Încă nu ştim în ce direcţie pot duce toate valenţele crizei: se vorbeşte de recesiune pe plan internaţional, de stagflaţie. În România încă nu vedem aceste semne, dar bineînţeles că ne pregătim pentru tot ce se va putea întâmpla în viitor, a spus luni Sergiu Oprescu, CEO-ul Alpha Bank România și Director General al Reţelei Internaţionale Alpha Bank, la ZF Bankers Summit.

ZF Bankers SummitFoto: Hotnews

Ce a mai spus Sergiu Oprescu:

• Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este noul plan Marshall pentru Europa, doar că de data aceasta este conceput de Europa, pentru Europa. Cu toate acestea, şi planul Marshall a avut câştigători şi pierzători.
  

• De data aceasta sistemul bancar este extrem de solid. Are toţi indicatorii, de la solvabilitate, lichiditate, nivelul de neperformanţă şi aşa mai departe în parametrii europeni chiar în zona cea mai bună.

• Bineînţeles, dacă e sa facem o comparaţie, ştim că în clipa de faţă s-au format tot felul de crize şi toate acestea, într-o formă sau alta, vor afecta economia Românei. Cred că sistemul bancar poate şi trebuie să joace rolul de ultim apărător. Singura soluţie pe care o avem în momentul de faţă este, în primul rând, să ne bazăm pe înţelegerea mai bună de această dată despre cum se desfăşoară o criză. Cred că avem toate argumentele şi ingredientele în momentul de faţă ca să dăm un răspuns susţinut.
  

• Încă nu ştim în ce direcţie pot duce toate valenţele crizei: se vorbeşte de recesiune pe plan internaţional, de stagflaţie. În România încă nu vedem aceste semne, dar bineînţeles că ne pregătim pentru tot ce se va putea întâmpla în viitor. Uitându-ne pe cifrele şi pe datele pe care le vedem în clipa de faţă la nivelul sistemului bancar, nu vedem această formare de neperformanţă pe care cineva o poate vedea în alte ţări care deja sunt afectate de această criză.

• Ştim că suntem pe un trend ascendent cu dobânzile, atât la nivel internaţional, cât şi la nivel local. Cât de repede, care este dinamica, care este pragul la care vom ajunge, nu cred că ne putem aventura să lansăm teorii. Pentru o perioadă de timp, trebuie să ne pregătim de o perioadă de creştere a dobânzilor în sistemul bancar.

Mihaela Bîtu, CEO ING Bank:

• Lichiditatea în lei este mai strânsă în perioada aceasta, chiar şi Banca Centrală a confirmat că este o chestiune determinată în mod voit, este şi aceasta o modalitate de a combate inflaţia, de controla inflaţia pentru că, crescând dobânzile, se decelerează cererea de creditare şi în felul acesta controlăm şi inflaţia. Este o realitate cu care avem de-a face.

• Este prima lună în care am observat o reducere a economisirii, rămâne de văzut dacă este un trend sau un fenomen marcat şi de emisiunile Ministerului de Finanţe, care de asemenea au atras destul de multă lichiditate în lei din piaţă, deci rămâne de văzut în următoarele luni. Eu o să mă uit la momentul septembrie – octombrie, acela va fi un punct de inflecţiune pe care trebuie să-l urmărim cu atenţie şi atunci vom vedea care sunt trendurile la care ne putem aştepta pentru următoarea jumătate de an sau 1 an de zile.

• Noi suntem bănci şi administrăm riscuri. Evident, şi noi, şi clienţii noştri trebuie să fim prudenţi în perioade de incertitudine, în perioade de criză. Ne aşteptăm la o descreştere a apetitului de creditare, trebuie să fim mai prudenţi, trebuie să analizăm bine filtrele pe care le avem puse pe diversele credite pe care la acordăm, dar cu siguranţă vrem în continuare să ne îndeplinim rolul de intermediator, rolul nostru fundamental de intermediere financiară. Acest lucru va continua. Trebuie să avem în vedere riscurile aferente acestui context nou în care ne aflăm.

• Cred că va continua creditarea, evident că vom vedea o decelerare, se văd primele semne ale acestei decelerări. Sperăm că nu vor fi fenomene dramatice, dar nu avem de unde să ştim cu siguranţă. Sperăm cu toţii într-un scenariu de tip soft landing, un scenariu de decelarare graduală, dar nu dramatic. Este posibil să discutăm despre recesiune, despre stagflaţie, sunt fenomene de care nu trebuie să ne fie frică să vorbim. O recesiune nu este ceva dramatic, dacă este una pe câteva trimestre, nu trebuie să intrăm în panică din această cauză. Depinde foarte mult de contextul global, suntem un actor într-un fenomen global şi sunt atât de multe piese care se mişcă în acest interval de timp încât este aproape imposibil să prezici cu oarecare doză de certitudine ce se va întâmpla în continuare.

