Cum scot comercianții profit la mare cu hamsia prăjită. Turiștilor le este vândut un pește asemănător, dar mai ieftin ● Curtea de Apel din Milano refuză extrădarea în România a lui Mario Iorgulescu. La București, procesul de omor a fost amânat din nou ● Cum s-a întors România în criza de acum 10 ani ● Codul Rutier îmblânzit de coaliția de guvernare. Deputat: „Stați în boscheți și vânați șoferii” ● Mai vor tinerii să devină preoţi? ● Pro și contra festivității de premiere în școli ● Mica doză de cultură generală ● Blue Air Aviation, sub lupa ANPC ● Reabilitarea unui singur peron de tramvai de pe linia 41 costă 123.000 de euro ● Lungul drum al lui Olaf Scholz spre Kiev ● Cum blochează fosta „Doi ș’un sfert” accesul la Arhivele Naționale ● Cum s-a dezvoltat Cluj-Napoca din punct de vedere urbanistic și cum contribuie festivalurile la identitatea orașului ● Ce facem cu rafinăria? ● Noua siglă Dacia: schimb de identitate

Press reportFoto: Profimedia Images
  • Cum scot comercianții profit la mare cu hamsia prăjită. Turiștilor le este vândut un pește asemănător, dar mai ieftin. Hamsia prăjită reprezintă gustul vacanţei pe litoral, fiind mâncarea preferată a turiştilor. Este un pește slab în grăsimi, la un preț accesibil și poate fi mâncat oriunde, chiar direct pe plajă. Cu toate acestea, Protecţia Consumatorilor atrage atenţia asupra faptului că mulţi comercianţi îşi păcălesc clienţii şi vând şprot, un peşte asemănător, dar mai ieftin, în loc de hamsie. Perioada în care hamsia se prinde cel mai bine este primăvara, însă şi la momentul actual se prind cantităţi importante în plasele pescarilor. „Este foarte bună. Este un peşte care trebuie curăţat înainte de a fi gătit deoarece are intestinele amare”, spune pescarul Matei Datcu, citat de Gandul.
  • Curtea de Apel din Milano refuză extrădarea în România a lui Mario Iorgulescu, anunță noul său avocat. La București, procesul de omor a fost amânat din nou. Magistrații italieni au respins zilele trecute cele două mandate europene de arestare emise pe numele lui Mario Iorgulescu, „deoarece starea psihică a lui este de natură să împiedice participarea conștientă la proces”, a declarat, pentru Libertatea, avocatul apărării, Oleg Burlacu, prezent astăzi la termenul de la Tribunalul București, din procesul în care fiul șefului Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) e judecat pentru omor. La Tribunalul București s-a desfășurat miercuri, 15 iunie, al doilea termen din procesul în care Mario Iorgulescu e judecat pentru omor, după ce, în noaptea de 7/8 septembrie 2019, potrivit anchetatorilor, s-a urcat la volan sub influența alcoolului și a cocainei și a provocat un accident în urma căruia un tânăr de aceeași vârstă cu el, 24 de ani, și-a pierdut viața. La termenul de miercuri s-a aflat și numele noului avocat al apărării, Oleg Burlacu, care a solicitat o amânare, motivând că a fost angajat cu mai puțin de 24 de ore înainte să înceapă ședința, scrie Libertatea.
  • A conduce o țară / a conduce o firmă: cum s-a întors România în criza de acum 10 ani. Tabelul de mai jos ne arată situația de facto a finanțelor României în acest moment: criza deficitelor și dezechilibrele în T1 din 2022 sunt mai adânci decât au fost la criza precedentă, în anul 2009 – când a fost valul care a măturat totul în cale. Așadar, T1 din 2022 – mai prost decât anul 2009: Să luăm această imagine și să analizăm drumul care ne-a întors în criză – atât din perspectivă guvernamentală, cât și din perspectiva unui antreprenor conștient de ceea ce face – o adevărată paralelă între un guvernant și un manager privat. În definitiv, lucrează, și guvernantul și antreprenorul, cu indicatori asemănători, scrie Curs de Guvernare.
