pret de câteva săptămâni, chiar pe șantier. Demnitarul a locuit într-un container, în mijlocul construcției, pentru a fi sigur ca lucrările se desfășoară în cele mai optime condiții.

Este adevărat însă. Construcția Pasajului Unirii a fost realizată în doar 34 de zile, o cifră extrem de surprinzătoare chiar și pentru zilele noastre, mai ales când ne uităm la durata medie a altor pasaje și poduri realizate în București, scrie b365.ro.

De Ziua Copiilor, ministrul de Interne, Lucian Bode, le-a arătat elevilor arme. Și chiar dacă nu suntem în SUA, tot e profund greșit. „Ce e asta?”, întreabă un băiețel în uniformă, care luase, pentru o zi, locul ministrului de Interne, Lucian Bode, cu ocazia Zilei Porților Deschise. „Asta e o armă lansator cu substanțe lacrimogene care se folosesc în împrăștierea mulțimilor. Asta e cu o singură lovitură, asta cu șase lovituri. Mai departe, aici avem o armă de vânătoare cu alice de cauciuc”, îi prezintă un jandarm tot arsenalul întins pe o masă, în fața Ministerului de Interne. Masa e plină cu puști aliniate. Merg la standul următor, al Poliției Române. „Gloanțe chiar au? Trag?”, întreabă băiețelul și cu ceva mai mult curaj pune repede mâna pe primul pistol de pe masă. Îl ridică, se uită la el. Încă un băiețel ridică un pistol și începe să-l cerceteze. „Trag, dar acum nu sunt încărcate”, vine răspunsul. „Ăsta e un revolver”, spune zâmbind un polițist, scrie Libertatea.

Unde se „ascund“ 5.000 de locuinţe noi din Ştefăneştii de Jos, comuna cu cel mai mare proiect rezidenţial de după 1989? Oficialii primăriei din Ştefăneşti admit că nu au raportat locuinţele din Cosmopolis la INS, fără a explica motivul. Pe propriul site de prezentare, Cosmopolis este descris ca fiind „cel mai amplu proiect rezidenţial din România construit după 1989“, cu 14.000 de locuitori, dintre care 3.000 doar în ultimii doi ani. Dezvoltatorul spune că a transmis datele către primărie, care trebuie să le dea mai departe la Statistică. Şi totuşi, INS raportează doar 117 locuinţe în decurs de zece ani, cu 14 livrări în 2020 ♦ Oficialii primăriei din Ştefăneşti admit că nu au raportat locuinţele din Cosmopolis la INS, fără a explica motivul.

Doar 117 locuinţe au fost livrate în perioada 2011-2020 în localitatea Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov. Acestea sunt datele pe care le pune la dispoziţie Institutul Naţional de Statistică pe platforma Tempo.

În realitate, un singur ansamblu, Cosmopolis, cel mai mare din zona limitrofă a Capitalei, a pus pe piaţă 5.000 de locuinţe pe parcursul a 15 ani. Cine este responsabil de discrepanţa dintre date, care pune piedică rezolvării oricăror probleme în România?, intreaba Ziarul Financiar.

Primele gaze noi din Marea Neagră ajung oficial în țară în 28 iunie. Primele gaze noi din Marea Neagră, cele extrase de Black Sea Oil Ad Gas, vor intra în rețeaua românească de transport în data de 28 iunie, iar momentul va fi marcat de o ceremonie la malul mării, potrivit unor surse din piața de energie. La acea data ar fi programat, oficial, evenimentul cu oficialitățile, în zona Vadu, acolo unde este amplasată stația de tratare a gazelor. La ceremonie ar urma să fie prezenți premierul Nicolae Ciucă, ministrul Energei, Virgil Popescu, directorul BSOG, Mark Beacom, dar și patronul Grup Servicii Petroliere, companie care a amplasat platforma în largul mării și s-a ocupat și de alte lucrări, Gabriel Comănescu.

Astfel, BSOG și firmele implicate în proiect vor respecta, din câte știm acum, termenul asumat pentru ca primele gaze noi din Marea Neagră să intre în rețeaua de transport, termen avansat ca fiind “până la sfârșitul lunii iunie”, scrie Economica.net.

