Mare parte din ucrainenii care au venit în România și s-au angajat, lucrează în producție. Cei cu nivel înalt de educație au ales să fie mici antreprenori.
Un recrutor ne-a povestit care sunt problemele de mentalitate când discută despre angajare.
Potrivit acestuia, cea mai complicată este discuția despre salarii. În primul rând, ei vor să știe salariul în dolari, un lucru normal, așa fiind obișnuiți. Problema este că ei nu înțeleg conceptul de bonus. De obicei li se dă un contract și în ucraineană, iar un conațional le explică despre ce este vorba.
Când negociază salariul și li se spune suma fixă, li se pare puțin, dar de asemenea li se precizează că vor primi bonusuri de performanță. Problema este că ei nu înțeleg conceptul de bonus. Durează foarte mult să li se explice ce înseamnă.
Când ajung la poarta fabricii, li se spune: Vedeți grupul ăla de 50-100 de persoane? Lucrează aici de 2 săptămâni și le este foarte bine.
Apoi strigă către ei și încep să vorbească. Este foarte important să fie un grup mare din țara lor.
Întrebat dacă pentru același job, un român este plătit mai bine decât un ucrainean, recrutorul ne-a spus că nu există așa ceva. Toți sunt plătiți la fel. Nu se face discriminare.
La data de 15 iunie, în România erau angajați doar 3.000 de refugiați din Ucraina, conform declarațiilor directorului pentru dezvoltarea afacerilor internaționale al EWL Migration Platform – Michalina Seilewicz.
Oficial al ambasadei Ucrainei: Refugiații nu sunt migranți de muncă
Volodymyr Lukovych, secretar al ambasadei Ucrainei, a spus că ucrainenilor le place în România.
„Le place cum sunt românii, le place totul, dar acești refugiați nu sunt migranți de muncă. Ei sunt fugiți, sunt o parte vulnerabilă. Majoritatea sunt cu copii și părinți bătrâni”, a spus el, într-o conferință.
Potrivit acestuia, pentru că nu pot întreține copiii și bătrânii, pleacă în alte țări occidentale, deși știe multe plângeri că în România a fost mai bine.
"Aș propune pentru partea română să rezolve aceste probleme și atunci mai mulți refugiați ar veni în România, în primul rând cu copii, în al doilea rând cu bătrâni. Ăsta ar fi un nou domeniu al economiei, că aceleași probleme cu grija bătrânilor și copii sunt în fiecare țară”, a afirmat Volodymyr Lukovych.
Refugiații manifestă un nivel scăzut de interes pentru ocuparea unui loc de muncă în România - studiu
Conform unui studiu realizat de EWL, aproape jumătate dintre refugiații din ucraina aflați în România sunt specialiști calificați.
Până la 18% dintre ei declară că au cunoștințe de comunicare în limba română, iar 15% în engleză (66% vorbesc rusă, 34% - poloneză).
Datele studiului arată că refugiații manifestă un nivel scăzut de interes pentru ocuparea unui loc de muncă în România (27%), comparativ cu Polonia (63%) și Cehia (52%). Majoritatea (59%) intenționează să aplice pentru statutul de refugiat în țară. Doar 9% își declară intenția de a se întreține cu propriile mijloace financiare.
De precizat că marea majoritate a refugiaților sunt femei (96,5%), dintre care mai mult de jumătate sunt mame cu copii sub 18 ani.
Unul din cinci refugiați intenționează să-și continue drumul, adică să nu rămână în România, în ideea de a ajunge în Polonia (30%), Italia (22%), Cehia (19%).
Din cei care stau în România, 47% vor să revină în Ucraina după război. Apartenența la NATO reprezintă un punct forte pentru alegerea României (64%).
În realizarea studiului au fost chestionați 400 de cetățeni ucraineni care au decis să vină în România după 24 februarie, aceștia fiind acum în București, Brașov, Craiova și Iași.
8
15
