​Cum arată azi hotelul și plaja lui „Nea Mărin miliardar”? ● Procuror inculpat, cu zero rechizitorii și abuzator al unui copil (ICCJ), numit anchetator de magistrați ● Casă nouă sau chirie? Marile incertitudini imobiliare din 2022 ● Școala după modelul finlandez, unde elevii nu se bat pe note și au voie să greșească ● Mircea Geoană ca fatalitate. ● Secretele murdare ale expansiunii Uber ● Steinmeier, Zelenski și dezvăluirile publicației „Der Spiegel“ ● H. R. Patapievici: Vrem să avem o imagine în străinătate, dar nu facem nimic legislativ ● TAROM operează zboruri cu însoțitori de bord detașați de la Blue Air ● Cât de mult vor creşte dobânzile? ● Motivul pentru care China deţine atât de mult din Ucraina ● Minionii și efectele desenelor animate asupra copiilor ● „Când ești pe mare, nu știi dacă mori sau trăiești.” Cum funcționează ping-pong-ul cu oameni de la frontierele UE ● 20 de lecturi despre business și viață ● Bihor vrea bani europeni pentru o firmă care s-o ajute să acceseze bani europeni ● Cum sunt audiați minorii care comit infracțiuni și cei abuzați ● Big Bang ● Deputat din Comisia SRI: Mă îngrijorează logica nedemocratică care a stat la baza drafturilor legilor securității.

Press reportFoto: Profimedia Images

• ​Cum arată azi hotelul și plaja lui „Nea Mărin miliardar”? O parte din celebrul film „Nea Mărin miliardar” a fost filmat în complexul hotelier Amfiteatru-Belvedere-Panoramic situat pe o plajă din Olimp. Hotelul vestit, denumit ”perla litoralului”, a fost lăsat în paragină ani la rând, dar a fost redeschis în urmă cu doi ani. Iată cum arată acum locația care oferă servicii de patru stele! Pe o plajă din Olimp se află hotelul în care au avut loc câteva dintre peripețiile celebrului personaj Nea Mărin, devenit peste noapte miliardar, din cauza unei confuzii. Este vorba despre complexul hotelier Amfiteatru-Belvedere-Panoramic, ”perla litoralului”, care oferă servicii de patru stele în prezent, fiind redeschis în plină pandemie în vara anului 2020, scrie Turism Istoric.

• Procuror inculpat, cu zero rechizitorii și abuzator al unui copil (ICCJ) este numit de procurorul general Scutea anchetator de magistrați. Ministrul se spală pe mâini. În actuala compunere a Parlamentului și a CSM, desființarea SIIJ prin revenirea la exact situația anterioară era imposibilă. Singura soluție de a scăpa totuși de SIIJ era un compromis acceptabil. Cel mai bun posibil a fost ratat în 2020, a urmat cel mai puțin dezirabil, dar nu fundamental inaceptabil, materializat în Legea nr. 49/2022. Modul de aplicare poate face inacceptabilă însă această soluție, după cum vom vedea în continuare. Legea 49 nu înființează un nou SIIJ, deci o nouă structură, ci dă competență de anchetare a magistraților unor procurori anume desemnați în cadrul parchetelor curților de apel, respectiv a Secției de urmărire penală și criminalistică (SUPC) în cadrul PÎCCJ, procurori subordonați ierarhic la fel ca ceilalți, scrie Spotmedia.ro

• Casă nouă sau chirie? Marile incertitudini imobiliare din 2022. Condițiile mai aspre pentru creditele imobiliare, rata inflației și incertitudinile legate de război îi fac pe români să se gândească de două ori atunci când vine vorba despre achiziția unei noi locuințe. Tendința se vede deja în cifrele și rezultatele sectorului din primele luni ale anului. Față de primul an al pandemiei, 2021 a arătat ca un an foarte dinamic pentru piața imobiliară rezidențială. Numărul tranzacțiilor a fost cu aproape 40% mai mare în perioada aprilie 2021- martie 2022 față de anul precedent, arată datele Băncii Naționale a României. S-a vândut mult, dar s-a și construit mult – lucrările noi de construcții au înregistrat o creștere de 30% față de intervalul anterior. Pe scurt, numărul de locuințe finalizate a fost cu 9% mai mare față de anul anterior, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 20 de ani, arată BNR în raportul periodic asupra stabilității financiare, scrie Panorama.