  • Codul Rutier îmblânzit de coaliția de guvernare. Deputat: „Stați în boscheți și vânați șoferii”. Parlamentarii au eliminat mai multe articole care înăspreau Codul Rutier, în condițiile în care România este pe primul loc în Europa la decese produse în accidente de circulație. Deputații au votat pentru relaxarea sancțiunilor, unii dintre ei fiind amendați de mai multe ori de polițiști. Președintele interimar al USR, Cătălin Drulă, acuză „ipocrizia coaliţiei în distrugerea Codului rutier”, după o serie de amendamente depuse de deputații PSD-PNL-UDMR la legea de aprobarea a unei ordonanțe de urgență care își propune înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea Codului Rutier. „Cu o mână pretind că vor să înăsprească şi că le pasă de morţii de pe şosele, oamenii din Parlament de la PSD, PNL şi UDMR la unison votează dărâmarea Codului rutier. /.../ Dacă depăşeşti viteza cu 70 km pe oră, curse de maşini prin oraş cu 150 km pe oră, o amendă şi pleci mai departe cu dovada pentru permis. Păi, e normal, un om care pune în pericol, foloseşte maşina ca o armă să plece cu ea de pe loc?", a argumentat Drulă, scrie Europa Liberă.
  • ​Mai vor tinerii să devină preoţi? Dumnezeu îi iubeşte şi pe cei care chiuleau la religie în liceu! Într-o societate a digitalizării, în care oamenii sunt mai mult sau mai puţin dependenţi de realitatea virtuală pe care şi-o creează, „Ziarul de Iaşi” a ridicat o întrebare: cine sunt tinerii care îşi mai doresc să devină preoţi? Mai ales în contextul în care, dincolo de modernizarea societăţii în detrimentul tradiţionalismului din Biserică, falia dintre generaţiile tinere şi religie s-a accentuat, cu atât mai mult în ultimii doi ani de pandemie. În această perioadă s-au creat unele rupturi irecuperabile între cei care cred în ştiinţă şi cei care au ştiut mai bine decât medicii şi cercetătorii. După ce am discutat cu mai mulţi preoţi tineri, care au doar câteva luni de când au călcat pragul parohiei pe care au primit-o, am descoperit că profilul acestora e mai diversificat decât pare de la suprafaţă, scrie Ziarul de Iași.
  • Pro și contra festivității de premiere în școli. Coronițele, „apanajul comunismului, nu al meritocrației” sau „parte a unei tradiții”. O petiție publică lansată de o profesoară din Bacău prin care cere eliminarea festivității de premiere a elevilor, de la sfârșit de an școlar, a stârnit un val de reacții în online. În timp ce peste două mii de părinți, profesori și elevi s-au alăturat inițiativei și spun că alinierea în careu și coronițele de flori le amintesc de vremea comunismului, alte persoane se opun cu vehemență și afirmă că doar elevii „mediocri” vor fi avantajați. Profesoara Ana-Nela Popoveniuc, de la Școala Gimnazială „Ion Creangă”, din Bacău, a lansat o petiție prin care cere renunțarea la festivitatea de premiere a elevilor, de la sfârșit de an școlar, care se ține de obicei în curtea școlii. „Nicăieri în lume elevii nu sunt apreciați sau umiliți în mod public, prin astfel de ierarhizări finale, în învățământul obligatoriu”, scrie învățătoarea în petiția care a strâns, în prezent, peste 2000 de semnături. Pe lângă dreptul la intimitate al copilului, profesoara din Bacău susține că atunci când elevii sunt ierarhizați și aliniați în careu, în ordinea mediilor obținute, se nasc sentimente de frustrare, de invidie și ură, precum și traume în rândul celor catalogați drept slabi și puși în antiteză cu aceia care reușesc să obțină „10 pe linie”, scrie Scoala9.
  • Mica doză de cultură generală. Specia umană a fost și a rămas o specie pasionată de sport. Daaaa! Încă de pe vremea omului de Neanderthal se practica cu succes alergatul pe distanțe mai mari sau mai scurte, în funcție de rezistența competitorilor. Asta se petrecea în grupuri mari, atunci când era fugărit câte un bizon, un urs sau mai știu eu ce, sau în grupuri mici, când te fugărea el pe tine. Era distractiv, antrenant, sănătos, dar și cu priză mare la publicul care aștepta cu sufletul la gură să vadă pe cine mai exact mănâncă în ziua aia. Anticii aveau și ei sporturile lor, le știm toți, nu intrăm aici în detalii. O să vorbim despre ele la vremea lor, poate chiar în vreun maraton. Dar, parcă nicio altă cultură nu a descoperit un sport mai frumos, mai educativ și mai plin de competitivitate așa cum au făcut-o vikingii. Sportul ăsta, foarte popular, se juca exclusiv în deplasare. El se numea „trasul de piele” și nu, nu facem bășcălie, chiar era un sport și chiar așa se numea. Ca să fim exacți și să nu inducem publicul cititor în eroare, vom specifica din start că ăia nu se trăgeau de pieile lor personale. Nici de altă piele de om nu trăgeau. Nu erau niște sălbatici. Era vorba despre o piele de animal. Atâta tot! Deci nu vă impacientați. Practic, sportul lor era aproape identic cu trasul de funie, trasul de odgon sau cum vreți să îi spuneți ăstuia din zilele noastre. De ce era mult mai spectaculos atunci, veți vedea imediat, scrie Mica doză de cultură generală.