​Primăria Capitalei anunţă reorganizarea transportului public de noapte / Program, tarife și noutăți. Primăria Capitalei (PMB) a anunțat luni, 30 mai, reorganizarea rețelei de transport public de noapte începând cu data 1 iunie, ora 22.30. Traseele și programul de circulație vor fi adaptate, astfel, la cererea de transport actuală și vor oferi legături directe și rapide între Piața Unirii și cartierele Capitalei, asigurate de vehicule dotate cu sisteme de supraveghere video.

Primăria precizează că programul de circulație va fi stabil, cu ore fixe de plecare de la capetele de linie și posibilitatea de a achita costul călătoriei cu cardul bancar contactless direct la validator.

Mijloacele de transpor public vor circula la fiecare 30 de minute în prima și ultima parte a nopții (între orele 22.30-01.00 și 04.00-05.00) și la un interval de 60 de minute în perioada cu cerere redusă de transport, adică între orele 01.00-04.00, scrie mainneews.ro.

Cum poţi trânti în centrul istoric al Iaşului un bloc între case fără să ţii cont de nimic. Cazul blocului ridicat între case, pe strada Octav Botez nr. 1A, tinde să devină unul de referinţă în haoticul peisaj imobiliar ieşean. Deşi imobilul este finalizat şi locuit deja, cei mai afectaţi dintre vecini rezistă în faţa zidului de peste 12 metri ridicat în faţa geamurilor casei lor şi cer în continuare anularea autorizaţiei de construire.

Oamenii au fost nevoiţi să întindă câteva copertine în curte, pentru că altfel senzaţia e că s-ar afla pe o scenă, la care asistă spectatori de la lojă şi de la balcon – respectiv de la cele trei niveluri ale blocului, acum practic lipit de gardul lor.

Proiectul a atras atenţia în 2018, când, la o conferinţă de presă organizată chiar lângă şantier, lideri ai PNL – partid din care a ajuns între timp să facă parte şi primarul – au făcut publice primele matrapazlâcuri: blocul se construia peste o clădire monument istoric, demolată între timp, iar proiectul nu avea certificatul de descărcare arheologică. Actul este obligatoriu în perimetrul centrului istoric al oraşului, scrie Ziarul de Iași.

Mica doză de cultură generală. Despre Kaiserul fotbalului ați auzit? Nu, nu despre Franz Beckenbauer vorbim. Nici despre Ionuț Lupescu. Ci despre adevăratul Kaiser, ăla brazilian, Carlos Henrique Raposo. Dacă n-ați auzit până acum, țineți-vă bine de scaune, că veți primi niște informații tari de tot!

Raposo ăsta a reușit ceea ce nimeni nu a mai reușit vreodată în fotbal. Adică, să se transfere la vreo duzină de echipe de pe trei continente, să ducă o viață de playboy, să trăiască asemenea marilor fotbaliști, dar să nu joace fotbal un singur minut în toată cariera lui de mare atacant, carieră ce se întinde din 1972 până în 1991. Cum a reușit el asta vă vom spune imediat.

Brazilianul nostru a fost un escroc de zile mari. El a înțeles de la o vârstă fragedă ceea ce mulți dintre noi află prin metoda dură, după ce și-o iau rău de tot în barbă, respectiv că în viața asta nu contează ce știi și câte știi, important e să ai pile. Și asta a făcut el. Primo, s-a pus bine cu vreo câțiva ziariști sportivi din țara sa, căci ăștia pun de obicei botul la cei care se poartă frumos cu ei. Așa le-a turnat o poveste frumoasă, cum că ar fi jucat el imediat după juniorat la echipa Puebla din Mexic, acolo unde ar fi fost golgeter, ba chiar i-ar fi propus ăia cetățenia, ca să joace pentru naționala lor. Așa de bun ar fi fost el. Evident, era o ficțiune, scrie Mica doză de cultură generală.

Economia de război. Mircea Coşea: "Economia de război înseamnă că cei care guvernează trebuie să-şi schimbe conceptul de guvernare" • Bogdan Chiriţoiu: "Metodele de a resorbi inflaţia vor impacta creşterea economică.

