​Am întrebat elevii de la un liceu de top ce fac după Bacalaureat. Unu din doi pleacă în străinătate ● Mănâncă, roagă-te, urăște ● Șeful banilor din Sport ● Interviu rar cu Serghei Lavrov: „Noi nu am invadat Ucraina. Rusia nu este curată ca lacrima și nu ne este rușine să arătăm cine suntem” ● Bac-ul la română la un liceu tehnologic: „La subiectul al treilea chiar n-am știut. De la 14 ani fac și muncă, și școală” ● Salariul șefei CNCIR București (fostul ISCIR),: 11.000 de euro net/lună la stat ● Azi incepe TIFF 2022 ● Mica Doză de cultură generală ● „Ne cuprinde jalea că poporul nostru poartă zdrențe străine și putrede” ● Ne vor invidia cei din viitor pentru blocurile în care trăim acum? ● Top 100 cele mai profitabile companii din România ● ”Căpșunarii” nu mai sunt căpșunari: Germania și UK răstoarnă Italia și Spania în ierarhia banilor trimiși de români în țară.

Press reportFoto: Profimedia Images

• ​Am întrebat elevii de la un liceu de top ce fac după Bacalaureat. Unu din doi pleacă în străinătate. „Ce faci după Bacalaureat?” Europa Liberă a întrebat mai mulți elevi ai celui mai bine cotat liceu din Cluj-Napoca unde vor studia după terminarea liceului. Clujul este județul cu cea mai mare rată de promovare de anul trecut. „O să studiez în Olanda, business. La noi nu sunt oportunitățile care sunt 'afară'. Am nevoie să înțeleg domeniul, apoi mă pot întoarce în țară, dar strict pentru învățat cred că e mai bine pentru mine în străinătate”, spune Luca Simion (18 ani), absolvent al Colegiului Național Emil Racoviță din Cluj-Napoca. Europa Liberă a intervievat mai mulți absolvenți ai liceului, care se bucură de ani buni, decenii chiar, de cel mai mare prestigiu din oraș, la ieșirea de la proba de Română a Bacalaureatului. Chiar dacă întâmpină o concurență acerbă în ultimii ani, a spune că ești absolvent de „Racoviță” rezumă adesea un întreg CV. Anul trecut, liceul s-a clasat pe locul 3 la nivel național ca medie a absolvenților de Bacalaureat - 9.25, scrie Europa Libera.

• Mănâncă, roagă-te, urăște. Două întâmplări cu asiatici acuzați că mânâncă pisicile și câinii românilor ne arată o față ascunsă a proverbialei noastre ospitalități. Pe 3 iunie 2022, o postare pe grupul Protecția Animalelor Cluj relatează o scenă halucinantă: un asiatic, pieton, mergea cu o pisică moartă – din care curgea încă sânge – atârnată de rucsac. E o imagine mentală greu de uitat. Episodul ar fi fost văzut de un bărbat prins în trafic, aflat într-o mașină în trecere. Fiica martorului este cea care povestește întâmplarea pe Facebook cu detalii grafice de mare impact emoțional. În plus, ea mai face și următoarea adnotare: tatăl ei ar fi strigat din mașină la omul, care după toate probabilitățile a ucis pisica, iar acesta „râdea și îi făcea semne că e pentru mâncare”. Postarea conține și un avertisment, adresat locuitorilor din zonă: „Atenție pe zona Baciu, țineți-vă animalele în casă!” Postarea adunase până pe 5 iunie 92 share-uri, 72 de comentarii și 117 reacții, majoritatea de furie. Contributoarea revine câteva ore mai târziu să mai facă o completare: ea a sesizat Poliția, care i-ar fi răspuns la telefon că se „știu de cazurile astea, sunt mai multe raportate, dar nu îi pot identifica (pe făptași, n.red) pentru că oricum toți asiaticii arată la fel și că într-un final vor trebui să se adapteze totuși la legile din România”, scrie PressOne.

