Unde mă despart de opinia FMI este recomandarea lor pentru introducerea progresivității în taxarea veniturilor. Nu cred că impozitarea progresivă este o soluție în acest moment. În același timp însă, sistemul de taxare regresiv de astăzi trebuie amendat; foarte multe venituri, unele mari și foarte mari, sunt taxate astăzi mult mai puțin decât veniturile din salarii, salariile având un nivel de taxare total – inclusiv contributii sociale - foarte apropiat de media UE, spune Ionuț Dumitru, fostul șef al Consiliului Fiscal, în prezent economist șef al Raiffeisen Bank.

Ionut DumitruFoto: HotNews.ro

”Ceea ce recomandă FMI în materie de politică fiscal-bugetară și politica monetară coincide în mare parte cu opinia noastră. În privința politicii fiscal-bugetare, cred că este obligatoriu ca procesul de consolidare să fie luat mai în serios și să venim cu măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar foarte mare pe care îl avem astăzi (cel mai mare din UE), fiind obligatoriu în același timp să ne abținem de la măsuri care pun presiuni suplimentare pe buget”, spune Ionuț Dumitru, fostul șef al Consiliului Fiscal, în prezent economist șef al Raiffeisen Bank.

Reacția lui Dumitru vine la scurt timp după ce vineri, la o conferință de presă a FMI, Jan Kees Martijn, șeful misiunii FMI în România a spus că este nevoie de o ”reformă amplă urgentă pentru a curăța baza de taxare de-a lungul sectoarelor și a surselor de venit. Asta ar putea aduce mai mult de 1% din PIB. Introducerea progresivității pentru cei cu venituri mari ar putea genera venituri mai mari și va atenua inegalitatea veniturilor din România”.

Ce mai spune Dumitru:

  • Ceea ce recomandă FMI în materie de politică fiscal-bugetară și politica monetară coincide în mare parte cu opinia noastră. În privința politicii fiscal-bugetare, cred că este obligatoriu ca procesul de consolidare să fie luat mai în serios și să venim cu măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar foarte mare pe care îl avem astăzi (cel mai mare din UE), fiind obligatoriu în același timp să ne abținem de la măsuri care pun presiuni suplimentare pe buget.
  • Sunt necesare masuri pentru a creste ponderea veniturilor fiscale ca procent din PIB (circa 27% din PIB in Romania fata de o medie UE de circa 41% din PIB, sau fata de un nivel de circa 32% din PIB in Bulgaria si circa 35% din PIB in Polonia, Ungaria sau Cehia), iar secventialitatea acestora ar trebui sa fie una logica.
  • In primul rand, ca un prim pas, trebuie atacata frontal problema evaziunii fiscale si imbunatatit sistemul de administrare fiscala, in principal prin digitalizare.
  • In al doilea rand, trebuie inchise toate portitele de optimizare fiscala deschise de-a lungul anilor (cum ar fi PFA, drepturi de autor, microintreprinderi, etc) si reconsiderate facilitatile fiscale din diverse sectoare.
  • In al treilea pas, daca primii doi pasi nu sunt suficienti, anumite impozite, aflate astazi la un nivel foarte scazut fata de standardele europene, ar putea fi reevaluate (spre exemplu impozitul pe dividend sau impozitele pe proprietate), dar numai dupa parcurgerea primilor 2 pasi. Nu are logica sa ne gandim la cresteri de impozite cand nu suntem in stare sa le colectam pe cele pe care le avem astazi si nu ne asiguram ca toti contribuabilii sunt tratati echitabil.
  • In acelasi timp insa, eforturile de crestere a veniturilor colectate la buget trebuie dublate obligatoriu de un proces de eficientizare a cheltuirii banilor publici, proces necesar pentru a stimula gradul de conformare a contribuabililor. In plus, in aceeasi logica, este necesara si reconsiderarea unor cheltuieli de genul pensiilor speciale (unele foarte mari, mai mari chiar decat salariile de dinainte de pensionare si oferite la varste de 40-50 de ani), contributivitatea fiind principiul obligatoriu care trebuie sa primeze.