  • Blue Air Aviation, sub lupa ANPC. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a încheiat cercetarea de fond, începută în urmă cu mai bine de două luni, realizată ca urmare a numărului însemnat de reclamații referitoare la serviciile oferite de Blue Air Aviation SA, sosite la Autoritate din toată țara, dar și din țările Uniunii Europene. ” A venit momentul să primească, de această dată, compania aeriană un bilet din partea Autorității noastre, oferindu-le acestora posibilitatea de a contribui la bugetul de stat într-o măsură egală cu cea prin care ei au înțeles să oblige consumatorii să participe la finanțele companiei, fără ca aceștia să-și dea acordul. În schimbul acestei contribuții, ce va fi substanțială, noi le vom oferii un cazier comercial.”, scrie Financial Intelligence.
  • Reabilitarea unui singur peron de tramvai de pe linia 41 costă 123.000 de euro. Consilierii generali au aprobat, pe 2 iunie 2022, noii indicatori tehnico economici ai proiectului de reabilitare a 14 peroane de tramvai de pe linia 41, rămase nemodernizate. Reabilitarea va ajunge, în medie, la 123.000 de euro pentru un singur peron, valoare cu TVA, de 2,4 ori mai mult decât a costat modernizarea la primele 8. Lucrările ar trebui să fie gata până în septembrie, când vor intra în circulație primele tramvaie produse de Astra Arad și care sunt mai lungi decât refugiile, scrie Buletin de București.
  • Lungul drum al lui Olaf Scholz spre Kiev. Vor călători împreună la Kiev cancelarul german, președintele francez și premierul italian? Speculațiile ridică mari așteptări. Lunga preistorie a unei călătorii dificile. Andri Melnik, ambasadorul Ucrainei în Germania, este cunoscut pentru limbajul său ascuțit. Când s-a aflat că liderul executivului german Olaf Scholz se va deplasa la Kiev împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cu premierul italian Mario Draghi, Melnik a postat pe Twitter o fotografie cu cinci tancuri și, adresându-se guvernului german, a scris: "De ce refuzați armatei ucrainene aceste vehicule de luptă pentru infanterie Marder, care pot fi livrate imediat de Rheinmetall, în timp ce Ucraina sângerează de moarte la Donbas sub ochii voștri?", potrivit DW.
  • Mihai Demetriade, cercetător CNAS: „Paradigma este să ținem trecutul sub control”. Cum blochează fosta „Doi ș’un sfert” accesul la Arhivele Naționale pentru că legea îi permite. Un comunicat de presă emis de Arhivele Naționale ale României (ANR) în data de 26 mai i-a determinat pe numeroși cercetători și istorici să strige la unison: „Cenzură!” Instituția nu anunță nicio decizie în respectivul comunicat, ci doar își cere scuze, în două paragrafe, pentru eventuala „apariție a unor întârzieri” și chiar „posibilitatea ca unele unități arhivistice solicitate să nu poată fi date spre cercetare”. Într-o scrisoare adresată Președintelui, Parlamentului și Guvernului, specialiștii din domeniu acuză Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul secret din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), că obstrucționează accesul la documente care sunt, în teorie, publice. Vestea a creat o ușoară undă de șoc și în societate. Un fel de pregătire a terenului pentru noile proiecte de legi ale securității naționale. Însă spre deosebire de acestea, pentru controlul instituit la Arhivele Naționale nu e cunoscut, în mod public, autorul. Anunțul controversat nu a primit o explicație nici de la ANR, nici de la instituția căreia acestea se subordonează, MAI, scrie PressOne.
  • Cum s-a dezvoltat Cluj-Napoca din punct de vedere urbanistic și cum contribuie festivalurile la identitatea orașului. Interviu cu președintele OAR Transilvania. De câtiva ani, Clujul a devenit orașul marilor festivaluri. Câteva zeci de zile din vară, orașul se umple cu turiști veniți la TIFF, Untold, Electric Castle sau Jazz in the Park, hotelurile și terasele sunt pline și devine o adevărată provocare să găsești un loc de cazare în perioadele respective. Chiar organizatorii evenimentelor majore vin în sprijinul publicului și oferă cazări inedite. De exemplu, Untold a pus la dispoziție încă din luna martie, câteva mii de locuri de cazare în căminele studențești. Și tot campusurile universitare au devenit locuri de proiecții de film în timpul TIFF. În același timp, Clujul s-a dezvoltat enorm din punct de vedere imobiliar datorită industriei IT, care a creat mii de locuri de muncă, datorită serviciilor medicale sau a numărului mare de studenți străini. Clasamentele oferite de firmele de imobiliare arată că în Cluj-Napoca sunt cele mai mari prețuri la chirii, iar cererea continuă să crească, în ciuda ștachetei ridicate. Dezvoltarea imobiliară haotică se manifestă, însă, și în acest oraș, o spune chiar președintele Ordinului Arhitecților Transilvania, arhitecta Daniela Maier, scrie Cultura de Dubă.