• Șeful banilor din Sport. În urmă cu 12 ani, județul Teleorman se pregătea să devină un paradis sportiv. Două săli multifuncționale și o bază sportivă urmau să fie construite ca să ridice nivelul sportului local. Contractele au ajuns la firmele lui Eugen Pîrvulescu. Politicianul a luat banii, dar n-a construit sălile. După mai bine de un deceniu, am mers pe urma banilor și am găsit șantiere părăsite și funcționari nepăsători. Pe scurt: Trei firme controlate de Eugen Pîrvulescu au primit 7 milioane de lei ca să construiască două săli de sport și o mică bază sportivă. Documentele oficiale arată că a facturat și încasat bani pe lucrări inventate. După ce jurnaliștii Context.ro au început investigația, o instituție publică și-a amintit că trebuie să recupereze niște bani de la Pîrvulescu, scrie Context.ro.

• Interviu rar cu Serghei Lavrov: „Noi nu am invadat Ucraina. Rusia nu este curată ca lacrima și nu ne este rușine să arătăm cine suntem”. „Rusia nu este curată ca lacrima și nu îi este rușine. Nu am invadat Ucraina”, susține ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Declarațiile au fost făcute pentru BBC, într-unul din rarele interviuri acordate presei occidentale. La aproape 4 luni de când armata rusă a atacat Ucraina, mii de civili au fost uciși și orașe întregi au fost transformate în ruine, iar milioane de ucraineni și-au părăsit casele. „Ministrul rus de externe Serghei Lavrov m-a privit în ochi și mi-a spus că lucrurile nu sunt așa cum par”, scrie jurnalistul BBC Steve Rosenberg. „Noi nu am invadat Ucraina”, a susținut Lavrov. „Am declarat o operațiune militară specială pentru că nu aveam absolut nicio altă modalitate de a explica Occidentului că târârea Ucrainei în NATO a fost un act criminal”, scrie Europa FM.

• O firmă care vinde RCA și plătește daune exclusiv online, mai ales direct în contul păgubitului, e la un pas să intre în România cu prețuri sub concurență. Ce șoferi vor avea cele mai bune oferte? Fintech-ul Hellas Direct, nume comercial al unei societăți de asigurări deținută majoritar de doi cetățeni greci care au atras în acționariat și BERD, a mai făcut un pas important pentru a intra pe piața din România. Este deja foarte probabil ca în toamnă societatea să debuteze pe piața locală și, după cum și-a anunțat viitorii parteneri, o va face cu prețuri sub concurență, pe anumite categorii de șoferi, scrie Economica.net.

• Bac-ul la română la un liceu tehnologic: „La subiectul al treilea chiar n-am știut. De la 14 ani fac și muncă, și școală”. Mulți elevi de la Colegiul Tehnic „Mihai Bravu” din București au ieșit după două ore din examen, deși mai aveau încă 60 de minute la dispoziție. Unii au terminat mai repede, alții pur și simplu n-au știut să rezolve ultimul subiect la limba română, prima probă a Bacalaureatului din 2022, adică să scrie eseul despre particularitățile unei comedii studiate. Libertatea a vorbit cu ei despre dificultățile de la examen și despre ce vor să facă în viitor. Câțiva au intrat deja pe piața muncii. Elevii Colegiului Tehnic „Mihai Bravu” din sectorul 3 se numără printre cei peste 126.000 de absolvenţi de liceu care s-au înscris să susțină Bacalaureatul în acest an. Numărul ar fi cel mai mic de după revoluție, conform ministrului educației. Pe 20 iunie, la 11:30, n-ai loc să arunci un pai pe trotuarul din fața acestui liceu tehnologic. Unii elevi și părinți stau chiar în dreptul fațadei pe care se află o imagine ce amintește de războiul de la granița noastră, realizată după lucrarea unei artiste din Ucraina: pe obrajii unei fete se scurg lacrimi roșii, iar în dreptul ei e desenat drapelul în galben și albastru, scrie Libertatea.