Conflictul militar de la graniţă va aduce modificări majore în economia noastră, avertizează specialiştii, care sunt de părere că strategia de guvernare trebuie schimbată. Economia României intră într-o perioadă pe care literatura de specialitate o numeşte "Economie de război", spune Mircea Coşea, profesor de economie în cadrul ASE. Specialistul subliniază: "Suntem într-o perioadă în care anumite priorităţi sunt ori modificate, ori reinterpretate. Economia de război înseamnă că cei care guvernează trebuie să-şi schimbe conceptul de guvernare. Principalul obiectiv al guvernării trebuie să fie protecţia populaţiei, în faţa unor provocări care nu sunt predictibile, dar care sunt dramatice, cum ar fi catastrofele naturale sau catastrofele militare, la care nu ne aşteptăm. Guvermul României trebuie să apară, într-o manieră precisă şi într-un termen foarte scurt, cu un program anticriză, nu un program de asistenţă socială. (...) România trebuie să-şi regândească locul", scrie Bursa.

Ce se întâmplă în București de Ziua Copiilor? Pe 1 iunie, cu ocazia Zilei Copilului, Capitala va fi împânzită de evenimente dedicate micilor bucureșteni. În fiecare sector al Bucureștiului, autoritățile sau ONG-urile locale organizează acțiuni pentru toate gusturile, de la Ziua Porților Deschise la Parlament, parada micilor bicicliști și până la concertul susținut de Gașca Zurli la Arenele Romane.

Parada micilor bicicliști

Parada Micilor Bicicliști va avea loc pe Șoseaua Kisselef, între orele 09:00 și 14:00. Acesta e singurul eveniment dedicat exclusiv copiilor pasionați de pedalat și reciclat, ajuns la a șaptea ediție. Scopul este promovarea mersului pe bicicletă, în siguranță, în rândul copiilor, de la cea mai fragedă vârstă, dar își propune să-i învețe pe micii bucureșteni regulile care trebuie respectate în timpul deplasării pe două roți, atât individual, cât și în pluton, familiarizându-i cu plimbările cu bicicleta în grup, scrie Buletin de București.

Iohannis: Nu există o decizie pentru a schimba sistemul de impozitare. Nu se întâmplă curând. "Discuţii evident sunt şi este uşor de înţeles de ce sunt aceste discuţii, în condiţiile în care bugetul de stat trebuie să fie în posibilitatea de a finanţa toate subvenţiile care au fost decise, de exemplu în sectorul energetic, este nevoie, pe cealaltă parte, de venituri şi toată lumea caută venituri în plus, însă la acest moment nu există o decizie la nivelul coaliţiei pentru a schimba sistemul de impozitare şi nu cred că se va întâmpla foarte curând. Nu este, după părerea mea, greşit să fie luate în discuţie diferite variante posibile, însă românii nu trebuie să trăiască cu teama că mâine se schimbă sistemul de impozitare şi dintr-o dată trebuie să plătească mai mult, scrie Newsweek.

Ce se află în spatele empatiei est-germanilor pentru Rusia? Decenii la rând mulţi est-germani s-au simţit mai apropiaţi de Rusia decât concetăţenii lor din vest. Dar opoziţia faţă de războiul Rusiei împotriva Ucrainei pune acum în umbră nemulţumirile istorice legate de vest. Wolfgang Weisskopf, şeful organizaţiei din Erfurt a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), vrea să clarifice un lucru din capul locului: "Ucraina trebuie sprijinită din plin", le spune el celor 15 membri de partid strânşi în jurul unei mese, "cu toate mijloacele, până în pragul unui război mondial."

El nu a precizat exact ce-ar putea însemna asta, dar nici nu este acesta scopul întâlnirii care a avut loc într-o călduroasă zi de mai, în centrul oraşului medieval din estul Germaniei, scrie DW.