  • Ce facem cu rafinăria? Timp de 120 de ani, Câmpina a crescut în jurul unui colos industrial prin venele căruia curgea petrol. Acum, când conductele s-au golit, iar orașul s-a moleșit, niște oameni vor să vadă ce și cum poate fi salvat. Nu trebuie să ieși din centrul de oraș cuminte al Câmpinei, umbrit de stejari, decorat cu panseluțe, desfătat de cofetării, ca să dai de gardul lung și înalt al rafinăriei. Dincolo de el se văd coșuri de fum și muchii de clădiri, siluete dure, fiecare cu rostul ei neștiut și cândva important. Pe unul dintre rezervoare scrie „Steaua Română”, cu litere galbene scorojite. Rafinăria a fost mereu inima Câmpinei. Matei Sumbasacu, inginer și fondator al Asociației Re:Rise, a copilărit în Câmpina și a trăit, ca toată lumea, sub semnul rafinăriei. Când se schimbau turele de muncitori, sirena rafinăriei se auzea în jumătate de oraș: la 3 după-amiaza, la 11 noaptea, la 7 dimineața. Pentru cei care lucrau înăuntru, o treime din zi petrecută acolo însemna că lăsau acolo o parte din viața lor, spune fostul lider sindical Gheorghe Sandu. Între 1897 și 2020, generații de câmpineni au făcut parte din industria asta care a dominat lumea, scrie Scena9.
  • Noua siglă Dacia: schimb de identitate. În 2021, Dacia a introdus o nouă identitate de brand. Iar de acum, noul logo și sigla modernă sunt prezente pe toate modele mărcii de la Mioveni. Ultimii doi ani au fost plini pentru Dacia. Marca de la Mioveni a adus în fața publicului o gamă fresh de modele: Logan, Sandero, Sandero Stepway și Duster au primit noutățile pe care mulți le așteptau. Dar lângă modelele de tradiție care au pus cu adevărat marca Dacia pe buzele europenilor, în peisaj au apărut altele două. Cu potențial. Mare potențial. Unul dintre ele a fost Spring, primul model electric comercializat de Dacia. Al doilea a fost Jogger, un monovolum-SUV-break cu până la 7 locuri care vine să umple golurile lăsate de Dokker și Lodgy. Lansat într-un context interesant pe o piață electrică în accelerare puternică, Spring a fost criticat de mulți pentru prestații și calitate, dar a răspuns cu degetul pe hartie: a impresionat prin vânzări, reușind să prindă Top 10 european al celor mai înmatriculate electrice în majoritatea lunilor care au trecut de la debut. Nici Jogger nu stă rău la capitolul popularitate, modelul fiind apreciat în multe dintre testele publicate atât la nivel intern, cât și în afară. Rămâne să vedem și rezultatele pe cifre de vânzări, scrie AutoCritica.
  • De la Auchan la „Leroy Kremlin”, o dilemă de afaceri macină familia Mulliez: cât mai stă în Rusia? Companiile occidentale s-au retras în masă din Rusia, ca răspuns la războiul declanșat de Kremlin în Ucraina, iar deseori locul lor în piață este înghițit cât se poate de rapid de companii rusești (așa cum se întâmplă cu McDonald’s). Nu toată lumea fuge însă din Rusia. Printre cele mai răsunătoare nume care s-au ales cu oprobriul public, pentru că nu au părăsit piața rusească, se află câteva mari companii din Franța, cu un profil binecunoscut și în România. E vorba de lanțul de hipermarketuri Auchan, retailerul de bricolaj Leroy Merlin, pe care furioșii de pe internet l-au rebotezat „Leroy Kremlin”, sau retailerul de articole sportive Decathlon, care a decis cu greu să părăsească până la urmă Rusia, după amenințări ale publicului cu boicotul. Ce au toate aceste trei companii franceze în comun? Aparțin aceleiași familii. Mulliez este una dintre cele mai discrete și bogate dinastii din business, iar de numele ei se leagă brandurile Auchan, Decathlon și Leroy Merlin, pe care le gestionează printr-o asociație familială. Dacă până acum nu s-a vorbit prea mult de familia Mulliez, decizia sa de a nu părăsi Rusia a pus-o sub lumina reflectoarelor, scrie Panorama.