Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca inregistrarile inexacte sau omiterea unor inregistrari in contabilitate constituie infractiune complexa de evaziune fiscala pedepsita cu inchisoare de la doi la opt ani, informeaza avocat.net. ICCJ a solutionat, astfel, recursul in interesul legii inaintat de Procurorul General. Recursul viza practica neunitara a instantelor de judecata cauzata de existenta a doua reglementari pentru aceste infractiuni.
UPDATE: Coordonatoarea departamentului financiar al casei de avocatura "Bostina si Asociatii", Roxana Arghiroiu, a apreciat ca inregistrarea inexacta in contabilitate va fi considerata evaziune fiscala si pedepsita ca atare numai daca va avea drept consecinta sustragerea de la obligatiile fiscale, in caz contrar aceasta fapta se va incadra la fals intelectual.
Prevederi legislative diferite
Cele doua reglementari sunt prevazute in legea contabilitatii si in legea privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Legea contabilitatii incadreaza aceste fapte la fals intelectual, in timp ce legea evaziunii le incadreaza la evaziune fiscala complexa. Pedeapsa pentru fals intelectual este de la unu la cinci ani, iar cea pentru evaziune de la doi la opt ani.
Decizia a fost emisa in ianuarie 2008, dar nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial.
Recursul inaintat de Procurorul general, Laura Codruta Kovesi, a vizat "incadrarea juridica a faptei de a efectua inregistrari inexacte sau de a omite inregistrarile in contabilitate, respectiv raportul dintre infractiunea de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b si c din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si cea de fals intelectual prevazuta de art. 43 din Legea nr. 82/1991 - Legea contabilitatii".
Legea numarul 241 din 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale stabileste o pedeapsa cu inchisoarea de la doi la opt ani si interzicerea unor drepturi pentru faptele prevazute la art. 9 alin 1 lit. b si c, savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Faptele prevazute la acest articol sunt omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate si respectiv evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive.
In schimb, Legea contabilitatii numarul 82 din 1991 vizeaza faptele facute cu intentie. Textul de lege arata ca "efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte, precum si omisiunea cu stiinta a inregistrarilor in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum si a elementelor de activ si de pasiv ce se reflecta in bilant, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii". Falsul intelectual se pedepseste, conform Codului penal, cu inchisoare la unu la cinci ani.
Decizie mai dura
In recursul in interesul legii promovat, Procurorul general a sustinut opinia anumitor instante conform careia faptele mentionate constituie infractiuni de evaziune fiscala (art. 9 alin. 1 lit. b si c din Legea nr. 241/ 2005) si de fals intelectual (art. 43 din Legea nr. 82/1991), aflate in concurs real.
Aceste instante de judecata au argumentat ca atunci cand "inregistrarile eronate sau inexacte in documentele contabile afecteaza bilantul contabil, avand ca urmare si o diminuare a obligatiilor fiscale, nu exista doar un concurs de texte, ci un concurs real de infractiuni deoarece fapta ce caracterizeaza latura obiectiva a celor doua infractiuni se conjuga cu urmari materiale imediate diferite, si nu este vorba de una si aceeasi fapta".
"Decizie binevenita"
"Decizia ICCJ care introduce o practica unitara este binevenita pentru ca elimina foarte multe discutii si eludari care apar in dosare de evaziune fiscala. Fiind doua reglementari legale, instantele hotarau fie conform uneia fie celeilalte, iar infractiunile erau pedepsite diferit. Decizia pune acum sub aceeasi aripa cazurile de evaziune fiscala si le incadreaza la o infractiune mai grava", a declarat pentru HotNews.ro avocatul Catalin Solomon.
In ceea ce priveste riscul ca erorile intamplatoare, facute fara rea credinta, sa fie considerate infractiuni, avocatul a aratat ca instanta decide de la caz la caz, in functie de speta, de circumstantele agravante sau atenuante.
