Pactul pentru fiscalitate poate fi inclus în categoria celor mai importante reforme pe care statul le face după 1990, a declarat, marţi, economistul Mircea Coşea, la evenimentul de lansare a documentului.
"Am lucrat foarte mult împreună cu cei pe care îi vedeţi dumneavoastră aici în sală. Eu văd în acest pact pentru fiscalitate o chestiune care poate să fie inclusă în categoria uneia dintre cele mai importante reforme pe care statul român le face după 1990. Dacă citim ce scrie în acest pliant, o să vedeţi că sunt nişte principii, 4 sau 5, extrem de importante, care fac din Pactul pentru fiscalitate o garanţie că fiscalitatea în România poate să devină, aşa cum s-a spus, un element de stabilitate, de echitate, de progres, că vom avea o economie reglementată altfel, că vom avea o economie care se va baza pe ceea ce este important în tot ceea ce înseamnă sistem economic şi anume colectarea şi distribuţia şi redistribuirea, bineînţeles”, a spus Mircea Coșea, citat de Agerpres.
Dar eu văd ceva mult mai mult, a mai adăugat el. ”Într-o economie de piaţă, aşa cum zicem că suntem, şi într-o oarecare măsură chiar suntem, statul nu mai poate interveni cu nişte măsuri arbitrare sau autoritare. Statul poate interveni aşa cum se întâmplă în lumea civilizată prin stimulente sau prin inhibitori fiscali", a susţinut Coşea, co-iniţiator al Pactului pentru fiscalitate.
El a explicat că statul poate interveni pe baza unei strategii, a unei viziuni pe care ar trebui să o aibă, fie pe bază de priorităţi, de interese în direcţia dezvoltării, opririi sau nedezvoltării unor activităţi economice în funcţie de un model pe care şi l-a creat şi în care crede într-o perioadă relativ îndelungată.
Conform economistului, Pactul de stabilitate pleacă de la ideea că trebuie să avem corectitudine, stabilitate, într-o economie în care lucrurile se schimbă de la "un concediu la altul". Pe lângă aceasta, există o lipsă de viziune în privinţa fiscalităţii.
"Noi avem nişte măsuri punctuale, pompieristice. Nu ştim ce ne aşteaptă sau dacă ştim nu ne pregătim pentru ce ne aşteaptă. De aceea e nevoie de o viziune. Nu-i spun strategie ca să nu sperie, nu-i spun plan, pentru că ar speria şi mai mult. Dar această strategie pe care statul o are nu poate să fie pusă în aplicare decât prin stimuli fiscali. Nu prin directive, nu prin ordonanţe de urgenţă", a spus Mircea Coşea.
Acesta a afirmat că elementul cel mai important în dezvoltare este interesul naţional, pentru că lumea se schimbă rapid, însă fiscalitatea rămâne un instrument pentru urmărirea acestui interes.
La rândul său, Gabriel Biriş, managing partner Biriş-Goran SPARL, de asemenea co-iniţiator al Pactului pentru fiscalitate, a atras atenţia că este foarte importantă revenirea la principii.
"În 2014, pactul a avut o susţinere extrem de largă. Academia Română a fost, alături de Camera de Comerţ şi Industrie, gazda iniţială. Dar pactul a pus alături organizaţii puternice ale mediului de business: Concordia, asociaţii ale oamenilor de afaceri români, RBL, AOAR, împreună cu Consiliul Investitorilor Străini, şi cu susţinerea instituţională din partea Consiliului Fiscal şi a Consiliului Concurenţei, că până la urmă aşezarea justă a sarcinii fiscale este şi despre crearea unui mediu concurenţial sănătos, de dezvoltare. Au trecut aproape 8 ani. Despre ce vorbeam noi în acest pact? Să încurajăm şi să participăm cu bună credinţă la consultările pe marginea redactării legislaţiei fiscale. Câte cazuri am avut de atunci când la consultări unii din zona de business s-au dus să obţină privilegii? Şi le-au obţinut. Le-au obţinut şi practic ne-am spulberat, că toată lumea vorbeşte acum de șvaițerul care este legislaţia fiscală. Ne-am spulberat baza fiscală. Cum? Prin lupta pentru privilegii", a arătat Biriş.
0
6