• Fiecare sector este afectat de această criză într-o măsură mai mare sau mai mică. Nu există sector sau persoană care să nu fie afectată de această criză în diverse grade şi dimensiuni. Efectele se simt la toată lumea, fie că suntem persoane fizice sau companii.

Sergiu Manea, preşedinte executiv şi preşedinte al Comitetului Executiv al BCR:

• Nu vom reuşi să rezolvăm o criză în mijlocul crizei, este foarte important să învăţăm din ceea ce se va întâmpla. Deocamdată, semnele sunt tăcute, dar este foarte important să vedem cum ne poziţionăm pentru viitor şi avem destul de multe de vorbit. Un scenariu pe care îl poate avea cineva în minte: este clar că vom avea o încetinire, dar fenomenul reacţie la nivelul clienţilor este caracterizat de maturitate. În momentul în care există creşteri ale preţurilor industriale, creşterea preţurilor de retail, fiecare dintre companii, dintre antreprenori a încercat să-şi creeze un plan de afaceri bazat pe elemente de stres şi acest lucru i-a făcut să fie foarte apţi în a găsi noi lanţuri de furnizare, a pune pe aşteptare anumite investiţii pe care le au în plan”, a declarat Sergiu Manea în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2022.

• Faţă de 2008 este diferită economia, nivelul de leverage este diferit, nivelul de risc, atât în zona de retail, cât şi în zona de corporate, deci economia este diferită. Vorbim despre o structură complet diferită. S-a putut observa foarte clar, mai ales în anul 2020, faptul că industria este foarte preocupată de binele clienţilor şi în asta stă de fapt toate abordarea de suntem acolo pentru clienţi.

• Suntem pe o bază, pe un fundament foarte solid, economia este foarte diferită din punct de vedere al structurii şi al sănătăţii financiare, inclusiv din punctul de vedere al sănătăţii operaţionale, iar noi, ca industrie, am demonstrat că ştim ce să facem cu acest fundament foarte solid.

• Fiecare moment tensionat vine cu propriile atribute. Acum nu mai răspundem unui singur stimul, unui singur canal, ci ne aflăm într-o situaţie în care criza vine cu trei – cinci – zece vectori, depinde de cum vor evolua scenariile ulterioare. Cred că este foarte important ca noi, în relaţie cu clienţii noştri, persoane fizice sau juridice, să-i ajutăm să ia deciziile cele mai bune în contextul acesta. Mai mult, am făcut un crez în BCR despre cum ajungem să le propunem clienţilor ca elementele de risc pe care le iau să aibă un traseu cât mai predictibil. Am vorbit mult despre dobânzi fixe, despre crearea de rezerve, despre diversificarea portofoliilor a celor care au mult de investit.

• Da, poţi să spui că economia încetineşte, dar nu am auzit să se piardă multe joburi, ceea ce este un fenomen foarte important. Într-o perioadă ca asta, cel mai important lucru este ca locurile de muncă să rămână în continuare acolo.

• Este firească încetinirea în retail pentru că preţurile sunt sus, pentru că toată lumea se aşteaptă la lipsă de predictibilitate. Rolul nostru nu este să creăm scenarii şi să facem pariuri pe ele, ci să-i asigurăm pe toţi clienţii că vom fi acolo cu ei.

Bogdan Neacșu, președinte ARB și CEO CEC Bank:

• “Apetitul pentru creditele ipotecare şi imobiliare a persoanelor fizice este foarte mic. Prin prisma acestor dobânzi în creştere apetitul a scăzut semnificativ. Părerea mea este că nu este un lucru rău. Asta dovedeşte o oarecare maturizare în rândul clienţilor şi în rândul băncilor. Este bine să încetinim şi să nu creăm probleme doar de dragul de a finanţa.”

• Vedem cu toţii că inflaţia se manifestă la nivel global. Nu este un aspect care priveşte doar România sau regiunea Europei de Est, chiar dacă conflictul care a declanşat sau accelerat toate aceste lucruri se află la graniţa cu România. Vedem cum guverne din toată lumea, bănci naţionale şi centrale din toată lumea depun eforturi să creeze un climat stabil şi cât de cât predictibil. Încă nu suntem acolo, dar vedem eforturile pe care acele organisme le fac tocmai pentru a înlesni mediul economic şi a crea stabilitate. Pe de altă parte vedem că tot fluxul internaţional a căpătat schimbări şi valenţe noi pentru toată lumea, atât din punct de vedere comercial, cât şi al relaţiilor dintre ţări.