• Salariul șefei CNCIR București (fostul ISCIR),: 11.000 de euro net/lună la stat! Avere imensă din funcții publice. Ieșeanca a primit o sinecură politică la conducera CNCIR București (fostul ISCIR), un fel de „cooperativă meșteșugărească”. Salariul său este aprobat tot politic de către reprezentantul AGA: 54.000 de lei net/lună! Nu este o greșeală, dar nici în sistemul bancar nu găsești asemenea venituri. Președintele Iohannis câștigă de patru ori mai puțin decât Ioana Timofte: doar 14.000 de lei/lună. Aceasta a făcut facultate la privat, apoi a dat faliment scurt cu o afacere la Iași, după care a intrat în grațiile liderilor politici de la București. A obținut niște funcții ambientale prin ministere, apoi a devenit director general la CNCIR. E nepoata fostului șef al SRI. A primit 12 indemnizații lunare ca premiu în 2021, dar profitul CNCIR s-a redus la jumătate față de 2020 și este aproape egal cu valoarea datoriilor. Ioana Timofte are trei mașini, și-a luat o Tesla S de 90.000 de euro, deține două apartamente totalizând 300 mp în București, mai multe case, terenuri și bijuterii de 80.000 de euro. A trăit toată viața din sinecuri la stat, scrie ReporterIS.

• Astazi incepe TIFF 2022. Timp de 10 zile cinefilii se vor bucura de filme rare, uneori controversate, de concerte din multe zone muzicale. Cel mai mare festival de film din estul Europei aduce anul acesta in prime vizionari in Romania productiile autohtone Marocco (regia Emanuel Parvu), film aflat in competitia oficiala TIFF care a fost in selectia festivalului San Sebastian 2021, Metronom (regia Alexandru Belc), recent premiat pentru regie in sectiunea Un Certain Regard la Cannes si care acum este prezentat, cu sprijinul Vodafone, in afara competitiei, dar si filmul lui Florin Piersic Jr, Nimic despre dragoste. Metronom-ul lui Alexandru Belc este o poveste inspirata de realitate, cand mai multi adolescenti ajung in atentia Securitatii pentru ca au scris la Europa Libera pentru dedicatii. Intamplarea e un barometru care masoara integritatea copiilor, dar si iubirea a doi dintre ei, Securitatea negociindu-le dur libertatea, scrie Urban.ro

• Mica Doză de cultură generală. Cică să fii pisică e cel mai bine. Nu tu serviciu, nu tu cheltuieli, nu tu dureri la bască. Toate gagicile vor să îți facă poze, să te smotocească, să te pupe, să te ia în brațe și toate babele vor să îți dea de mâncare. Mai iei și câte un șut în dos ocazional dar, asta e, în viață nu merg toate perfect. Când principalul tău scop este să mănânci până începi să pârâi ca pepenele copt, apoi să dormi minim 20 de ore pe zi, nici nu te mai uiți că vin nebunii și te castrează ca să evite un alt scop al vieții tale. Ce? Unii oameni nu sacrifică un an-doi din viață la răcoare, iar când ies de acolo sunt milionari și trăiesc mai bine ca pisica reginei Angliei? Pierderi planificate! Mă rog, noi vorbim despre timpurile noastre. Dacă erai pisică și prindeai Evul Mediu european, bafta ta. Era aproape la fel de rău ca și cum ai fi fost om. Mai ales dacă erai neagră. La fel de nasol era dacă trăiai prin alte părți ale lumii și prindeai un an cu recoltă proastă. Iar ghinion, căci tocmai descopereai cum stă treaba cu lanțul trofic, dar și zicala aia cu dragostea care trebuie să treacă prin stomac. Despre dragostea și stomacul stăpânului tău era vorba, scrie Mica Doză de cultură generală.

• „Ne cuprinde jalea că poporul nostru poartă zdrențe străine și putrede”. Noul sperie, dă peste cap coordonatele lumii-așa-cum-o-știm. Noul e dificil de acceptat și acomodat. Recent, sugestia unei învățătoare din Bacău care a inițiat o petiție ce propune renunțarea la tradiția premierii elevilor în cadrul unor festivități de final de an școlar, a pus rețelele de socializare pe jar. Părinții s-au împărțit în tabere radicale, au invocat frustrările celor care nu sunt capabili să ia premii, nevoia răsplătirii celor care merită și tot așa. Mai toți au uitat că actul premierii școlare nu-i vizează deloc pe părinți, ci pe copii. Reticența la schimbare se manifestă, în general, indiferent de subiect. Adesea, soluția la îndemână e refugiul în tradiție, în ceea ce e deja împământenit. În urmă cu mai bine de o sută de ani, nemulțumirea publică nu era generată de modalitatea de premiere a elevilor, ci de modă, de hainele noi care veneau să înlocuiască portul strămoșesc., scrie Dela0