Directorul Arhivelor Naționale, după ce instituția a fost acuzată de istorici de cenzură: Limitarea accesului la anumite documente este o măsură temporară. Conducerea Arhivelor Naționale răspunde acuzațiilor de cenzură din partea cercetătorilor istorici și nu numai. Directorul instituției declară pentru Europa FM că limitarea accesului la anumite documente este o măsură temporară, necesară pentru a rezolva probleme care trenează de mulți ani. E nevoie, de fapt, de o reglementare legislativă care să stabilească statutul documentelor de arhivă.

Multe dintre documentele aflate în Arhivele Naționale au statut de documente clasificate. De mai bine de 15 ani, acestea trebuiau să fie declasificate și declarate, de fapt, documente istorice, accesibile tuturor.

Directorul Arhivelor Naționale: Am fi primii care ne-am bucura că acele documente să fie date în cercetare pentru că acesta este scopul pentru care existăm.

„Noi am fi primii care ne-am bucura că acele documente să fie date în cercetare pentru că acesta este scopul pentru care existăm. Aș fi primul care aș saluta un astfel de act normativ la care se lucrează acum”, a spus Directorul Arhivelor Naționale, Cristian Anița, pentru Europa FM.

Rusia, petrolul și cerealele. Ce speră și ce poate face UE când Ungaria spune „Nem”. Liderii Uniunii Europene încearcă în Consiliul European de la Bruxelles să răspundă la două provocări majore ale războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina: unitatea UE pentru interzicerea importului de petrol rusesc și criza alimentară globală pe care riscă să o declanșeze acest război.

„Ucraina, energie, securitate alimentară și apărare”, aceștia sunt parametrii anunțați de președintele Consiliului European, Charles Michel, pentru discuțiile șefilor de stat și de guvern din statele membre la reuniunea care a început luni la Bruxelles.

UE încearcă de o lună să ajungă la un acord cu privire la pachetul șase de sancțiuni impuse Rusiei după invadarea Ucrainei.

Problema o reprezintă embargoul pentru petrolul importat de statele membre din Rusia. Ungaria a refuzat categoric propunerea, dar nu este singura țară afectată de o astfel de decizie, scrie Europa Liberă.

Ușor cu fiscalitatea pe scări (și cu *ajutoarele de criză*): România e și așa la coada tuturor clasamentelor în ceea ce privește investițiile raportate la Produsul Intern Brut. Am ales pentru astăzi la rubrica Evening Chart un grafic care se referă la raportul dintre capitalul privat atras în diferite economii europene și Produsul Intern Brut. L-am preluat dintr-o interesantă analiză realizată de Rudi Vizental, CEO al Roca Investments (o puteți citi și chiar vă recomand să faceți acest lucru). Analiza se bazează pe raportul Investing in Europe, întocmit anual pe baza datelor primite de la 1.250 de administratori de fonduri, care gestionează active în valoare de peste 756 miliarde de dolari. De ce investiții, de ce capital? Pentru că fără acestea nu există dezvoltare, nu există prosperitate! Doar în capetele unor gestionari vremenici de bugete poate exista dezvoltare exclusiv aruncând cu bani în cei care urmează să pună ștampila pe tine, atunci când vin alegerile. Acei bani de care ei își bat joc cu atât de multă nonșalanță nu îi avem, acei bani trebuie produși, iar pentru a-i produce e nevoie de investiții! Și cum România *papă* rapid și cu mare nonșalanță aproape toate veniturile de la buget făcând cheltuieli mai mult decât discutabile (vezi pomenile electorale mascate sub forma ajutoarelor pentru a supraviețui inflației), de investiții nu prea rămâne mare lucru (așadar ar trebui să convingem tot mediul privat să le facă). Însă joaca de-a schimbarea fiscalității *când și cum vrea mușchii noștri* nu e deloc în măsură să îi convingă pe investorii din mediul privat să plaseze bani în România. Nici pe cei individuali dar nici pe cei instituționali, de genul fondurilor de investiții despre care vorbim în graficul și rândurile de mai jos!, scrie FinEco24News.

Fostul director al Muzeului Luvru este acuzat de spălare de bani într-un caz privind traficul de bunuri culturale. Jean-Luc Martinez, directorul și președintele Muzeului Luvru din Paris în perioada 2013 – 2021, este acuzat de complicitate la fraudă în spălarea de bani și trafic de antichități egiptene, informează The New York Times.