"Ca sa se ajunga la un dosar penal de evaziune fiscala, organele de control fiscal trebuie sa faca o sesizare organelor de cerecetare penala sau procurorului. Inspectorii fiscali analizeaza daca este eroare de bunacredinta sau o fapta grava. Daca un contabil nu inregistreaza un bon sau o factura poate fi considerata o neglijenta, dar daca nu inregistreaza venituri mari, care implica impozite mari, fapta este mult mai grava", a precizat sursa citata.
Evaziunea fiscala si falsul intelectual sunt doua infractiuni distincte
In opinia coordonatoarei departamentului financiar al casei de avocatura "Bostina si Asociatii", Roxana Arghiroiu, decizia Inaltei Curti arata ca inregistrarea inexacta in contabilitate va fi considerata evaziune fiscala si pedepsita ca atare numai daca va avea drept consecinta sustragerea de la obligatiile fiscale. In cazul in care nu va duce la neindeplinirea obligatiilor fiscale, aceasta fapta se va incadra la fals intelectual.
"Dupa cum se stie, latura obiectiva a unei infractiuni cuprinde: elementul material; urmarea imediata; legatura de cauzalitate (ce se stabileste intre elementul material - actele materiale, atitudinea negativa - si urmarea imediata - rezultat). In cazul celor doua infractiuni - cea reglementata de art.43 din Legea nr.82/1991, respectiv cea reglementata de art.9 alin.1 lit.b si c din Legea nr.241/2005 - nu poate fi vorba de una si aceasi fapta prevazuta de legea penala (latura obiectiva este aceiasi). Acestea sunt doua infractiuni distincte, cu urmari imediate diferite (nu orice inregistrare inexacta in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, elementelor de activ/pasiv, rezultate financiare, are drept rezultat neindeplinirea obligatiilor fiscale)", a afirmat Roxana Arghiroiu.
Evaziunea fiscala, o infractiune care se poate face numai prin fals intelectual
"Insa, elementul material al infractiunii de evaziune fiscala nu se poate realiza decat prin elementul material al infractiunii de fals intelectual (prevazuta de Legea nr.82/1991) - ca si exemplu, o inregistrare inexacta in contabilitate atrage denaturarea venitului (pana aici avem infractiunea de fals intelectual), iar daca s-au produs consecinte si in plan fiscal, avem urmarea imediata a infractiunii de evaziune fiscala. In contextul dat este bine de stiut ca, in cazul unui concurs de infractiuni, cand se stabilesc mai multe pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita pana la maximul special", a aratat Roxana Arghiroiu.
Reprezentata casei de avocatura "Bostina si Asociatii" a apreciat, sub rezerva motivarii ICCJ, ca solutia este binevenita pentru companii si contabili. "De-a lungul timpului au existat multe polemici pe tema aceasta (contabilii erau cei care se intrebau care este ratiunea de a fi condamnat pentru un concurs de infractiuni, cand nu poti face evaziune fiscala, decat prin fals intelectual; care este situatia in care o persoana poate fi condamnata numai pentru evaziune fiscala, in cazul art.9 alin.1 lit.b si c din Legea nr.241/2005)", a explicat aceasta.
Concluzia: Inregistrarea inexacta in contabilitate, pedepsita ca evaziune fiscala numai daca determina sustragerea de la obligatiile fiscale
"Prin urmare, in cazul in care persoanele in discutie vor inregistra inexact informatii in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, elementelor de activ/pasiv, rezultate financiare in scopul
sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale, vor fi condamnate numai pentru evaziune fiscala (nu concurs de infractiuni), pedeapsa fiind cea prevazuta pentru aceasta infractiune (nu cea prevazuta in cazul unui concurs
de infractiuni). In situatia in care persoanele in discutie vor inregistra inexact informatii in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, elementelor de activ/pasiv, fara consecinte in plan fiscal, atunci acestea vor fi condamnate numai pentru fals intelectual", a conchis sursa citata.
0
1