• Ne vor invidia cei din viitor pentru blocurile în care trăim acum? De curând a avut loc în Singapore un fel de congres mondial al marilor arhitecţi, care a avut o singură temă de discuţie: cum va arăta viitorul arhitecturii peste o sută de ani.Concluziile au fost aproape unanime: vor fi mari aglomerări urbane, şi acolo o populaţie inimaginabil acum de numeroasă va trăi aproape exclusiv în turnuri gigantice, pe care nici fantezia nu prea le poate cuprinde astăzi. Vor fi zone distincte rezidenţiale, altele cu birouri, malluri, spitale, secţii de poliţie, grădini şi sporturi, cluburi, şcoli şi universităţi, autorităţi publice şi cam tot ce vedeţi acum într-un oraş deloc mic. Vor fi ecosisteme din care locuitorii nu vor avea multe nevoi sau tentaţii să coboare şi să iasă, aşa că unii vor rămâne acolo cu lunile şi cu anii. Sigur, cei din Asia înţeleg cel mai bine despre ce vorbesc aceşti arhitecţi, fiindcă viaţa pe verticală a început deja la ei de ani buni, şi celelalte opţiuni dispar încet dar sigur. Acum prin inaccesibilitate financiară, dar la un moment dat vor dispărea pur şi simplu cu totul, oricât de mulţi bani vei avea ca să le cumperi. Generaţiilor din România care nu vor apuca nici măcar începuturile acestui nou stil de viaţă poate că li se pare scary, dar dacă vezi cum s-au adaptat asiaticii la acesta, şi mai ales noile lor generaţii, îţi mai vine inima la loc la gândul că urmaşii şi nepoţii tăi s-ar putea să fie chiar fericiţi în astfel de golden cages, scrie George Butunoiu pe blogul său din Adevarul.

• România devine o țară fără speranță: încrederea populației în viitor a scăzut la cote inimaginabile iar numărul tinerilor valoroși care vor să emigreze crește progresiv. Pentru această seară, al rubrica EVENING CHART vin cu două grafice care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți. Ele provin dintr-un studiu amplu realizat de Rethink România și AHA Moments. Vorbim practic de un nou episod al cercetării, iar diferențele la doar câteva luni între percepțiile românilor sunt șocante. Brutal tradus, românii nu mai au încredere în țara lor, în guvernanții lor, în clasa politică, în societate. Ei nu mai recomandă România ca fiind o țară în care merită să trăiești, să te dezvolți și să își *faci viața*. Practic percepția s-a schimbat dramatic: România a ajuns în doar 8 luni o țară care nu mai este atractivă pentru locuitorii săi. De asemenea, ideea emigrării e luată mai mult în calcul decât în septembrie anul trecut, iar cei care voiau să rămână în România nu mai sunt atât de siguri acum de asta. Însă cel mai îngrijorător este că primii care vor să plece sunt tinerii între 18 și 24 de ani, scrie FinEco24News.

• Top 100 cele mai profitabile companii din România. Impactul economic al crizei provocate de coronavirus s-a resimțit diferit de la o industrie la alta și de la o regiune la alta. Deși numeroase întreprinderi s-au închis sau au fost forțate să-și regândească activitatea, sunt companii care după doi ani de pandemie au înregistrat profituri record și au dezvoltat linii noi de business. Infograficul de mai jos prezintă topul celor 100 de companii care au înregistrat cele mai mari profituri în 2021. Cele mai multe companii sunt din București și Ilfov. Comparând cifrele la nivel de regiune, profitul cumulat a crescut față de anul 2019 în toate regiunile țării, cu excepția Regiunii de dezvoltare Nord-Est, scrie Panorama.

• ”Căpșunarii” nu mai sunt căpșunari: Germania și UK răstoarnă Italia și Spania în ierarhia banilor trimiși de români în țară. Germania și Maria Britanie au fost țările de unde, în 2021, au venit cei mai mulți bani (remiteri) de la românii plecați în străinătate: peste 1,36 și respectiv 1,19 miliarde de euro. Germania și Maria Britanie au luat locul Italiei și Spaniei, de unde, în 2008 – cel mai rodnic an de la aderarea la UE încoace, românii trimiseseră peste 2,5, respectiv peste 2 miliarde de euro, scrie Curs de Guvernare.