Potrivit procurorilor francezi, dosarul vizează traficul de artefacte la care Martinez ar fi participat în ultimii 10 ani, deci inclusiv în perioada în care conducea cel mai mare muzeu din lume.

Ancheta procurorilor s-a desfășurat pe parcursul a 7 ani, iar Jean-Luc Martinez are momentan calitatea de suspect în dosar. Momentan nu s-a deschis procesul în instanță, fiindcă munca anchetatorilor nu s-a încheiat, scrie Cultura la dubă.

Interviu Pierre Andrieu / Rusia nu va mai putea avea pretenții de putere globală. Echilibrul motorului franco-german și poziția UE în ecuația mondială. Ambasadorul Pierre Andrieu e unul dintre cei mai experimentați diplomați pe spațiul estic, martor al schimbărilor și convulsiilor din ultimii 20 de ani: are o experiență de patru decenii în sânul diplomației franceze, făcând parte din celebrul corp al „cadrelor pentru Orient”.

După mai multe posturi în Europa de Est și de Nord (Bulgaria, Finlanda și Rusia), a fost ambasador în Tadjikistan (2003-2006), apoi în Republica Moldova (2007-2011) și ambasador pentru Parteneriatul Oriental și Marea Neagră (2014-2016), în această ultimă calitate deținând și funcția de copreședinte al Grupului de la Minsk – organism al OSCE pentru reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah.

Vorbitor de rusă și chineză, ambasadorul Andrieu predă la Sciences Po Paris un curs despre relațiile dintre Rusia și China. Este deci bine plasat ca observator al ramificațiilor războiului din Ucraina.

Diplomatul consideră că ne aflăm în fața unui eveniment cu impact asupra ordinii internaționale, care marchează, de fapt, o nouă ordine în care Rusia își va pierde amprenta de putere mondială. În noua ordine internațională, Statele Unite vor avea o prezență mai echilibrată, între Indo-Pacific și Europa, dezideratul de Uniune Europeană geopolitică realizându-se sub egida NATO, scrie Curs de guvernare.

Între străinătate și România – dilema unei generații. În iarna lui 2011, mă întorceam în România după ce locuisem aproape șapte ani în străinătate. Atunci toată lumea mă întreba „De ce te-ai întors?!”, de parcă făcusem greșeala vieții mele, mai ales că veneam din Bruxelles și lăsasem în urmă un job la Comisia Europeană.

Nu vreau să argumentez că a trăi în România este cea mai bună opțiune de pe Pământ. Nici nu vreau să idealizez România sau alegerea mea de a mă întoarce în țară. Dar, încercând să răspund la întrebările complexe – „De ce te-ai întors în România?” și „De ce ai plecat în străinătate” –, cred că dau glas uneia dintre marile dileme ale generației mele (sunt născută în 1977).

Până la 30 de ani am bifat toate oportunitățile de plecare în străinătate pentru studenți și tineri apărute după revoluție: bursă Erasmus în Italia, stagiu de lucru prin AIESEC în Cehia, stagiu de practică la Comisia Europeană în Bruxelles, după care am rămas să lucrez în continuare acolo.

Am oscilat între lumi, între străinătate și România, și m-am tot întrebat unde e locul meu mulți ani până să mă întorc definitiv în România. Poate că nehotărârea aceasta, nesiguranța de sine și sentimentul de a nu se regăsi fac parte din povestea tipică a generației mele, care nu prea a știut încotro să o apuce. Nu vreau să dau vina pe timpuri, nu vreau să mă consider o victimă a istoriei, dar noi am fost prinși între două lumi atât de diferite, cea dinainte și după Revoluția din 1989. La revoluție eram niște copii, dar totuși destul de mari pentru a fi apucat să ne formăm într-o lume care apoi a fost dărâmată din temelii, iar reconstrucția ei încă durează. Am copilărit în comunism, ne-am maturizat în tranziție și am devenit adulți în capitalism. Libertatea a venit cu un preț mare și cu multă confuzie. Poate că părinții noștri au plătit și mai mult decât noi prețul acestei libertăți, scrie Syntopic.ro