• Școala după modelul finlandez, unde elevii nu se bat pe note și au voie să greșească. „E un mare efort să schimbăm mentalitatea recompenselor și pedepselor, a olimpiadelor”. Câteva sute de elevi români merg la școală fără ghiozdan, au puține teme și nu primesc note. Asta pentru că sunt înscriși la școli private pe modelul finlandez, tip de educație tot mai căutat. Florina Russu, director al Şcolii Primare Româno-Finlandeze din Cluj-Napoca a povestit pentru Școala 9 cum li se predă elevilor și ce așteptări sunt de la ei, dar și de la părinți, de ce nu e nicio problemă ca profesorilor să li se spună pe nume și elevii să vorbească neîntrebați sau să greșească, scrie Scoala9.

• Mircea Geoană ca fatalitate. A trecut suficient timp pentru ca Mircea Geoană să devină din nou o variantă cu ștaif, serioasă, cinstită? E doar istorie politicianul Geoană care a defilat cu Marian Vanghelie? E de înțeles, ba chiar de trecut cu vederea, demnitarul care se dădea sărac și cinstit pentru a ocupa ilegal o locuință RAAPPS? Este necompromis omul politic dispus de-atâtea ori să facă compromisuri? Sunt mulți anii – 13! – de când Mircea Geoană, președinte PSD la acea vreme, candida la alegerile prezidențiale. Adversar îi era Traian Băsescu, care spera la un al doilea mandat. În 2009 PSD era încă partidul lui Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc, Dan Nica, Ilie Sârbu, Marian Oprișan sau Miron Mitrea. Vecinătatea figurilor penale (la propriu) sau de joasă speță (la figurat) nu îl deranja defel pe Mircea Geoană, un ins cu ștaif aflat sub vremuri deloc distinse. Pe omul politic Geoană îl susțineau, în 2009, toate televiziunile de știri, ale căror patroni își propuseseră să-l dea jos pe Traian Băsescu, președintele în funcție și întemeietorul discursului anti-moguli. Și totuși, sprijinul mediatic nu i-a folosit la nimic candidatului PSD. Președinte de-o noapte, Geoană a țopăit fără sfială văzând cifrele sondajelor exit-poll (care îl dădeau câștigător la închiderea urnelor), apoi s-a trezit a doua zi fără nimic. Vecinătatea ridicolului nu l-a deranjat defel pe Mircea Geoană, un ins serios împovărat de propriile caraghioslâcuri, scrie Dela0.ro.

• Secretele murdare ale expansiunii Uber, dezvăluite de The Guardian, care a intrat în posesia unor documente confidențiale. O scurgere de dosare confidențiale dezvăluie modul în care gigantul tehnologic Uber a ignorat legile, a păcălit poliția, a exploatat violența împotriva șoferilor și a făcut lobby în secret pe lângă mai multe guverne, în timpul expansiunii sale agresive la nivel mondial, scrie, într-o amplă investigație, The Guardian. Scurgerea fără precedent către publicația britanică a peste 124.000 de documente – cunoscute sub numele de dosarele Uber – scoate la iveală practicile discutabile din punct de vedere etic care au alimentat transformarea companiei într-unul dintre cele mai cunoscute produse de export din Silicon Valley. Scurgerea de informații acoperă o perioadă de cinci ani în care Uber a fost condusă de cofondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să introducă serviciul de ride-sharing în orașele din întreaga lume prin forță brută, chiar dacă acest lucru însemna să încalce legile și reglementările privind taximetria, scrie Libertatea.

