România are nevoie o reformă fiscală, potrivit lui Jan Kees Martijn, șeful misiunii FMI. Referindu-se la impozitul pe venit a atras atenția asupra excepțiilor pe anumite sectoare, în sensul că nu toată lumea plătește la fel.

Reprezentantii FMIFoto: Hotnews

În ceea ce privește TVA, el a spus că eficiența la încasare este una dintre cele mai scăzute din UE.

"Sistemul de taxare este complicat de excepții pentru sectoare specifice, tratamente speciale (inclusiv un nivel mic al taxei pe dividende), precum și lacune (inclusiv prin microîntreprinderi), care afectează eficacitatea și corectitudinea", a spus el.

  • Este nevoie de o reformă amplă urgentă pentru a curăța baza de taxare de-a lungul sectoarelor și a surselor de venit. Asta ar putea aduce mai mult de 1% din PIB. Introducerea progresivității pentru cei cu venituri mari ar putea genera venituri mai mari și va atenua inegalitatea veniturilor din România.
  • Implementarea progresivitatii vine cu provocari la colectare. Nu este ușor de făcut imediat pentru că este nevoie pentru autoritatea de taxare (ANAF n.r.) să înțeleagă toate sursele veniturilor. Asta va face dificil de implementat progresivitatea din 2023. Ar fi mai realist, dacă va fi luată o decizie de introducere, să fie după.
  • Fără o bază curată, nu poți avea o cotă unică reală sau un impozit progresiv real.
  • Taxarea proprietății: reformele pentru a lărgi baza de impozitare , a face evaluările mai mult bazate pe piață și a simplifica implementarea ar putea genera aproximativ 0,25% din PIB.
  • Taxarea emisiilor de carbon, odată ce creșterea actuală a prețurilor a scăzut, ar putea constitui o sursă suplimentară de venituri, contribuind totodată la tranziția verde a României. Astfel de venituri ar putea fi utilizate pentru a reduce impozitele pe venit pentru persoanele care au venituri mici.
  • Cheltuielile cu pensiile și salariile din sectorul public au nevoie de mai multă predictibilitate. Reforma sistemului de pensii prevăzută în PNRR ar trebui implementată rapid. În ceea ce privește salariile din sectorul public ar trebui să existe o predictibilitate. De asemenea, influența lor asupra celor din mediul privat și competitivitatea ar trebui luate în considerare. De asemenea, pe termen mediu, bugetarea trebuie să fie întărită.
  • Înăsprirea politicii monetare de către BNR a ajutat al ancorarea anticipațiilor inflaționiste.
  • Activitatea economică pe termen scurt va fi modelată de consecințele războiului din Ucraina. Presupunând că nu va exista o escaladare a războiului, creșterea este estimată la circa 3,5 – 4,5% în 2022 și 2023. Inflația anuală este așteptată la o medie de 12,5% în 2022 și va persista în jurul a 10% în 2023, pe măsură ce prețurile globale la energie și mâncare continuă să se reflecte în prețurile interne.
  • Eforturile de modernizare a administrării veniturilor trebuie să continue, inclusiv pri digitalizare și servicii îmbunătățite pentru contribuabili, în conformitate cu angajamentele asumate prin PNRR. Cu toate acestea, nu va fi suficient pentru a restabili sustenabilitatea fiscală.
  • Pentru a reduce deficitul al un nivel sustenabil de sub 3% din PIB și a stabiliza datoria, pe partea veniturilor ar trebui implementate măsuri de politică fiscală care să aducă cel puțin 2% din PIB.

De asemenea, a mai afirmat că economia românească a recuperat repede după pandemie, PIB-ul fiind la nivelul precriză.

  • România este în urmă în ceea ce privește absorbția fondurilor UE.