• Observăm foarte bine că în România nu ne-am confruntat cu fuga de fluxuri de capital sau lichidităţi din niciun domeniu, dimpotrivă sunt destul de mulţi investitori care se uită cu alţi ochi la noi, anticipând acest nivel de stabilitate la nivelul economiei. Evident că sistemul bancar este parte a acestei soluţii. Cu adoptarea tehnologiei nu facem decât să fim mai atractivi şi mai siguri pe noi în momentul în care vorbim de implicarea în economia reală şi asigurarea acestui lanţ de distribuţie al resurselor financiare în economia reală. Rolul nostru este să jucăm acest rol de intermediar financiar al resurselor financiare şi să-l facem la cel mai bun nivel de precizie.

• Consecinţele sunt destul de clare. În urma creşterii inflaţiei vorbim de creşterea dobânzilor. ROBOR a ajuns la nivel record pentru ultimii cinci-şase ani de zile, dar nu înseamnă că este ceva ce nu poate fi gestionat. Evident că repercursiunile sunt şi în zona de finanţare, care în ultimele trei luni tot ce înseamnă partea de creditare a cunoscut o încetinire. Pe de o parte şi clienţii s-au mai temperat privind accesarea liniilor de finanţare, pe de altă parte şi povara financiară devine un pic mai greu de dus. Acest lucru înseamnă să îţi reajustezi deciziile când vine vorba de un proiect de finanţare.

• Creşterea dobânzilor a creat un impact negativ în ce înseamnă marcarea poziţiilor pe care băncile le deţin pe piaţa titlurilor de stat. Este un efect absolut firesc, nu neaparat de droit, se manifestă în rândul tuturor băncilor, nu numai în România, iar lucrurile acestea le suportăm prin rezervele noastre de capital. De aceea spuneam că sistemul bancar este foarte bine capitalizat. Nu avem de ce să facem un caz din acest aspect.

• De aici se deschide un nou teritoriu privind ce construim mai departe, cum ne comportăm în economia reală, cum reuşim să gestionăm economia reală sau cum gestionăm anumite tipuri de operaţiuni. Acum concentrarea este foarte mult pe asigurarea rezervelor pentru statul român. Dacă ne uităm în Europa, mai toate băncile comerciale au pus accent pe acest lucru, pentru că derapajele macroeconomice pot crea probleme şi mai mari. Rolul nostru este să înţelegem acest context, să ne comportăm ca atare, să încercăm să minimizăm efectele negative care vin din astfel de decalaje şi să încercăm să le recuperăm pe parcurs.

• Este foarte greu să facem astfel de estimări când vorbim de o volatilitate atât de crescută. Cert este că trebuie să navigăm printre aceste jaloane şi odată cu această pandemie am dovedit că ne putem adapta.

• Cred că este bine să manifestăm o oarecare precauţie în momentul în care vine vorba de dobânzi, nu înseamnă că oprim activitatea, nu înseamnă că se opresc finanţările, dimpotrivă trebuie să plasăm dar cu foarte mare precauţie. Acest lucru înseamnă şi o doză de educaţie financiară crescută pe care trebuie să o aducem publicului larg şi să oferim informaţiile necesare.

• Pe partea cealaltă, nu cred că este bine să ne lansăm în a face pronosticuri de genul unde se va duce ROBOR-ul, când va începe cursul să crească, când va începe EURIBOR să crească şi aşa mai departe. Cu siguranţă lucrurile acestea se vor întâmpla, nu ştim când, dar este bine să ne pregătim pentru acele momente când toate aceste lucruri vor avea şi o pantă nefavorabilă.

• Toată lumea ştie că s-a declanşat acest raliu al dobânzilor pe fondul inflaţiei, al creşterii ROBOR, al creşterii incertitudinilor. Partea bună este că pentru ce înseamnă depozite la populaţie, dobânzile cresc. Momentul în care se recuperează toate aceste decalaje şi se ajunge la un echilibru, probabil că e doar un moment al pieţei până când toate acestea se vor regla. Pe partea cealaltă, şi companiile fac plăţi din resursele pe care le au, din dividend sau plasamentele de la bancă şi resursa aceasta devine mai scumpă, dar este doar o chestiune de timp până aceste lucruri se vor regla. În momentul în care o să vedem că în piaţă o să apară o oarecare urmă de stabilitate evident că toate lucrurile ajung pe un alt trend.

• Vorbim de un curs stabil. Cât o să mai ţină lucrul acesta depinde de banca naţională. Pe partea cealaltă acest lucru nu dovedeşte decât că vorbim de o economie şi o politică monetară foarte rezilientă în acest moment. Până la urmă în tot şirul acesta de evenimente, COVID, conflict armat, avem nevoie şi de ancore care să creeze puţină stabilitate. Dacă economia României nu a cunoscut derapaje semnificative, probabil că acest curs a fost un element de ancoră.