• Steinmeier, Zelenski și dezvăluirile publicației „Der Spiegel“. Cât de tensionată a fost relația germano-ucraineană după refuzul conducerii de la Kiev de a-l primi pe președintele federal Frank-Walter Steinmeier, la mijlocul lunii aprilie? Mult mai tensionată decât se știa. Astfel reiese din protocolul unei convorbiri telefonice între președintele federal și omologul său ucrainean, notează săptămânalul „Der Spiegel”. Scandalul în jurul călătoriei anulate a lui Frank-Walter Steinmeier la Kiev se pare că a afectat relația dintre președintele federal și șeful statului ucrainean Volodimir Zelenski mai mult decât se știa până acum. Conform publicației „Der Spiegel“, într-o primă convorbire telefonică directă după afrontul adus părții germane, Steinmeier l-ar fi confruntat pe Zelenski și i-ar fi cerut clarificări în repetate rânduri, scrie DW.

• Horia Roman Patapievici, la Europa FM: Vrem să avem o imagine în străinătate, dar nu facem nimic legislativ. Horia Roman Patapievici a fost invitatul lui Cătălin Striblea în emisiunea „România în Direct” la Europa FM. Ultima ediție a sezonului „România în Direct” este realizată de la Art Safari și oferă publicului Europa FM o întâlnire de excepție, cu filosoful și eseistul Horia Roman Patapievici. El a fost și directorul Institutului Cultural Român, instituție care a devenit relevantă pentru promovarea artei românești peste hotare. Horia Roman Patapievici a explicat la „România în Direct” ce este special la Theodor Aman și ce înseamnă Art Safari. Mai mult, filosoful și eseistul Horia Roman Patapievici a spus cât de greu este să realizezi o inițiativă privată în domeniul cultural în România. Despre Theodor Aman: „Ce-i special la Theodor Aman este că este Theodor Aman, dar ca să-l vezi bine ai nevoie de ceva: de o luminozitate, de un cadru în care detaliul – el este un maestru al detaliului – în care culoarea – el este un maestru al culorii fine – desenul care este extraordinar la Aman să poată fi văzut. Și atunci, ce este genial la această expunere de Theodor Aman – cea mai mare pe care o poate vedea în această generație cineva în țara asta, iar bucureștenii sunt privilegiați – ce este extraordinar este că s-a găsit un tip de iluminare care prezintă lucrările lui Aman ca și când ar fi în transparență, ca și când ar fi diapozitiv”, a spus Horia Roman Patapievici la Europa FM.

• Scumpirea energiei în piață nu se oprește, prețurile reale depășesc cu mult plafoanele de la client. Presiune și pe furnizori și pe Guvern, clienții ar putea avea parte de scumpiri teribile la primăvară. Datele operatorului pieței de energie de la București, OPCOM, arată că prețurile din tranzacțiile cu energie pentru livrare în viitor au continuat să crească accelerat, și luna trecută. Dacă nu se schimbă nimic, șocul pe care îl vor resimți clienții când se vor ridica plafoanele de preț va fi teribil. Până atunci însă, statul trebuie să plătească furnizorilor sume din ce în ce mai mari pentru a acoperi diferența dintre costurile reale și prețurile plafonate. Contractele încheiate în luna iunie pe platforma de contracte bilaterale LE-Flex pentru energia cu livrare în viitor s-au făcut la un preț mediu de 1.401 lei/MWh, potrivit ultimelor date ale OPCOM, publicate recent. O diferență enormă față de prețul contractelor semnate în trecut cu livrare în luna iunie 2022, adică 466 lei/MWh. Iar prețul este în creștere. Luna precedentă, în mai 2022, prețul mediu al contractelor semnate atunci cu livrare în viitor era de doar 1.193 lei/MWh. Deci avem o creștere, în medie, de 208 lei pentru energia forward tranzacționată pe această platformă, în doar o lună, scrie Economica.net.

• TAROM operează zboruri cu însoțitori de bord detașați de la Blue Air. Mai mulți însoțitori de bord de la Blue Air sunt detașați la TAROM pentru a opera zboruri cu Boeingurile 737 din flota companiei naționale. Un număr de șase însoțitori de bord angajați ai Blue Air zboară de câteva zile pentru compania TAROM la bordul unor avioane Boeing 737 aparținând companiei naționale. Însoțitorii de bord detașați de la Blue Air sunt calificați pentru a zbura pe Boeinguri 737, avioane care se regăsesc și în flota TAROM. Contractul dintre cele două companii aeriene românești a început la finele lunii iunie, iar astfel TAROM ar fi evitat anularea mai multor zboruri, confirmă pentru BoardingPass purtătorul de cuvânt al TAROM. „Până la noi evoluții ale programului de zbor TAROM, pentru luna actuală (iulie) au fost detașați 6 însoțitori de bord de la Blue Air. Detașarea acestor colegi a avut ca efect „salvarea” mai multor zboruri TAROM”, transmite Marius Popescu, potrivit Boardingpass.ro.

• Cât de mult vor creşte dobânzile la depozite, la credite şi cum vor fi afectaţi clienţii băncilor? „2022 este şi va fi un an dificil. Este anul în care vedem că schimbarea, de una singură, nu mai este o opţiune, pentru că trecem, de fapt, printr-o transformare fundamentală a întregii economii globale. Se schimbă modul în care consumăm, modul în care economisim, modul în care investim şi modul în care ne raportăm la noi, la societate şi la drepturile şi libertăţile individuale pe care, până de curând, mulţi le credeau a fi o banalitate. Experienţa ne-a învăţat cât de important este să păstrăm contactul cu piaţa, să fim realişti, să ne calibrăm planurile şi să ne păstrăm atenţi la oportunităţi“, spune Sergiu Manea, CEO al BCR. Toate statele europene se confruntă deja cu o degradare a principalilor lor indici macroeconomici, inflaţia fiind la un nivel record în UE, iar acest lucru îl vedem şi în România. Pentru industria bancară, cele trei provocări principale par să fie legate între ele: monitorizarea activă şi continuă a riscurilor, o flexibilitate mare şi o capacitate de adaptare imediată la schimbările de pe pieţe, susţine François Bloch, CEO al BRD-SocGen. „Nu cred că există temeri deosebite pentru România, pentru că sistemul bancar este solid, bine capitalizat şi bine supravegheat de BNR şi nu este expus la Rusia sau Ucraina. La capitolul flexibilitate, voi adăuga o atenţie constantă acordată dificultăţilor clienţilor noştri, care ar putea fi provocate de actualul context macroeconomic caracterizat de o inflaţie ridicată şi de creşterea ratelor dobânzilor.“, scrie ZF.

• Care este de fapt motivul pentru care China deţine atât de mult din Ucraina? Invazia Rusiei în Ucraina provoacă foamete la nivel mondial şi creşterea galopantă a preţurilor la alimente, iar viitoarele întreruperi ale lanţului de aprovizionare vor aduce şi mai multă mizerie. Multe ţări îşi dau seama că ar trebui să cultive mai multă hrană, dar au vândut o mare parte din cele mai bune terenuri Chinei, care le foloseşte pentru a-şi hrăni propria populaţie. În urmă cu câţiva ani, China a cumpărat aproape o zecime din terenurile agricole arabile ale Ucrainei. Ţările ar trebui să înceapă să îi verifice pe cei care doresc să le cumpere terenurile agricole, aşa cum fac deja cu potenţialii cumpărători de tehnologie sensibilă, scrie Business Magazin.

• O poveste din Țara Cumpărăturilor. Băncile centrale luptă războiul lui ieri, pe noi ne omoară războiul lui azi. Hei BNR, STOP!Kauf Land. Înseamnă Țara Cumpărăturilor. Un pic de aglomerație. Un cuplu drăguț de oameni mai în vârstă își pune ordonat cumpărăturile pe banda rulantă. Săpunul, șamponul și detergentul în față, nu se amestecă cu brânzică, măsline și alte câteva mezeluri în spate. Nu cumpără punga de hârtie, e un leu cincizeci, cât o ciocolățică cu rom. Pardon, e un leu nouăzeci și cinci acum. Kaufland a scos pungile gratuite de plastic că poluau, deși românii le reciclează de când lumea în sertarul cu pungi. Cumpărăm acum sacii de plastic pentru gunoi. Bătrânii plătesc cu cardul de plastic. “Nu merge”, le zice vânzătoarea un pic obosită, deși e a abia 10 dimineața. “Nu merge pinul cred, scrie ‘fonduri insuficiente’ aici”. Stânjeniți, bătrânii se uită prin buzunare după cash. Le mai trebuie 108 lei. Banda se oprește câteva minute, oamenii din spate sunt nervoși. Bătrânelul se duce la mașină să mai ia bani. Rămasă singură, cu privirea în pământ, doamna încearcă un telefon către fiica sa: “Mamă, nu ai zis că mi-ai pus 400 pe card ieri?” “Ba da”. Bătrânelul reapare cu bani, roșu în obraji, își cer amândoi iarăși mii de scuze și lucrurile merg mai departe, scrie Investigatoria.

• Minionii și efectele desenelor animate asupra copiilor. Cinematografele din Marea Britanie interzic adolescenții în costume din cauza trendului #gentleminions. Studiile arată că modul comportamental al copiilor este modificat în urma influenței pe care desenele o au asupra acestora, dar nu toate desenele sunt nocive. Unele cinematografe din Marea Britanie au interzis grupurile de tineri care poartă costume în timpul filmului Minions: The Rise of Gru, spune BBC. Câțiva tineri spectatori au fost criticați pentru comportamentul turbulent după ce un trend viral a apărut pe rețeaua de socializare Tik-Tok. Videoclipurile #gentleminions arată grupuri de tineri care participă la proiecții îmbrăcați la costum reprezentând personajul principal, pe Gru, scrie Europa Libera.

• „Când ești pe mare, nu știi dacă mori sau trăiești.” Cum funcționează ping-pong-ul cu oameni de la frontierele Uniunii Europene. E trecut de miezul nopții când plecăm din port, în grabă, pentru a ne întâlni cu o patrulă a Comandamentului Gărzii de Coastă Turce, care identificase o mică ambarcațiune plutitoare, undeva în apropierea graniței maritime cu Grecia. Cu proiectoarele și sirenele pornite, prin pâclă, barca pe care suntem arată, prin comparație, disproporționat de mare, ca o navă spațială care înghite cu totul micuța plută de salvare, trăgând-o la bord pe niște sfori. Înveliți în folii de prim ajutor, trei bărbați mănâncă biscuiți din cutii cu sigla Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), în miezul nopții, pe Marea Egee, sub privirile altor bărbați, îmbrăcați în costume de protecție albe, scrie PressOne.

• Cărțile invitaților mei. 20 de lecturi despre business și viață. În mare parte dintre conversațiile Vast&Curious, îmi întreb invitații ce cărți ar recomanda, ce cărți au avut un impact asupra lor sau ce cărți ne-ar ajuta să înțelegem mai bine temele pe care le discutăm. Mai jos se află o selecție a cărților recomandate în acest an, grupate pe teme. E o colecție diversă, de la psihologie la creștere de business și de la meditație la leadership, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

• Bihor vrea bani europeni pentru o firmă care s-o ajute să acceseze bani europeni. Pentru a finanța a doua etapă de realizare a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, estimată la câteva zeci de milioane de euro, Consiliul Județean Bihor vrea să angajeze o firmă de consultanță care să-i facă proiectul și care, la fel cum s-a întâmplat în prima etapă, să fie plătită tot cu bani europeni. Toți cei 27 de aleși ai bihorenilor prezenți la reuniunea de vineri a „parlamentului” bihorean au votat în unanimitate, la propunerea conducerii executive, un proiect pentru „Aprobarea depunerii, a valorii proiectului și a cheltuielilor legate de proiect pentru proiectul Asistență tehnică pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent investițiilor destinate Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din județul Bihor”, scrie Bihoreanul.

• Cum sunt audiați minorii care comit infracțiuni și cei abuzați. Deși există numeroase reglementări internaționale și naționale cu privire la protecția minorilor, realitatea nu este întotdeauna așa cum am vrea să o credem și cum sperăm că este. Există încă minori tratați neconform în sistemul de drept. În fața instanțelor penale ajung deseori minori victime ale unor infracțiuni: violențe, rele tratamente, neglijare, exploatare sexuală etc. Am abordat aceste aspecte în interviul realizat cu psihoterapeutul Gabriela Groza, care predă Psihologie judiciară la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și, în același timp, practică avocatura. Experiența sa de la cabinetul de psihoterapie, cea din sălile de judecată, dar și de la catedra de psihologie judiciară, o disciplină nouă în România, dezvăluie atât problemele de organizare a sistemului, cât și o serie de practici greșite care se perpetuează. Gabriela Groza spune și ce ar trebui făcut pentru ca minorii, victime ale mediului din care provin, să nu fie și victime ale mediului care ar trebui să îndrepte asta, scrie PressHub.

• Big Bang. Un specialist în marketing a transformat Red Bull dintr-o doză de 250 de mililitri de băutură energizantă în campioană mondială de Formula 1. Datorită unei viziuni care a implicat asocierea cu aproape orice formă de sport, investiții inteligente și atragerea oamenilor potriviți. Respiră adânc, închide ochii și enumeră, rând pe rând, orice fel de sport îți vine în minte. Poate fi un sport practicat doar cu forța propriului tău corp, un sport pentru care ai nevoie de o minge, un sport care se joacă individual sau un sport de echipă. Și te poți gândi mai ales la sporturile cu motor. Acum deschide ochii și imaginează-ți că, indiferent de sporturile pe care le-ai enumerat anterior, aproape oricare dintre ele este asociat, într-un fel sau altul, cu o simplă doză de băutură energizantă de 250 de mililitri lansată într-o stațiune de schi din Austria în 1987. O doză din aluminiu, vopsită în roșu și argintiu, cu doi tauri furioși pe ambalaj, scrie AutoCritica.

• Deputat din Comisia SRI: Mă îngrijorează logica nedemocratică care a stat la baza drafturilor legilor securității. În data de 22 iunie, conducerea SRI a prezentat raportul de activitate pentru 2021 într-un eveniment ținut secret până cu câteva minute înainte de a începe. La ședință a participat și președintele Klaus Iohannis, care nu a făcut niciun fel de declarații la plecare. Bilanțul SRI s-a ținut într-un context tensionat, venind la câteva zile după ce noile proiecte de legi ale siguranței au apărut în spațiul public, iritând autoritățile. La ședința de bilanț a SRI au fost invitați și membrii Comisiei SRI din Parlamentul României. Deși aceștia se pregătiseră, dorind să pună întrebări despre drafturile legilor securității, apărute în presă, programul de desfășurare a evenimentului nu le-a permis să intre în dialog cu reprezentanții SRI, a precizat pentru spotmedia.ro, deputatul Teodor Lazăr, membru al Comisiei SRI, scrie Spotmedia.ro

• Anchetă internă la instanţă în cazul procesului lui Ciucă. Indicii puternice că dosarul a fost direcţionat spre un judecător apropiat de PNL. Într-un moment atipic pentru o instituţie publică – în cursul serii de sâmbătă, la ora 20:18 –, Curtea de Apel Bucureşti a transmis către G4Media un email în care a informat că derulează ”o anchetă internă” referitoare la modul de repartizare aleatorie a două dosare judecate, recent, la această instanţă. Publicaţia citată a dezvăluit, luna trecută, că cele două dosare au fost parte a unui plan de manipulare a repartizării aleatorii. Astfel, primul dintre aceste dosare, intentat de premierul Nicolae Ciucă cu scopul de a obţine anularea sesizărilor de plagiat din teza sa de doctorat, a ajuns, în final, pe masa unui complet condus de judecătorul Marius Iosif, în trecut promovat în funcţii guvernamentale de PNL, formaţiunea politică al cărei preşedinte este, în acest moment, chiar premierul. Marius Iosif a admis acţiunea lui Ciucă şi a anulat cele trei sesizări depuse în ianuarie 2022, ulterior unor dezvăluiri din presă despre plagiatul actualului prim-ministru în teza de doctorat susţinută în 2003, la Universitatea Naţională de Apărare ”Carol I”. La câteva zile după sentinţă, judecătorul Iosif a făcut cerere de pensionare la CSM, scrie Epoch Times.